Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară

 

Actul publicat în Monitorul Oficial

Sumar
Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară

(M. Of. nr. 1104 din 16 noiembrie 2022)

Se publică legea privind organizarea judiciară.   

În M. Of. nr. 1104 din 16 noiembrie 2022 s-a publicat Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară. 

Vă prezentăm, în cele ce urmează, structura respectivei legi.

Structura

Titlul I

Dispoziții generale

Capitolul I: Principiile organizării judiciare

Capitolul II: Accesul la justiție

Capitolul III: Dispoziții generale privind procedura judiciară

Titlul II: Instanțele judecătorești

Capitolul I: Înalta Curte de Casație și Justiție

Secțiunea 1: Organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Secțiunea 2: Competența Înaltei Curți de Casație și Justiție

Secțiunea 3: Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție

Secțiunea 4: Completurile de judecată

Capitolul II: Curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătoriile

Secțiunea 1: Organizarea curților de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate și a judecătoriilor

Secțiunea 2: Conducerea instanțelor judecătorești

Secțiunea 3: Completurile de judecată

Capitolul III: Instanțele militare

Titlul III: Ministerul Public

Capitolul I: Atribuțiile Ministerului Public

Capitolul II: Organizarea Ministerului Public

Secțiunea 1: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Secțiunea 2: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Secțiunea 3: Direcția Națională Anticorupție

Secțiunea 4: Parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii

Secțiunea 5: Organizarea parchetelor militare

Titlul IV: Organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii

Titlul V: Asistenții judiciari

Titlul VI: Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanțelor și al parchetelor

Titlul VII: Paza instanțelor judecătorești și a parchetelor și protecția magistraților

Titlul VIII: Gestiunea economico-financiară și administrativă a instanțelor și parchetelor

Capitolul I: Organizarea compartimentului economico-financiar și administrativ

Capitolul II: Bugetele instanțelor și parchetelor

Titlul IX: Dispoziții tranzitorii și finale

Mai departe, vă prezentăm cele mai importante dispoziții din respectivul act normativ.

Art. 23

„(1) Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.

(2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate, pronunțată de ultima instanță, este supusă căii de atac a recursului.

(3) Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunțate de aceste secții, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate”.

Art. 25

„Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu competența fiecăreia, soluționează:

a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;

b) conflictele de competență, în cazurile prevăzute de lege;

c) orice alte cereri prevăzute de lege”.

Art. 35

„Procedura de judecată în cameră preliminară se desfășoară de un judecător din completul prevăzut la art. 34 alin. (4) lit. a)”.

Art. 41

„(1) În domeniile prevăzute de art. 40 alin. (3), atunci când interesul general al societății și volumul de activitate privind cauzele specializate justifică aceasta, se pot înființa tribunale specializate.

(2) Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.

(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care funcționează.

(4) Cauzele aflate în curs de judecată la data începerii funcționării tribunalelor specializate, potrivit art. 154, se vor trimite acestora, pe cale administrativă, din oficiu, spre soluționare. Tribunalul specializat este competent și în caz de trimitere spre rejudecare”.

Art. 44

„(1) Completurile și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judecă atât infracțiunile săvârșite de minori, cât și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.

(2) Când în aceeași cauză sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori, și nu este posibilă disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.

(3) Dispozițiile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător”.

Art. 57

„(1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completurilor de judecată se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, care vor exclude înlocuirea arbitrară a acestora.

(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia”.

Art. 64

„(1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.

(2) Tribunalele militare judecă procesele și cererile date prin lege în competența lor.

(3) Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor”.

Art. 70

„(1) Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii.

(2) Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.

(3) Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.

(4) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

(5) Organizarea și funcționarea poliției judiciare se stabilesc prin lege specială”.

Art. 85

„(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se bucură de independență operațională și funcțională și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are sediul în municipiul București. Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.

(2) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții. Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism emite ordine cu caracter intern.

(3) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(4) Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic.

(5) Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ajutat de 2 procurori-șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

(6) În perioada absenței procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-șefi adjuncți îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, potrivit desemnării efectuate de procurorul-șef al direcției.

(7) Dispozițiile alin. (6) sunt aplicabile și în cazul vacanței funcției de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în această funcție.

(8) În cazul în care procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este în imposibilitate obiectivă de a-și desemna înlocuitorul, desemnarea va fi făcută din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Art. 94

„(1) Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.

(2) Dispozițiile art. 86 alin. (2)-(17) și art. 87 se aplică în mod corespunzător”.

Art. 104

„Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite”.

Art. 128

„(1) Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței sau ale parchetului cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile stabilite de lege.

(2) Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen”.

Art. 132

„(1) Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului”.

Art. 142

„(1) Activitatea instanțelor este finanțată integral de la bugetul de stat.

(2) Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanțe, precum și cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

(3) Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele prevăzute la alin. (2) este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

(4) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în ceea ce privește activitățile finanțate integral din venituri proprii, potrivit art. 67 și 68 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, înființate pe lângă instanțele judecătorești.

(5) Drepturile salariale sau alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor de la instanțele prevăzute la alin. (2), inclusiv dobânzi și alte drepturi intrinseci legate de drepturile salariale, se asigură de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar actele privind salarizarea și alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor acestor instanțe se emit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se subrogă de drept în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2), inclusiv în cele de natură procesuală și cele care decurg din hotărâri judecătorești și alte titluri executorii.

(7) În aplicarea prezentului articol, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor sunt abilitate să introducă modificările corespunzătoare în structura posturilor și a cheltuielilor de personal, precum și în volumul și structura bugetelor ordonatorilor de credite.

(8) Prevederile prezentului articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiției și cel al Ministerului Justiției pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege.

(9) Obligațiile stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și prin alte legi speciale în sarcina ordonatorilor de credite se pun în aplicare potrivit competențelor de gestionare a bugetului stabilite de prezentul articol.

(10) În aplicarea dispozițiilor prezentului articol referitoare la gestionarea bugetului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sprijinul logistic, resursele umane și materiale vor fi asigurate de Ministerul Justiției pentru o perioadă de până la 6 luni, de la momentul aplicării prezentului articol. Alte aspecte tehnice sau administrative rezultând din aplicarea dispozițiilor alin. (2) se reglementează prin ordin comun al ministrului justiției și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Art. 150

„(1) În cadrul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor pot funcționa asistenți ai judecătorilor, ale căror statut și atribuții sunt reglementate prin lege specială.

(2) Asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuțiilor sale judiciare, desfășurându-și activitatea sub îndrumarea și supravegherea judecătorului”.

Art. 154

„Datele la care vor începe să funcționeze tribunalele specializate, județele și localitățile în care vor începe să funcționeze, denumirea acestora, precum și domeniile în care vor funcționa se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Art. 155

„Tribunalele specializate care funcționează la data intrării în vigoare a prezentei legi continuă să funcționeze, soluționând cauzele de competența lor, potrivit legii”.

Art. 156

„Procurorii în funcție în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea funcțiilor în care sunt numiți”.

Art. 165

„Echivalarea funcțiilor publice specifice ale specialiștilor din cadrul parchetelor cu funcțiile publice generale, potrivit dispozițiilor prezentei legi, nu afectează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

În final, vă precizăm că anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege, conține circumscripția instanțelor de judecată, iar anexa nr. 2 cuprinde circumscripțiile instanțelor militare.

DOWNLOAD FULL ARTICLE
Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară was last modified: December 21st, 2022 by Redacția ProLege

Only registered users can comment.

Arhiva Revista

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.