Principiul validității hotărârilor judecătorești în Ucraina
Laura Bzova - aprilie 6, 2022Introducere
Rolul de zi cu zi al judecătorului este de a interpreta legea, deoarece vechea viziune a pozitivismului, care nu cerea decât respectarea normelor stabilite de legiuitor, a fost respinsă pentru a sugera o abordare mai dinamică (postpozitivistă), dată fiind realitatea actuală, acordând prioritate la aspectul evaluativ al legii. În condițiile actuale de dezvoltare a doctrinei și practicii constituționalismului, care sunt obiectivate de procesele de modernizare constituțională și de transformare a instituțiilor constituționale și juridice, un studiu cuprinzător al validității hotărârilor judecătorești este una dintre prioritățile atât pentru doctrina constituțională, cât și pentru teoria juridică.
În ciuda intensificării cercetărilor asupra acestei probleme în jurisprudența generală occidentală, fapt dovedit de numărul tot mai mare de publicații dedicate acesteia și de introducerea unor cursuri relevante în procesul de învățământ, acordăm încă puțină atenție argumentelor juridice ale teoreticienilor juridici. Urgența studierii principiului validității hotărârilor judecătorești se explică prin nevoia publică de a reforma suportul normativ și legal al sistemului judiciar.
1. Abordări teoretice de bază ale analizei categoriei „validitatea deciziei”
Termenul de „validitate” poate avea, printre altele, următorul sens: o formă specială de existență a normei; un atribut al standardului care este compatibil cu cel care a programat crearea acestuia; aptitudinea de executare de către instanță; circumstanțele unei discipline efective a comportamentului; compatibilitatea dreptului pozitiv cu standardele religioase, raționale sau umane în sens larg.
Potrivit lui P. Pimenta, validitatea poate fi observată în două modele teoretice: „În primul rând, validitatea este considerată sinonimă cu existența normei. A spune că o normă este valabilă înseamnă a confirma că aparține unui anumit sistem juridic[1]. Un standard valabil este unul care a fost elaborat de o autoritate competentă în conformitate cu o procedură prevăzută de lege. Astfel, în această poziție, valabilitatea este esența normei, neținând cont de conținutul normei juridice în analiza acesteia. Un alt mod de a considera problema este de a înțelege realitatea ca predicat, ca atribut al unei norme juridice. Astfel, este o chestiune de conformitate a normei la sistemul juridic, de aceea într-un astfel de model în cadrul lumii juridice planul realității și existenței este separat. Prin urmare, validitatea este privită ca o calitate, ca ceva ce se adaugă obiectului ‒ o normă juridică ‒, și nu ca o esență proprie.
Argumentarea într-o hotărâre judecătorească necesită un sistem care să permită soluționarea cauzei în conformitate cu precedentele cauzei și desfășurarea acestuia. Pe baza logicii deductive a judecătorilor și a motivației acestora pentru luarea deciziilor, este necesar să se aprecieze dacă acest argument întrunește caracteristicile tehnice necesare stabilirii unei hotărâri judecătorești. În domeniul juridic, stabilirea logicii poate fi confuză, deoarece va pune în discuție adevărul sau falsitatea instituțiilor juridice, care sunt pur și simplu rezultatul interacțiunii umane, dar nu și logica în sine.
Să subliniem diferența dintre fundamentarea unui argument și fundamentarea unei hotărâri judecătorești: faptul aplicării normelor interpretate de un judecător este o bază simplă. În schimb, a motiva o decizie înseamnă a atribui caracter rezonabil unei decizii judecătorești. Din acest motiv, există hotărâri rezonabile și altele motivate, dar cu ajutorul motivației orice neconcordanță pe care o poate prezenta o hotărâre judecătorească poate fi analizată astfel încât în situația în care dosarul este redeschis, judecătorii au ca punct de plecare, pentru motivare erorile, sau impact redus asupra motivaţiei, pentru o decizie anterioară.
Concluzia № 11 (2008) a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni atrage atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei asupra calității deciziilor judecătorești, printre altele, că „toate hotărârile judecătorești trebuie să fie motivate; în motivarea deciziei este necesar să se răspundă la argumentele părților și la argumentele relevante susceptibile de a influența soluționarea litigiului; motivarea deciziei nu trebuie neapărat să fie lungă, întrucât este necesar să se găsească echilibrul potrivit între concizie și înțelegerea corectă a deciziei; obligația judecătorilor de a-și motiva deciziile nu înseamnă că aceștia trebuie să răspundă oricărui argument al reclamantului în sprijinul fiecărui motiv de apărare; sfera de aplicare a acestei îndatoriri a instanței poate varia în funcție de natura deciziei”[2].
Argumentarea judiciară este un ansamblu de instrumente, metode și tehnici utilizate de participanții la proces în timpul exprimării poziției lor în proces, care se reflectă în hotărârea judecătorească luată ca urmare a soluționării unui litigiu juridic.
Argumentarea juridică în contextul justificării depășește o simplă analiză formală a argumentelor, perspectiva logicii formale (clasice), intrând în așa-numita analiză mai substanțială a argumentelor juridice. În plus, din această diferențiere trebuie amintit că o astfel de propunere presupune adoptarea unor aspecte „interne” și „externe” ale hotărârii judecătorești, construite pe E. Vrublevsky[3]. Ce dă naștere așa-numitelor justificări interne și externe? „Justificarea internă […] este silogistică, întrucât este rezultatul unei relații logico-deductive între ipoteze și concluzii, în timp ce justificarea externă este o activitate raționată menită să convingă că ipotezele alese sunt adecvate. Deci, decizia ar fi un silogism, dar precondițiile ei trebuie fundamentate. De aici și diferența dintre decizie (rezumat) și justificare (argumentare), care, de fapt, este și o modalitate de realizare artificială a discursului juridic.
Această justificare (din contextul dat) poate fi împărțită în (a) oficială și (b) materială. Această împărțire bine-cunoscută privește corectitudinea formală a argumentului analizat, obiect de studiu al logicii formale sau deductive; și corectarea materială/substanțială a argumentului analizat, obiect de studiu a ceea ce s-a numit logica materială sau informală, incluzând subiectul și retorica sub acest aspect.
Concluzia Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, valoarea așteptată a justificării depinde de diferitele argumente pe care le poate invoca fiecare parte, precum și de poziții juridice diferite, obiceiuri și principii doctrinare, de asemenea din diferite practici de pregătire și prezentare a deciziilor din diferite țări.
Y. Bernaziuk subliniază că „fundamentarea unei hotărâri judecătorești este o activitate mentală complexă, care constă în structurarea logică calitativă a propriei poziții juridice prin elaborarea unui șir de informații aferente (dispoziții de legislație, jurisprudență, inclusiv instanțe străine, abordări doctrinare etc.). ) pentru a găsi ambele răspunsuri la întrebările principale pentru a-și confirma poziția și a convinge alte părți interesate. Un astfel de proces permite unei persoane să-și obiectiveze (demonstreze față de sine și altora) propria sa viziune subiectivă asupra unei abordări, fapte, procese juridice etc.”[4].
Elementele de care judecătorii au nevoie pentru a lua o decizie depind de considerația personală, astfel încât sistematizarea acestor elemente și aplicarea și sinteza lor corespunzătoare în timpul procesului decizional și raționamentul acestuia devin relevante într-o hotărâre judecătorească folosind metode logice și considerente juridice utilizate de judecători. în fiecare caz. Această primă abordare introduce următoarele obiective, care constau în: identificarea sistematică a elementelor pe care judecătorii le folosesc pentru a construi un argument judiciar; instrucțiuni privind formele de valabilitate juridică în hotărârile judecătorești; explicarea aplicării praxeologice a normelor de către judecători.
Argumentarea într-o hotărâre judecătorească necesită un sistem care să permită soluționarea cauzei în conformitate cu precedentele cauzei și desfășurarea acestuia. Sistematizarea pe care trebuie să o stabilească un judecător pentru a lua o decizie este importantă pentru o decizie justă a instanței. Rolul judecătorului în cauză este de o importanță capitală, acesta fiind cel care elaborează hotărârea definitivă sub influența probelor și argumentelor furnizate de reprezentanți. Sistemul decizional folosit de judecători de la constatarea faptelor până la luarea deciziilor contribuie, de asemenea, la justiție.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] Pimenta, Paulo Roberto Lyrio, Normas de competência e o controle de validade da norma impositiva tributária, Segurança jurídica na tributação e Estado de Direito, p. 840.
[2] Avizul № 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni adus în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor URL: https://court.gov.ua/userfiles/visn_11_2008.pdf.
[3] Wroblewski, Jerzy, Constitución y teoria general de la interpretación jurídica, trad. Arantxa Azurza, Madrid: Editorial Civitas, S.A., 1985.
[4] Yan Bernaziuk, Conceptul și criteriile de motivare a unei hotărâri judecătorești ca una dintre garanțiile respectării de către instanțe a principiului statului de drept, Ziar judiciar și juridic, URL: http://kdkako.com.ua/ponyattya-ta-kriteriyi-motivovanosti-sudovogo-rishennya-yak-odniieyi-z-garantiy-dotrimannya/.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.