Neconstituţionalitate (M. Of. nr. 373/02.05.2018): Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice
Redacția ProLege - mai 5, 2018 As a result of the activity carried out by the Constitutional Court, in May 2018, several
decisions were published (pleas and objections of unconstitutionality granted) with reference to: the
new Code of criminal procedure, Government Emergency Ordinance no. 109/2011 regarding the
corporate governance of state-owned enterprises, Law for amending and supplementing Law no.
47/1992 on the organization and functioning of the Constitutional Court, Law no. 303/2004 on the
statute of judges and prosecutors, the Statute of civil servants with a special status within the
National Administration of Penitentiaries (ANP), Law no. 188/1999 on the status of civil servants,
as well as with reference to the Chamber of Deputies Decision no. 98/2017 on the amendment and
supplement of the Chamber of Deputies’ Regulation.
Decizia Curţii Constituţionale | Actul normativ | Sumar |
D.C.C. nr. 62/2018 (M. Of. nr. 373 din 2 mai 201) | Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice | Neconstituţionalitate |
În M. Of. nr. 373 din 2 mai 2018, s-a publicat D.C.C. nr. 62/2018 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
Prin Decizia nr. 62/2018, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de către 64 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal și a constatat că Legea pentru modificarea art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituţională.
Pentru a admite această obiecție, Curtea a pornit de la jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, și a constatat că referitor la cerinţele de calitate a legii, se observă că aceasta a avut în vedere aspecte intrinseci actului normativ, şi anume diferite deficienţe sau insuficienţe de redactare care afectează claritatea, precizia, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice, iar prin nerespectarea acestor cerinţe se aduce atingere unor drepturi, libertăţi sau principii fundamentale. Astfel, Curtea a constatat, de principiu, că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat. Din jurisprudenţa indicată se desprinde concluzia potrivit căreia, pentru relevanţa constituţională a principiului legalităţii, esenţial este ca prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care să nu întrunească cerinţele clarităţii, preciziei, previzibilităţii şi ale accesibilităţii normei juridice, legiuitorul să fi adus atingere în final unor drepturi, libertăţi sau principii de rang constituţional.
Raportat la criticile privind principiul bicameralismului, Curtea a reținut că acesta se întemeiază pe art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie şi a fost dezvoltat printr-o solidă şi constantă jurisprudenţă. În esenţă, Curtea a stabilit două criterii esenţiale (cumulative) pentru a se determina cazurile în care prin procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Sintetizând, se poate afirma că principiul bicameralismului se caracterizează prin câteva elemente imuabile, în funcţie de care se poate decide respectarea sa. Astfel, trebuie avut în vedere (a) scopul iniţial al legii, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepţie originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanţiale, de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.
Astfel, Curtea reţine că utilizarea sintagmei cu semnificaţie generică a „companiilor de apă şi transport”, în cuprinsul art. I teza întâi din legea examinată, fără nominalizarea acestora sau măcar cu indicarea unor criterii minimale de referinţă pentru identificarea lor, nu reprezintă o modalitate de legiferare care să confere destinatarului normei configurarea în mod rezonabil a conduitei de urmat, în primul rând pentru că norma juridică nu determină în mod precis şi lipsit de echivoc destinatarii săi. Acelaşi viciu de constituţionalitate, dat de lipsa unor criterii obiective minimale de determinare a destinatarilor normei, este observat şi în privinţa soluţiei legislative cuprinse la art. I teza finală şi art. II din legea examinată, potrivit căreia Guvernul poate, prin hotărâre, să excepteze alte companii de la prevederile O.U.G. nr. 109/2011. Aşa cum s-a arătat mai sus, dincolo de actul neconstituţional al „de-sesizării” Parlamentului în această materie şi atribuirea competenţei de legiferare Guvernului, fără a trasa, prin lege, criterii obiective şi condiţii clare pentru includerea altor companii pe lista excepţiilor, Curtea remarcă potenţialul de imprevizibilitate şi inaccesibilitate legislativă creat prin dispoziţiile mai sus indicate, deoarece nu se poate cunoaşte, a priori, când, în ce condiţii şi care societăţi vor fi excluse, schimbarea regimului juridic aplicabil în privinţa guvernanţei corporative putând interveni prin hotărâre a Guvernului oricând, intempestiv şi fără nicio justificare, cu afectarea modalităţii de organizare şi funcţionare a activităţii respectivei entităţi.
Apoi, Curtea subliniază că viciul de neconstituţionalitate mai sus relevat vizează exclusiv modalitatea de reglementare a exceptărilor de la aplicarea O.U.G. nr. 109/2011, respectiv prin hotărâre a Guvernului, Parlamentul având competenţa de a proceda la adoptarea acestora prin lege, în conformitate cu dispoziţiile din Legea fundamentală a căror nesocotire a fost constatată pe calea controlului de neconstituţionalitate a priori.
Prin urmare, pentru aceste motive, Curtea a constatat legea examinată contravine prevederilor art. 1 alin. (4) şi alin. (5) şi ale art. 61 din Legea fundamentală şi este neconstituţională, în ansamblul său.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.