Libertatea de exprimare în era tehnologiei digitale avansate – certitudini și incertitudini juridice

4. Quo vadis?

Plecând de la aceste certitudini normative și jurisprudențiale și pentru a răspunde presiunii sociale, Uniunea Europeană a reacționat și ea la această nouă provocare, dorind să dea un exemplu la nivel internațional și să transforme Europa într-un hub global pentru o inteligență artificială de încredere prin stabilirea unor reguli armonizate, care să guverneze dezvoltarea, marketingul și utilizarea acesteia în Statele Membre. Adoptat în 2022 și aplicabil din 2024, Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Service Act)[20] marchează o schimbare de paradigmă în reglementarea spațiului digital european.

Regulamentul nu se referă în mod direct la dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, ci are ca obiectiv principal reglementarea spațiului digital și responsabilizarea platformelor online față de conținutul găzduit și de serviciile oferite. Principalele sale obiective sunt crearea unui mediu online mai sigur și mai transparent; combaterea conținutului ilegal și a dezinformării; reglementarea responsabilităților intermediarilor online (rețele sociale, platforme de partajare, magazine online etc.); protejarea drepturilor fundamentale ale utilizatorilor, inclusiv libertatea de exprimare și viața privată; impunerea unor obligații suplimentare pentru platformele foarte mari (ex: Facebook, YouTube, Amazon etc.).

Regulamentul are anumite implicații indirecte și pentru sistemele de IA, impunând reguli clare și obligații proporționale în funcție de dimensiunea platformei care utilizează aceste sisteme. Platformele online care utilizează IA pentru moderarea conținutului trebuie să asigure transparența cu privire la algoritmii utilizați pentru detectarea și eliminarea conținutului ilegal, informând utilizatorii dacă o decizie de moderare a fost luată de IA și că aceștia au dreptul de a contesta măsura[21]. De asemenea, platformele mari trebuie să explice utilizatorilor modul în care funcționează algoritmii de recomandare (ex: feeduri personalizate) și să ofere posibilitatea acestora de a alege un „feed” nepersonalizat, adică fără ca IA să le analizeze comportamentul online.

În același timp, regulamentul impune obligația platformelor de a avertiza utilizatorii cu privire la furnizarea de reclame personalizate pe baza datelor colectate de IA. Mai mult, este interzisă publicitatea direcționată către minori bazată pe profiluri create cu ajutorul IA. Platformele foarte mari (VLOPs) trebuie să evalueze riscurile sistemelor de IA utilizate (inclusiv riscul de propagare a dezinformării, discriminării etc.) și să implementeze măsuri adecvate de atenuare a acestor riscuri, fiind supuse unor audituri anuale în acest sens. Regulamentul vine să acopere, cel puțin teoretic, lacunele legate de lipsa unui remediu efectiv și de responsabilitatea algoritmică, însă aplicarea sa rămâne complexă, necesitând cooperare instituțională transfrontalieră și un mecanism robust de supraveghere și control al îndeplinirii obligațiilor impuse.

În încercarea de a controla direct riscurile utilizării inteligenței artificiale, Uniunea Europeană, după negocieri lungi și anevoioase, a adoptat Regulamentul privind inteligența artificială (AI Act)[22] în 2024, cu aplicabilitate în Statele Membre începând din 2026. Setul de reguli este menit să stabilească un cadru juridic uniform pentru dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale. Potrivit regulamentului, în Uniunea Europeană, sistemele de IA vor fi clasificate pe baza criteriului riscului în: sisteme de IA cu risc „inacceptabil”, sisteme cu risc ridicat, sisteme cu risc limitat și sisteme cu risc minim. Din perspectiva protecției libertății de exprimare, noile reguli interzic în Uniunea Europeană sistemele de IA cu risc „inacceptabil”, cum ar fi de exemplu cele care realizează identificarea biometrică în timp real, în spații publice; manipularea cognitivă sau calcularea scorului social al individului.

Producătorii și operatorii de sistemele de IA cu risc ridicat (ex: sisteme utilizate în educație, justiție, sănătate, inclusiv cele folosite pentru moderarea conținutului online) au o serie de obligații specifice precum: realizarea evaluării de conformitate a sistemului de IA, a unei documentații tehnice detaliate și a supravegherii umane a sistemului de IA; asigurarea transparenței și oferirea de explicații utilizatorilor; luarea unor măsuri de securitate cibernetică și garantarea utilizatorilor exercitarea dreptului de a contesta deciziile luate cu ajutorul inteligenței artificiale. Sistemele cu risc limitat (ex: chatbots, „deepfakes”) sau cele cu risc minim (ex: filtre spam, jocuri video) pot fi utilizate fără a impune obligații deosebite producătorilor și operatorilor. Asigurarea transparenței rămâne însă o obligație principală, utilizatorii trebuind să fie informați că ceea ce vizualizează este conținut generat cu ajutorul IA.

De asemenea, potrivit regulamentului, modelele de IA de uz general (GPAI), inclusiv modelele de bază și sistemele de IA generative, urmează un cadru de clasificare separat. Regulamentul impune o abordare pe niveluri a obligațiilor de conformitate, diferențiind modelele GPAI cu impact mare și cu risc sistemic de alte modele GPAI cu risc mai scăzut. Recomandarea principală pentru toți operatorii de sisteme de IA este implementarea unui cod de conduită care să impună standarde și reguli de etică în domeniu. Sancțiunile pentru nerespectarea regulamentului sunt semnificative și pot avea un impact sever asupra activității producătorului, furnizorului sau a utilizatorului inteligenței artificiale. Acestea variază de la 7,5 milioane EUR la 35 milioane EUR sau de la 1% până la 7% din cifra de afaceri anuală globală, în funcție de gravitatea încălcării. Prin urmare, este esențial ca părțile interesate să se asigure că înțeleg pe deplin noul regulament și că respectă prevederile acestuia.

Cu toate acestea, deși bine-intenționat, regulamentul se axează preponderent pe identificarea și eliminarea riscurilor vizibile și cuantificabile, precum cele comerciale, de securitate sau discriminarea, lăsându-le în plan secund pe cele asupra drepturilor fundamentale. Regulamentul menționează protejarea drepturilor fundamentale în preambul și în evaluarea de impact însă, din păcate, nu oferă un mecanism solid de garantare a libertăților civile, și, în mod special, nu obligă operatorii să evalueze riscul asupra libertății de exprimare atunci când utilizează inteligența artificială pentru analiză de conținut sau clasificare de idei[23]. Concret, normele impuse nu tratează în profunzime efectele pe care le au sistemele de IA asupra accesului la informație, asupra vizibilității opiniilor divergente sau a formării opiniei publice. De asemenea, el nu conține reglementări specifice pentru IA care clasifică sau elimină automat conținut online (ex: pe rețele sociale), lăsând aceste aspecte în sarcina altor reglementări, precum Regulamentul privind serviciile digitale, fără însă a face trimitere la acestea.

În fapt, libertatea de exprimare, spre deosebire de drepturile consumatorului sau de protecția datelor personale, este greu de transpus într-un model predictiv sau într-un algoritm de evaluare a riscului ca urmare a manifestării sale contextuale, a limbajului uman care transmite emoții, stări pe care, cel puțin deocamdată, inteligența artificială nu le recunoaște. Tocmai de aceea, credem că regulamentul nu impune obligații directe privind transparența deciziilor algoritmice care influențează discursul public și nu prevede un mecanism concret de evaluare a impactului asupra libertății de exprimare deși, IA folosită pentru moderarea, clasificarea sau amplificarea conținutului online poate restrânge masiv pluralismul de opinie, accesul la informație sau dreptul de a primi și comunica idei.

De asemenea, este evident că fără o corelare efectivă între acest regulament și alte instrumente juridice precum Regulamentul privind serviciile digitale, Regulamentul general privind protecția datelor[24], Regulamentul privind piețele digitale[25], directivele UE cu impact direct asupra utilizării IA, Carta drepturilor fundamentale a UE, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO și cea a CJCE, există riscul ca libertatea de exprimare să fie redefinită prin algoritmi și lipsită de o protecție eficientă. Unele State Membre ale UE precum Germania, Franța, Spania, Italia sau Țările de Jos au introdus legi interne privind conținutul online, dar acestea au fost criticate pentru tendința de a externaliza decizia privind legalitatea conținutului către platforme private, încurajând „cenzura preventivă” prin intermediul inteligenței artificiale.

În martie 2024, la Senatul României a fost înregistrată pentru dezbatere propunerea legislativă privind Inteligența Artificială (B154/2024) care a fost însă respinsă de această cameră. În prezent, proiectul de lege (L255/2024) se află la Camera Deputaților care este for decizional. Potrivit expunerii de motive, viitorul act normativ va pune „bazele implementării, utilizării, dezvoltării şi protecţiei inteligenţei artificiale în România, în contextul dezvoltării noilor tehnologii şi implementării unor măsuri de securitate sporite pentru spaţiul cibernetic la nivel naţional şi european”^[26]. Plecând de la acest deziderat național și european, pe fondul a numeroase incertitudini normative, viitorul inteligenței artificiale în Europa va trebui asigurat cât mai curând posibil prin norme juridice clare și articulate care să păstreze echilibrul între dezvoltarea tehnologiei și protecția drepturilor fundamentale, acestea din urmă constituind un reper imperativ în arhitectura sistemelor inteligente.

5. Concluzii

Tehnologia nu este, prin natura sa, nici eliberatoare și nici opresivă. Cu toate acestea, în absența unor reglementări clare și echilibrate, inteligența artificială riscă să devină un instrument de restrângere disproporționată a libertății de exprimare, mascat de o aparentă eficiență și neutralitate. Deciziile automatizate luate de inteligența artificială pot reproduce și amplifica prejudecăți culturale, ideologice sau comerciale, fără ca utilizatorul să aibă o cale reală de apărare. În acest context, răspunderea juridică devine difuză, iar statul, garantul drepturilor fundamentale, riscă să abdice în fața tehnologiei avansate.

Reglementările recente ale Uniunii Europene cu privire la sistemele digitale și inteligența artificială reprezintă pași necesari, dar nu și suficienți, în menținerea unui echilibru just între dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor avansate și protecția drepturilor fundamentale. Aceasta din urmă trebuie consolidată prin mecanisme efective de control al inteligenței artificiale, menite să interzică deciziile automate fără intervenție umană care pot aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și, în același timp, să-i garanteze acestuia dreptul la explicație, contestare și plata unor despăgubiri în caz de abuz. În lipsa acestor măsuri, libertatea de exprimare riscă să fie definită nu prin lege, ci prin algoritmi.

Referințe

Amnesty International, EU AI Act fails to set gold standard for human rights, 2024, [Online].

Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Online Content Moderation – Current Challenges in detecting hate speech Report, 2023, [Online].

CEDO, Protecting human rights in a world of Artificial Intelligence, algorithms and big data, 2024, [Online].

Comisia Europeană, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Inteligența artificială pentru Europa, 2018, [Online].

Consiliul Europei, The Council of Europe and Artificial Intellingence, [Online].

Haas, Julia, Office of the OSCE Rrepresentative on the freedom of the media, Freedom of the media and artificial intellingence, 2020, [Online].

High-Level Expert Group on Artificial Intelligence, A definition of AI: Main capabilities and disciplines, 2019, [Online].

Khan, Irene, Report of the Special Rapporteur on the promotion and protection of the right to freedom of opinion and expression, A/HCR/47/25, 2021, [Online].

Senatul României, Expunere de motive la inițiativa legislativă, 2024, [Online].

Unver, Akin H., Artificial intelligence (AI) and human rights: Using AI as a Weapon of repression and its impact on human rights, [Online].

UNESCO, First version of a draft text of a recommendation on the ethics of artificial intelligence, 2020, [Online].

Zuiderwijk, Anneke et al., „Implications of the use of artificial intelligence in public governance: A systematic literature review and a research agenda”, Government Information Quarterly, vol. 38, nr. 3, iulie 2021, pp. 2-19, https://doi.org/10.1016/j.giq.2021.101577, [Online].