Normele privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor (Hotărârea CSM nr. 114/2019)
Redacția ProLege - iunie 3, 2019
Actul publicat în Monitor |
Sumar |
Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nr. 114/2019 pentru aprobarea Normele privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor
(M. Of. nr. 482 din 13 iunie 2019)
|
Se aprobă Normele privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. |
În M. Of. nr. 482 din 13 iunie 2019 s-a publicat Hotărârea CSM nr. 114/2019 pentru aprobarea Normele privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor.
Vă prezentăm, în continuare, cele mai importante dispoziții ale Normelor privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor.
Normele privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor
Potrivit art. 1, normele stabilesc condiţiile, termenele şi procedura pentru asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor, astfel cum aceasta este reglementată de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Art. 2 stabilește următoarele: „(1) Răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor, inclusiv a celor care nu mai sunt în funcţie, poate interveni pentru eroarea judiciară cauzată în exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, în condiţiile legii.
(2) Fiecare judecător şi procuror este obligat să se asigure profesional, prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională, pentru riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, conform legii.
(3) Contractul de asigurare de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcţiei cu rea-credinţă.
(4) Judecătorii şi procurorii eliberaţi din funcţie până la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot încheia contracte de asigurare de răspundere civilă profesională pentru evenimentele şi riscurile produse într-o perioadă anterioară, convenită cu asigurătorul”.
Art. 3 definește următorii termeni şi expresii, astfel:
a) asigurat – persoana care îndeplineşte sau a îndeplinit funcţia de judecător sau procuror, în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) asigurător – societatea de asigurare autorizată în condiţiile legii să practice clasa de asigurări de răspundere civilă generală;
c) beneficiar al despăgubirii – statul român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice;
d) contractant – persoana care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională şi se obligă faţă de asigurător să plătească sau, după caz, să reţină şi să vireze primele de asigurare în cuantumul şi la termenele precizate în contract; contractant poate fi asiguratul, în cazul în care încheie contractul de asigurare de răspundere civilă profesională individual, sau instanţa ori parchetul cu personalitate juridică, în cazul în care contractul se încheie de către această instituţie în numele şi pentru angajaţii care au obligaţia legală să încheie asigurarea de răspundere civilă profesională, urmând a reţine şi vira primele de asigurare;
e) contractul de asigurare – contractul prin care asiguratul se obligă să plătească prima de asigurare asigurătorului, în cuantumul şi la termenele convenite, în schimbul preluării de către acesta a riscului asigurat;
f) perioada retroactivă – perioada maximă, cu începere de la o dată exactă de referinţă, anterioară intrării în vigoare a poliţei de asigurare, în care se pot produce evenimentele asigurate;
g) despăgubire – plata sumei datorate de către asigurător, în cazul producerii riscului asigurat, potrivit condiţiilor contractului de asigurare, în scopul reparării prejudiciului;
h) franşiză – partea din prejudiciu, stabilită ca valoare fixă sau ca procent din despăgubirea totală, care rămâne în sarcina exclusivă a asiguratului;
i) grava neglijenţă – nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, a normelor de drept material ori procesual de către judecător sau procuror;
j) limita de despăgubire – suma maximă prevăzută în contractul de asigurare pe care asigurătorul o plăteşte în caz de producere a riscului asigurat;
k) obiectul asigurării – răspunderea civilă profesională a judecătorului sau procurorului pentru despăgubirile pe care este obligat să le plătească prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres a statului;
l) perioada de asigurare – intervalul de timp pentru care asigurătorul încasează prima de asigurare şi preia răspunderea pentru consecinţele producerii riscului asigurat, corespunzător următoarelor tipuri de acoperire a riscurilor:
(i) producerea prejudiciului – acel tip de acoperire a evenimentelor produse în perioada de valabilitate a poliţei, precum şi a consecinţelor directe ale acestora, manifestate ulterior expirării poliţei, dacă au fost cauzate în mod cert de acele evenimente petrecute în perioada de valabilitate a poliţei şi dacă persoana prejudiciată îşi valorifică pretenţiile de despăgubire în termenul de prescripţie;
(ii) avizarea prejudiciului – acel tip de acoperire a pretenţiilor de despăgubire formulate în scris împotriva asiguratului în perioada de valabilitate a poliţei, chiar dacă acestea au fost determinate de fapte săvârşite într-o perioadă retroactivă; data daunei este data când a fost formulată în scris cererea de despăgubire împotriva asiguratului;
m) prejudiciu – dauna evaluată în suma de bani stabilită prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de stat împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat eroarea judiciară în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, indiferent de titlul cu care aceasta a fost acordată în acţiunea directă a persoanei prejudiciate împotriva statului român;
n) prima de asigurare – suma datorată de asigurat, prevăzută în contractul de asigurare, în schimbul asumării riscului de către asigurător;
o) rea-credinţă – încălcarea cu ştiinţă de către judecător sau procuror a normelor de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane;
p) riscul asigurat – evenimentul viitor, posibil, dar incert, pentru ale cărui consecinţe se încheie contractul de asigurare.
Art. 4 stabilește: „(1) Contractul de asigurare se încheie pe o perioadă de 12 luni, dacă părţile nu au stabilit o altă durată. Contractul de asigurare poate fi încheiat şi pentru o perioadă de mai mulţi ani. Dovada încheierii contractului de asigurare se face prin poliţa de asigurare, care poate fi emisă inclusiv prin mijloace electronice.
(2) Plata primelor de asigurare se face de către judecător sau procuror, integral sau în rate, conform acordului dintre asigurat şi asigurător. Contractul de asigurare produce efecte şi în cazul în care rata primei de asigurare nu a fost plătită la termenul convenit, dacă asigurătorul nu şi-a exercitat dreptul de reziliere a contractului”.
De asemenea, art. 5 prevede: „(1) Contractul de asigurare se încheie individual de către judecătorul sau procurorul asigurat.
(2) Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, şi de către instanţa sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele şi pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menţionată într-un tabel anexat la poliţă, cu precizarea limitelor de răspundere şi a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opţiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reţine şi virează primele de asigurare în numele şi pentru fiecare persoană asigurată.
(3) În cazul în care se intenţionează încheierea contractului de către instanţa sau parchetul cu personalitate juridică, în numele şi pentru fiecare persoană asigurată, alegerea asigurătorului şi a ofertei de asigurare ce va face obiectul contractului se realizează printr-o procedură transparentă, cu consultarea tuturor judecătorilor sau procurorilor din cadrul instanţei sau parchetului respectiv.
(4) În cazul în care pe parcursul derulării contractului de asigurare intervine detaşarea, delegarea, transferul sau promovarea judecătorului sau, după caz, a procurorului asigurat, contractul continuă să îşi producă efectele, iar instanţa, parchetul sau, după caz, instituţia la care acesta urmează să îşi desfăşoare activitatea reţine şi virează primele de asigurare, în urma informării acestora”.
Potrivit art. 6, dovada contractului de asigurare se depune la compartimentul de resurse umane al angajatorului, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia.
Conform art. 7, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi sunt stabilite prin lege, prin prezentele norme şi prin contractul de asigurare.
Pe de altă parte, art. 8 stabilește „(1) Asigurarea acoperă prejudiciul constatat prin hotărârea definitivă a instanţei pronunţată în acţiunea în regres exercitată de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva judecătorului sau procurorului asigurat care a cauzat erori judiciare în exercitarea funcţiei cu gravă neglijenţă, precum şi cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, conform art. 2.223 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) În condiţiile alin. (1), asigurătorul suportă prejudiciul cauzat de asigurat prin erorile judiciare săvârşite în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare, inclusiv consecinţele directe ale acestora produse ulterior expirării poliţei, precum şi pretenţiile de despăgubire formulate împotriva asiguratului de statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în perioada de valabilitate a poliţei, determinate de erori judiciare săvârşite de asigurat într-o perioadă retroactivă, convenită de părţi”.
Potrivit art. 9, la încheierea contractului de asigurare, asiguratul îl informează pe asigurător de existenţa oricărei acţiuni în regres exercitate împotriva sa în condiţiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, aflată pe rolul instanţelor, precum şi de existenţa unor hotărâri definitive pronunţate anterior în acţiuni în regres de acest fel, în ultimii 3 ani.
Art. 10 prevede următoarele: „(1) Asiguratul notifică asigurătorul imediat ce a fost legal citat în litigiul determinat de acţiunea în regres a statului şi îi comunică ulterior o copie a hotărârii judecătoreşti definitive pronunţate în cadrul acţiunii în regres, în cazul în care asigurătorul nu a fost parte în acest litigiu.
(2) În cazul producerii riscului asigurat, asiguratul îl informează pe asigurător de existenţa altor contracte de asigurare pe care le-a încheiat pentru acelaşi risc”.
Potrivit art. 11, în limitele sumei asigurate stabilite prin acordul părţilor, asigurătorul plăteşte despăgubirea nemijlocit statului român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.
Totodată, art. 12 prevede: „(1) Suma asigurată şi primele de asigurare se stabilesc prin contractul de asigurare. Limita de despăgubire se poate stabili pentru întreaga perioadă asigurată, cumulat, pentru toate evenimentele asigurate intervenite pe durata de valabilitate a asigurării. Părţile pot negocia şi stabilirea unor sublimite de despăgubire pentru fiecare eveniment asigurat în parte.
(2) Părţile pot negocia clauze referitoare la franşiză, precum şi la alte elemente contractuale”.
Potrivit art. 13, în cuprinsul contractelor de asigurare se face trimitere expresă la regulile stabilite prin norme.
Conform art. 14, prevederile normelor se completează cu dispoziţiile Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.