Legea nr. 95/2006 și alte acte normative în domeniul sănătăţii – modificări (O.G. nr. 44/2024)

- august 11, 2024

Actul modificat

 Actul modificator Sumar
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

(rep. M. Of. nr. 652 din 28 august 2015, cu modif. și compl. ult.)

O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical

(M. Of. nr. 291 din 27 iunie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001)

Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, precum şi pentru modificarea unor acte normative

(M. Of. nr. 587 din 17 iulie 2019, cu modif. și compl. ult.)

O.U.G. nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România

(M. Of. nr. 785 din 24 noiembrie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014)

O.G. nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului

(M. Of. nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012)

O.U.G. nr. 41/2023 privind transferul reţelei sanitare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii către alte ministere şi instituţii cu reţele sanitare proprii, aşa cum sunt reglementate la art. 4 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

(M. Of. nr. 459 din 25 mai 2023, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 429/2023)

O.G. nr. 44/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii

(M. Of. nr. 876 din 30 august 2024)

Legea nr. 95/2006:

– modifică: art. 12, art. 17 alin. (1) și (2) lit. a), art. 118 alin. (1^1), art. 140^2 lit. c), art. 176 alin. (2), art. 185 alin. (13) şi (14), art. 187 alin. (4^1), art. 391, art. 716 alin. (1);

– abrogă: art. 26 alin. (2) lit. c) și d), art. 187 alin. (4^2).

O.U.G. nr. 83/2000:

– modifică: titlul, art. 1, 3, 7, art. 11 alin. (2);

– abrogă: art. 2, 4-6^1, 8, 11 alin. (1), art. 13.

Legea nr. 134/2019:

– modifică: art. 4 alin. (2), art. 7 alin. (3), (6) şi (7), art. 9 lit. d), art. 11 alin. (4), art. 14, art. 17 alin. (1);

– abrogă: art. 7 alin. (9), art. 17 alin. (3).

O.U.G. nr. 144/2008:

– modifică: art. 46 alin. (1) lit. l);

– introduce: art. 45^1.

O.G. nr. 18/2009:

– modifică: art. 3, art. 4 alin. (4), art. 7, art. 8 alin. (2), art. 10 alin. (3), art. 12 alin. (2) şi (3), art. 14, art. 15 alin. (3^1) și alin. (7), art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (1), art. 22^2;

– abrogă: art. 8 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 22 alin. (2), (4) şi (5), art. 24;

– introduce: art. 10 alin. (6), art. 15 alin. (3^2).

O.U.G. nr. 41/2023:

– modifică: art. 2 alin. (1), (4) şi (8), art. 6 alin. (1).

În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, ministrul sănătăţii va modifica în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 83/2000 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobate prin OMS nr. 1.992/2023.

 

În M. Of. nr. 876 din data de 30 august 2024 s-a publicat O.G. nr. 44/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.

Redăm, mai jos, principalele modificări și completări aduse actelor normative.

Legea nr. 95/2006

Art. 391

Vechea reglementare

„Art. 391

(1) Medicii se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

(2) La cerere, medicii se pot pensiona în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) În unităţile sanitare publice, medicii membri titulari sau membri corespondenţi ai Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, profesorii universitari şi cercetătorii ştiinţifici gradul I, doctorii în ştiinţe medicale, care desfăşoară activităţi medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei de Ştiinţe Medicale pot fi menţinuţi în activitate conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările şi completările ulterioare. De acelaşi drept pot beneficia şi medicii, membri titulari şi membri corespondenţi ai Academiei Române.

(4) Medicii care au depăşit limita de vârstă prevăzută la alin. (1) pot profesa în continuare în unităţi sanitare private. Desfăşurarea activităţii se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al CMR, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă, pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

(5) În cazul unităţilor sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum şi al unităţilor sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii îşi pot continua activitatea peste vârsta de pensionare prevăzută de lege, la propunerea unităţii sanitare publice, cu avizul anual al CMR, prin colegiile teritoriale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi cu aprobarea ordonatorului principal de credite, până la ocuparea posturilor prin concurs.

(6) Medicii deţinuţi sau internaţi din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi menţinuţi, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică şi medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi să îşi întrerupă studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională.

(7) Medicii care au împlinit vârsta de pensionare prevăzută la alin. (1) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii, al ministerelor şi instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, al autorităţilor de sănătate publică, al CNAS, al caselor judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi în cadrul spitalelor publice şi al oricărei alte unităţi sanitare publice.

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), medicii titulari ai cabinetelor de medicină de familie din mediul rural, care îşi desfăşoară activitatea în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, îşi pot continua activitatea în aceleaşi condiţii, după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de direcţia de sănătate publică judeţeană şi de CMR, prin colegiile judeţene ale medicilor, pe baza certificatului de sănătate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, articolul 391 va avea următorul cuprins:

„Art. 391

(1) Medicii se pot pensiona în condiţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii.

(2) Medicii pot continua activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani, cu acordul anual al angajatorului sau prin notificarea casei de asigurări de sănătate de către medicul care se află în relaţie contractuală în mod direct cu aceasta. Medicul va notifica casa de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, cu cel puţin 30 de zile înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia privind sistemul public de pensii.

(3) Medicii care au depăşit limita de vârstă de 70 de ani prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii pot profesa în continuare în unităţi sanitare private.

(4) Desfăşurarea activităţii medicilor după împlinirea vârstei standard de pensionare se face în baza certificatului de membru şi a avizului anual al CMR, eliberat pe baza certificatului de sănătate şi a asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, încheiată pentru anul respectiv.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), medicii titulari ai cabinetelor de medicină de familie din mediul rural, care îşi desfăşoară activitatea în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate judeţene, îşi pot continua activitatea în aceleaşi condiţii, după împlinirea vârstei de pensionare, la cerere, cu aviz anual eliberat de direcţia de sănătate publică judeţeană şi de CMR, prin colegiile judeţene ale medicilor, pe baza certificatului de sănătate.

(6) În cazul unităţilor sanitare publice care înregistrează deficit de personal medical, precum şi al unităţilor sanitare publice aflate în zone defavorizate, medicii îşi pot continua activitatea peste vârsta de 70 de ani prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, la propunerea unităţii sanitare publice, cu avizul anual al CMR, prin colegiile teritoriale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi cu aprobarea ordonatorului principal de credite, până la ocuparea posturilor prin concurs.

(7) Medicii deţinuţi sau internaţi din motive politice, aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi menţinuţi, la cerere, în activitatea profesională, pe baza certificatului anual de sănătate. Aceste prevederi se aplică şi medicilor care, din motive politice, au fost obligaţi să îşi întrerupă studiile o anumită perioadă, obţinându-şi licenţa cu întârziere, ori celor care au fost împiedicaţi să îşi reia activitatea profesională.

(8) Medicii care au împlinit vârsta prevăzută la alin. (2) nu pot deţine funcţii de conducere în cadrul CNAS şi al caselor de asigurări de sănătate.

(9) În unităţile sanitare publice, medicii membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei Române şi ai Academiei de Ştiinţe Medicale, cetăţeni români, profesorii universitari şi cercetătorii ştiinţifici gradul I, doctorii în ştiinţe medicale, care desfăşoară activităţi medicale, continuă, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Peste această vârstă medicii, membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei de Ştiinţe Medicale, cetăţeni români, pot fi menţinuţi în activitate conform dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 264/2004 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Medicale, cu modificările şi completările ulterioare. De acelaşi drept pot beneficia şi medicii, membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare ai Academiei Române, cetăţeni români”.

Legea nr. 134/2019

Art. 7 alin. (3), (6), (7)

Vechea reglementare

„Art. 7

(3) Din punctul de vedere al salarizării, preşedintele şi vicepreşedinţii se asimilează funcţiilor de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(6) Structura organizatorică a ANMDMR este aprobată de preşedinte. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a preşedintelui ANMDMR se pot organiza servicii, birouri, laboratoare şi compartimente, unităţi teritoriale de inspecţie şi/sau control şi de supraveghere a pieţei medicamentelor/de supraveghere a pieţei dispozitivelor medicale/în utilizarea dispozitivelor medicale, de evaluare a unităţilor de tehnică medicală, precum şi de control prin verificarea periodică a dispozitivelor medicale, cu respectarea numărului de posturi maxim aprobat.

(7) Numărul maxim de posturi este 500, inclusiv preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 7, alineatele (3), (6) şi (7) vor avea următorul cuprins:

„(3) Salariul de bază al preşedintelui va fi cel puţin egal cu salariul de bază al directorului general majorat cu 25%, iar salariul de bază al celor doi vicepreşedinţi va fi cel puţin egal cu salariul de bază al directorului general majorat cu 15%.

(6) Structura organizatorică a ANMDMR se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, la propunerea preşedintelui ANMDMR şi cu avizul consiliului de administraţie. ANMDMR este structurată pe direcţii generale, direcţii, servicii şi compartimente. În cadrul structurii organizatorice, prin decizie a preşedintelui ANMDMR se pot organiza unităţi teritoriale pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 2, cu respectarea numărului de posturi maxim aprobat.

(7) Numărul maxim de posturi este 477, inclusiv preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi”.

Legea nr. 18/2009

Art. 3

Vechea reglementare

„Art. 3

(1) Ministerul Sănătăţii organizează admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, iar admiterea în rezidenţiatul în medicină de familie, prin test de selecţie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării şi inovării.

(2) Rezultatele concursului naţional de rezidenţiat pe locuri şi pe posturi, precum şi rezultatele selecţiei pentru rezidenţiatul în medicină de familie se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii, iar cei care promovează concursul sau selecţia, după caz, devin rezidenţi în specialitatea respectivă.

(3) Începând cu sesiunea de rezidenţiat 2010, absolvenţii facultăţilor de medicină au acces la pregătirea în vederea obţinerii specialităţii medicină de familie, prin selecţie, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3

(1) Ministerul Sănătăţii organizează admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, pentru domeniul medicină, domeniul medicină dentară şi, respectiv, domeniul farmacie, cu tematică şi bibliografie unice, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei.

(2) Concursul naţional prevăzut la alin. (1) se poate desfăşura şi la nivelul centrelor universitare pe baza acordului dintre Ministerul Sănătăţii şi instituţiile de învăţământ superior de medicină şi farmacie acreditate care organizează programe de pregătire în rezidenţiat.

(3) Începând cu concursul naţional de rezidenţiat din trimestrul IV al anului 2026, pentru domeniul medicină concursul se poate organiza pentru următoarele subdomenii:

a) subdomeniul specialităţi medicale;

b) subdomeniul specialităţi chirurgicale;

c) subdomeniul specialităţi paraclinice şi de laborator;

d) subdomeniul anestezie şi terapie intensivă şi medicină de urgenţă.

(4) Repartiţia specialităţilor pe cele patru subdomenii prevăzute la alin. (3) se face prin ordin al ministrului sănătăţii, cu consultarea Colegiului Medicilor din România.

(5) Tematica şi bibliografia pentru fiecare domeniu, respectiv subdomeniu de concurs sunt publicate cu cel puţin 6 luni înainte de organizarea concursului.

(6) Rezultatele concursului naţional de admitere în rezidenţiat pe locuri şi pe posturi se confirmă prin ordin al ministrului sănătăţii”.

Art. 7

Vechea reglementare

„Art. 7

Pe perioada pregătirii în rezidenţiat, medicii rezidenţi nu au acces la alte forme de învăţământ postuniversitar medical uman de specialitate”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7

(1) Pe perioada pregătirii în rezidenţiat, medicii rezidenţi pot urma alte forme de învăţământ postuniversitar medical uman de specialitate, în afara programului de pregătire în rezidenţiat.

(2) Condiţiile de participare la programele de studii complementare în vederea obţinerii de atestate şi condiţiile de exercitare a competenţelor dobândite se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii”.

Art. 15 alin. (3^2)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la articolul 15, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alin. (3^2), cu următorul cuprins:

„(3^2) Începând cu sesiunea de examen din semestrul I al anului 2026 proba scrisă a examenului pentru obţinerea titlului de medic, medic stomatolog şi, respectiv, farmacist specialist se desfăşoară cu subiecte unice pe ţară pentru fiecare specialitate. Comisia naţională de elaborare a subiectelor pentru proba scrisă este formată din coordonatori de rezidenţiat din specialitatea respectivă din toate centrele universitare unde se desfăşoară pregătirea şi este desemnată prin ordin al ministrului sănătăţii. Preşedintele comisiei se desemnează prin tragere la sorţi în dimineaţa examenului dintre membrii comisiei. Probele clinice sau practice se susţin în faţa unor comisii propuse de instituţiile de învăţământ superior de medicină şi farmacie acreditate, respectiv instituţiile de învăţământ superior care au în structură facultăţi de medicină, medicină dentară/stomatologie şi farmacie care au programe de studii de medicină, medicină dentară/stomatologie şi farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale şi numite prin ordin al ministrului sănătăţii”.

 

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Lasă un răspuns