Principiile identificării criminalistice
Petruț Ciobanu - martie 6, 2017Abstract
The settlement of the criminal proceedings involves using the most advanced technical and
scientific methods and means, and the judicial bodies have a professional obligation to correctly use
the scientific methods of investigation of the criminal acts, to assess and make use, in full awareness,
of the forensic examinations’ results, but also each participant in the pursuance of justice must be
informed of the technical and scientific methods and means of clarification of the circumstances in
which an offence has been committed, and of identification of the offenders.
Keywords: principle; forensic identification; objects – purpose of identification; objects – means
of identification; comparative examinations
Având în vedere faptul că în soluționarea procesului penal se utilizează în prezent cele mai avansate metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice, iar posibilităţile de cercetare ale laboratoarelor criminalistice sunt extrem de avansate, organele judiciare au obligația profesională, dar şi deontologică, să utilizeze în mod corect metodele ştiinţifice de investigare a faptelor penale, să aprecieze şi să valorifice în deplină cunoştinţă de cauză rezultatele expertizelor criminalistice.
În consecință, fiecare participant la realizarea actului de justiţie trebuie să fie avizat cu privire la metodele şi mijloacelor tehnico-ştiinţifice de clarificare a împrejurărilor în care a fost săvârşită o infracţiune, precum şi de identificare a subiecţilor faptei penale[1].
Mijloacele tehnico-ştiinţifice sunt utilizate atât în cercetarea la faţa locului, cât și în examinările criminalistice de laborator, dar unele dintre aceste metode sau mijloace pot fi întâlnite în ambele împrejurări[2].
Obiectul identificării criminalistice prezintă următoarele două trăsături:
a) obiectul identificării criminalistice este întotdeauna un obiect concret prin natura sa şi prin raportul de cauzalitate directă cu fapta penală cercetată;
b) obiect material al identificării criminalistice poate fi orice persoană, fiinţă sau lucru, practic orice element al lumii materiale care se manifestă în timp şi spaţiu, susceptibil de a fi identificat după urmele create în câmpul infracţional;
În literatura de specialitate s-a consacrat sistemul dual de clasificare al obiectelor supuse identificării, în funcţie de mai multe criterii, după cum urmează:
1. Potrivit criteriului privind scopul identificării[3], obiectele examinate în procesul identificării se împart în:
– obiecte ce urmează a fi identificate, denumite şi obiecte scop (instrumentele folosite în săvârșirea infracţiunii sau orice obiect care a format o urmă în împrejurările săvârşirii faptei penale);
– obiecte ce servesc la identificarea obiectelor scop, denumite şi obiecte mijloc de identificare.
Precizăm faptul că între cele două categorii de obiecte există o delimitare netă, astfel încât acestea nu trebuie confundate.
În legătură cu acest criteriu și clasificarea obiectelor, este util să precizăm că în literatura de specialitate se mai utilizează termenii obiecte de identificat şi obiecte identificatoare sau de identificare[4].
2. Potrivit criteriului căutării şi identificării[5] obiectele examinate în procesul identificării se împart în:
– obiectele căutate, reprezintă obiecte ale căror urme sau reflectări materiale au fost descoperite în câmpul infracţional;
– obiecte verificate, reprezintă obiecte presupuse că au creat urmele sau reflectările materiale descoperite la locul faptei și includ în sfera lor doar obiectele suspecte.
În literatura de specialitate este utilizată mai des clasificarea pe baza primului criteriu, respectiv clasificarea în obiecte scop şi obiecte mijloc sau în obiecte de identificat şi obiecte mijloc de identificare.
Procesul de identificare criminalistică are la baza un set de principii ce oferă acestei activităţi un caracter ştiinţific, iar rezultatele obţinute sunt utilizate la aflarea adevărului judiciar în procesul penal.
Coordonatele ştiinţifice ale identificării nu trebuie confundate cu principiile fundamentale ale Criminalisticii, cele din urmă găsindu-şi o aplicare absolută în întreaga activitate criminalistică, inclusiv în procesul de identificare[6].
În literatura de specialitate, se manifestă o preocupare constantă cu privire la prezentarea și analizarea principiilor care fundamentează din punct de vedere științific activitatea de stabilire a identităţii[7], fără să existe în prezent o unanimitate de opinii.
Astfel, într-o opinie, se pune accentul pe principii vizând delimitarea clară şi precisă a obiectelor identificării, dată fiind semnificaţia lor în practica criminalistică[8].
Într-o altă opinie, principiile se referă la delimitarea obiectelor identificării şi la stabilirea caracteristicilor ce servesc la stabilirea identităţii sau la metodologia generală de examinare[9].
Sistemul principiilor identificării criminalistice este alcătuit din următoarele principii:
1. Principiul identităţii. Plecând de la teoria hegeliană a identităţii, în ipoteza investigaţiilor penale, identităţii îi este comună şi deosebirea, astfel încât identitatea cu sine trebuie completată cu deosebirea de orice este altul[10].
Principiul identităţii presupune determinarea unei persoane sau a unui obiect concret prin stabilirea identităţii, dar este important să fie stabilită şi neidentitatea, în vederea excluderii din cercul suspecţilor a persoanelor bănuite de săvârşirea unei fapte penale, ori a obiectelor despre care se presupune că ar fi fost utilizate de autorul faptei penale.
2. Principiul delimitării obiectelor identificării criminalistice în obiecte scop al identificării şi obiecte mijloc de identificare. Obiectul scop al identificării este un obiect material, aflat în legătură cauzală directă cu fapta penală, iar obiectul mijloc de identificare reprezintă urmele obiectului scop şi ale modelelor de comparaţie, realizate experimental în laborator cu obiecte presupuse a fi format urmele în câmpul infracţional.
În literatura de specialitate este precizată distincţia între cele două obiecte, întrucât orice abatere de la acest principiu este de natură să influenţeze negativ soluţia pronunţată în cauza penală[11].
3. Principiul stabilităţii relative a caracteristicilor de identificare. Determinarea identităţii unei persoane sau obiect este posibilă în ipoteza în care acesta a creat urme în câmpul infracţional.
Aceste urme care reflectă caracteristicile sale esenţiale, trebuie să prezinte şi o anumită stabilitate care se raportează, la intervalul de timp cuprins între momentul descoperirii urmelor şi momentul efectuării examenelor comparative.
În procesul identificării, expertul criminalist va trebui să diferenţieze caracteristicile schimbătoare de cele relativ stabile şi să determine cu precizie dacă acestea au putut fi influenţate, în formă sau conţinut, de diverşi factori interni sau externi[12].
4. Principiul dinamicităţii caracteristicilor de identificare. Organele judiciare şi experţii criminalişti sunt obligaţi să ţină seama în investigarea faptelor de toate schimbările şi procesele ce au loc în univers, de la simpla deplasare şi până la gândire, întrucât realitatea obiectivă reprezintă o totalitate dinamică de sisteme materiale ale căror structuri se află în interacţiune, în continuă schimbare şi transformare.
Procesul de identificare criminalistică impune abordarea cercetării persoanelor şi obiectelor în mişcare, în raport de modificări ale trăsăturilor şi proprietăţilor caracteristice, a interacţiunii cauzale cu factori care pot determina transformări de ordin calitativ şi cantitativ.
Pe cale de consecință, în situația în care nu se are în vedere posibilitatea schimbării unor trăsături caracteristice ale obiectului, oglindite în urma descoperită, din motive diverse, se poate ajunge la excluderea acestuia din cercul obiectelor presupuse a constitui factorul creator al urmei.
Este important de menționat faptul că modificările nu privesc numai obiectul scop al identificării, ci privesc chiar și obiectele mijloc de identificare, întrucât de la data săvârşirii infracţiunii şi până în momentul analizei propriu-zise, intervin modificări în caracteristicile esenţiale ale fiinţelor şi obiectelor (îmbătrânirea persoanei, uzura obiectelor de folosinţă curentă, influenţa factorilor meteorologici asupra urmelor) sau au loc modificări efectuate de către autorului faptei penale prin care încearcă să șteargă urmele infracţiunii[13].
[1] P.L. Kirk, Crime investigation, Physical Evidence and the Police Laborathory, Interscience, New York, 1955, p. 5, citat de către E. Stancu în Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 35.
[2] H.G. Wells, Forensic sciences, Ed. Sweet Maowell, Ltd. Londra, 1969, p. 3, citați de către E. Stancu în Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 36.
[3] C. Suciu, Criminalistica, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972, p. 17; I. Mircea, Criminalistica, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990, p.18.
[4] L. Ionescu şi D. Sandu, supra cit., p. 90; K. Geza, op. cit., p.37; E. Stelzer, op. cit., p. 241.
[5] N. Dan, 20 de ani de expertiză criminalistică la Ministerul Justiţiei, în culegerea de referate 20 de ani de expertiză criminalistică, Bucureşti, 1979, p. 11; E. Stelzer, Teoria şi metodologia criminalistică generală, Ed. Ştiinţifică germană, Berlin, 1977, p. 241.
[6] E. Stancu, Tratat de criminalistică, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 50.
[7] C. Suciu, op. cit., p. 17.
[8] N. Dan, Tratat practic de Criminalistică, vol. II, Ed. Ministerului de Interne, Bucureşti, 1979, p. 12.
[9] C. Suciu, Criminalistică, op. cit., p. 17-18.
[10] L. Ionescu şi D. Sandu, Identificarea criminalistică, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1990, p. 90.
[11] Ibidem, p.91.
[12] C. Suciu, op. cit., p. 18.
[13] L. Ionescu şi D. Sandu, supra cit., p. 102; E. Stelzer, op. cit., p. 236.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.