Legate afectate de modalităţi
Ioana Nicolae - aprilie 10, 2021Potrivit modalităților care afectează legatul, acestea se împart în: legate pure şi simple, legate cu termen, legate sub condiţie şi legate cu sarcină, așa cum reiese din cuprinsul art. 1.054 alin. (2) C. civ. Vom analiza, pe rând, fiecare dintre aceste categorii de legate.
1. Legatul pur şi simplu
Legatul pur şi simplu este acela care nu este afectat de nicio modalitate. Legatul pur şi simplu poate fi legat universal, legat cu titlu universal sau legat cu titlu particular.
În cazul legatului pur şi simplu, drepturile legatarului se dobândesc din momentul deschiderii moştenirii, la fel ca în cazul moştenitorilor legali. Aceasta înseamnă că legatarul devine titularul dreptului real sau de creanţă ce reprezintă obiectul legatului, din momentul deschiderii moştenirii, indiferent care este momentul exercitării dreptului de opţiune succesorală şi necondiţionat de punerea sa în posesie. Începând cu acest moment, legatarul poate dispune prin acte între vii de dreptul dobândit prin legat, urmând a distinge după cum obiectul legatului îl constituie un legat cu titlu particular (privind un bun individual determinat sau un bun de gen) sau dacă legatul este universal sau cu titlu universal. Dacă obiectul legatului îl constituie un bun individual determinat, legatarul îl poate înstrăina prin vânzare, donaţie etc. Dacă obiectul legatului îl constituie un bun de gen, din ziua deschiderii moştenirii legatarul poate cesiona dreptul său de creanţă, deoarece până la executarea legatului acesta are doar un drept de creanţă împotriva celor obligaţi să‑l execute (moştenitori legali, legatar universal sau legatar cu titlu universal).
Situaţia se prezintă similar şi în cazul în care obiectul legatului îl constituie bunul altuia, pentru că legatarul, în acest caz, are tot un drept de creanţă împotriva celui obligat la executare.
Dacă legatul este universal sau cu titlu universal, legatarul poate înstrăina drepturile sale prin aplicarea regulilor valabile în cazul vânzării unei moşteniri reglementate în art. 1.747‑1.754 C. civ.
Dacă survine decesul legatarului ulterior deschiderii moştenirii testatorului, iar acesta nu şi‑a exercitat dreptul de opţiune succesorală, acesta se va transmite către propriii săi moştenitori (art. 1.105 C. civ.).
2. Legatul cu termen
Testatorul poate supune legatul unui termen. Termenul poate fi suspensiv sau extinctiv, aplicându‑se în acest caz dreptul comun din materia modalităţilor actului juridic.
Potrivit art. 1.411 C. civ., „obligaţia este afectată de termen atunci când executarea sau stingerea ei depinde de un eveniment viitor şi sigur.
Termenul poate fi stabilit de părţi sau de instanţă ori prevăzut de lege”.
Art. 1.412 C. civ. arată că „termenul este suspensiv atunci când, până la împlinirea lui, este amânată scadenţa obligaţiei.
Termenul este extinctiv atunci când, la împlinirea lui, obligaţia se stinge”.
Aşadar, în ipoteza în care legatul este afectat de un termen suspensiv, drepturile legatarului se vor naşte, ca şi în cazul legatului pur şi simplu, din momentul deschiderii moştenirii, acesta fiind momentul de la care ele pot fi transmise inter vivos sau mortis causa. În schimb, executarea legatului este amânată până la împlinirea termenului suspensiv. Pentru a înţelege mai bine, vom arăta că, deşi legatarul devine proprietar sau creditor de la momentul deschiderii moştenirii, el nu va putea solicita predarea obiectului legatului sau plata creanţei la momentul deschiderii moştenirii, ci numai după împlinirea termenului suspensiv. Spre exemplu, executarea legatului este amânată timp de 12 luni de la deschiderea moştenirii. În acesta caz legatarul va putea cere predarea legatului sau plata creanţei la împlinirea termenului suspensiv de 12 luni de la deschiderea moştenirii, însă dacă legatul a fost predat sau suma a fost plătită de bunăvoie şi în cunoştinţă de cauză înainte de împlinirea termenului, acestea nu sunt supuse restituirii (art. 1.414 C. civ.). Predarea legatului sau plata făcută înainte de împlinirea termenului echivalează cu renunţarea la beneficiul termenului şi are drept efect, potrivit art. 1.418 C. civ., exigibilitatea obligaţiei.
Dacă legatul este afectat de un termen extinctiv, acesta îşi va produce efectele din momentul deschiderii moştenirii, întocmai ca un legat pur şi simplu, însă la împlinirea termenului extinctiv dreptul ce constituie obiectul legatului se va stinge ex nunc. Este situaţia, spre exemplu, în care obiectul legatului îl constituie dreptul de a încasa o chirie a unui imobil timp de 4 ani de la decesul testatorului sau spre exemplu, încasarea unei rente pe o perioadă de 10 ani.
Așa cum s-a subliniat în doctrină[1], în materie de legate (după regula dreptului roman) termenul incert (suspensiv) valorează condiție (dies incertus in testamento conditionem facit).
3. Legatul sub condiţie
Testatorul poate supune legatul făcut unei condiţii suspensive sau rezolutorii. Potrivit art. 1399 C.civ., „este afectată de condiţie obligaţia a cărei eficacitate sau desfiinţare depinde de un eveniment viitor şi nesigur”.
Potrivit art. 1.400 C. civ., „condiţia este suspensivă atunci când de îndeplinirea sa depinde eficacitatea obligaţiei”, iar potrivit art. 1.401 alin. (1) C. civ., „condiţia este rezolutorie atunci când îndeplinirea ei determină desfiinţarea obligaţiei”.
Aşadar, legatul sub condiţie este acel legat a cărui naştere sau stingere depinde de un eveniment viitor şi nesigur în ceea ce priveşte producerea lui. În ipoteza în care condiţia ce afectează legatul este suspensivă, legatarul nu devine proprietar sau creditor la momentul deschiderii moştenirii, ci doar din momentul realizării condiţiei (de exemplu, legatul prin care testatorul lasă unei persoane o sumă de bani ce i se va înmâna după terminarea studiilor). Se apreciază în literatura de specialitate[2] ca fiind realizată condiția în ipoteza în care cel obligat la predarea legatului a împiedicat cu rea-credință realizarea condiției respective. Până la împlinirea condiţiei suspensive legatarul va putea ceda dreptul său condiţional, atât prin acte inter vivos, cât şi mortis causa, ele transmiţându‑se însă afectate de condiţia suspensivă. Odată realizată condiţia, fie că este pozitivă sau negativă, legatarul devine proprietar sau creditor de la data deschiderii moştenirii, cu efect retroactiv. Aceasta semnifică, că în ipoteza transmisiunii dreptului condiţional, actele se consolidează.
De asemenea, potrivit art. 1.409 C. civ., „creditorul poate, chiar înainte de îndeplinirea condiţiei, să facă orice acte de conservare a dreptului său”. Aceasta înseamnă că, până la împlinirea condiţiei, legatarul poate lua măsuri conservatorii, ca, de exemplu, întreruperea unei prescripţii, să formuleze cerere de intervenție într-un litigiu având ca obiect validitatea testamentului.
Dacă însă înainte de îndeplinirea condiţiei survine decesul legatarului, legatul va fi caduc şi nu va trece la proprii moştenitori, chiar dacă condiţia se îndeplineşte ulterior decesului legatarului. Această soluţie se întemeiază pe prevederile art. 1.071 lit. e) C. civ., care arată că orice legat devine caduc atunci când legatarul decedează înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul, dacă aceasta avea un caracter pur personal. Aceasta reprezintă o excepţie de la regula de drept comun. Dreptul legatarului sub condiţie suspensivă, este dublu condiţional, întrucât naşterea dreptului legat depinde de realizarea condiţiei instituite de testator şi, în plus, de îndeplinirea condiţiei cerute de lege, respectiv supravieţuirea legatarului îndeplinirii condiţiei[3]. Este posibil ca prin acte juridice între vii să aibă loc transmiterea legatului sub condiție suspensivă, însă dreptul terțului dobânditor este dublu condiționat, asemenea celui al legatarului înstrăinător[4]. În ipoteza în care survine ineficacitatea legatului din cauza desfiinţării pentru nerealizarea condiţiei suspensive de aceasta vor profita moştenitorii ale căror drepturi succesorale ar fi fost micşorate sau, după caz, înlăturate prin existenţa legatului sau care aveau obligaţia să execute legatul respectiv, soluție care rezultă din prevederile art. 1.072 C. civ.
În ipoteza în care condiţia ce afectează legatul este rezolutorie, drepturile legatarului se nasc din momentul deschiderii moştenirii, ca şi în cazul legatului pur şi simplu (de exemplu, legatul prin care testatorul prevede că proprietatea unui bun imobil se transmite numai cu condiţia ca soţia supravieţuitoare să nu se recăsătorească timp de un an calculat de la data decesului). Dacă condiţia rezolutorie se realizează (eveniente conditione), legatul se va desfiinţa retroactiv de la data deschiderii moştenirii. Pe cale de consecinţă, se vor desfiinţa toate actele între vii sau pentru cauză de moarte prin care succesorii în drepturi ai legatarului au dobândit drepturi. Soluţia se întemeiază pe prevederile art. 1.407 alin. (4) C. civ., care arată că, „atunci când condiţia rezolutorie produce efecte retroactive, în caz de îndeplinire, fiecare dintre părţi este obligată să restituie celeilalte prestaţiile pe care le‑a primit în temeiul obligaţiei ca şi cum aceasta nu ar fi existat niciodată. Dispoziţiile privitoare la restituirea prestaţiilor se aplică în mod corespunzător”.
Pendente conditione, legatul poate face obiectul transmisiunii prin acte între vii sau pentru cauză de moarte. Moştenitorii legatarului dobândesc dreptul la legat, indiferent că este legat universal, cu titlu universal sau cu titlu particular, dar în caz de retransmitere prin moştenire testamentară având ca obiect acest legat determinat, legatul este în toate cazurile cu titlu particular[5].
Dacă condiţia rezolutorie nu se realizează sau dacă este sigur că ea nu se va realiza, drepturile legatarului se consolidează definitiv, ca şi cum ar fi fost un legat pur şi simplu.
Potrivit art. 1.402 C. civ., „condiţia imposibilă, contrară legii şi bunelor moravuri este considerată nescrisă, iar dacă este însăşi cauza contractului, atrage nulitatea absolută a acesteia”. Condiţia imposibilă sau ilicită şi imorală este considerată nescrisă şi va conduce la desfiinţarea legatului numai atunci când este o condiţie suspensivă; atunci când condiţia este rezolutorie, legatul va fi considerat ca nefiind afectat de această modalitate[6].
Este de menţionat, raportat la aspectele expuse anterior, că drepturile reale sub condiţie suspensivă sau rezolutorie nu se intabulează în cartea funciară. Acestea se pot înscrie provizoriu, aşa cum arată art. 882 alin. (1) C. civ.
4. Legatul cu sarcină (sub modo)
Sarcina reprezintă o modalitate specifică liberalităţilor. Astfel, sarcina este o modalitate specifică liberalităţilor (donaţiei şi legatului) ce constă într‑o obligaţie de a da, a face sau a nu face ceva, impusă gratificatului (fie el donator sau legatar) de către dispunător[7].
În materia supusă analizei, odată ce legatarul a acceptat legatul făcut în favoarea sa, el este ţinut să îndeplinească sarcina trasată de testator. Sarcina, ca modalitate a legatului, poate fi instituită atât în privinţa legatului universal, cât şi a celui cu titlu universal sau a celui cu titlu particular, adică se poate institui în cazul tuturor legatelor.
Sarcina instituită nu afectează dobândirea dreptului asupra legatului, drept care se naşte din momentul deschiderii succesiunii, la fel ca în cazul legatului pur şi simplu. Se remarcă faptul că sarcina, ca şi condiţia rezolutorie, nu afectează dobândirea dreptului în privinţa legatului. Însă, în caz de neexecutare a sarcinii, la fel ca şi în cazul realizării condiţiei rezolutorii, se vor produce efecte retroactive ce urcă până în momentul deschiderii moştenirii.
Datorită faptului că testamentul produce efecte doar după moartea testatorului, sarcina impusă legatarului nu poate viza obligaţii impuse pentru perioada în care testatorul era în viaţă, ci doar ulterioare acestui moment[8]. Dacă s‑ar permite stipularea unei sarcini în favoarea testatorului care să fie executată în timpul vieţii sale, ne‑am afla în prezenţa unui pact asupra unei succesiuni nedeschise, interzis de art. 956 C. civ., şi de asemenea s‑ar contraveni efectelor testamentului, care se produc de la data deschiderii moştenirii. Doar în cazul donaţiei se poate stipula o sarcină în favoarea dispunătorului şi care să fie executată în timpul vieţii sale.
În caz de neexecutare a sarcinii, se poate recurge la executarea silită a acesteia şi obligarea la daune‑interese sau se poate pronunţa revocarea judiciară a legatului pe motiv de neexecutare a sarcinii. Revocarea legatului pentru neexecutarea sarcinii trebuie solicită prin acţiune în instanţă şi este reglementată în art. 1069‑1070 C.civ. În ceea ce priveşte neîndeplinirea sarcinii, este de precizat că textul art. 1.069 alin. (1) C. civ., se referă la neîndeplinirea, fără justificare, adică la neîndeplinirea culpabilă a sarcinii. Dacă este vorba despre o neîndeplinire fortuită a sarcinii, potrivit art. 1.069 alin. (1) teza finală C. civ., aceasta va atrage revocarea, numai dacă, potrivit voinţei testatorului, eficacitatea legatului este condiţionată de executarea sarcinii. Acţiunea în revocarea judecătorească a legatului pentru neîndeplinirea sarcinii se prescrie în termen de un an de la data la care sarcina trebuia executată (art. 1.070 C. civ.). În schimb, acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie în termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executată.
În ceea ce priveşte persoanele care pot cere executarea silită a sarcinii, arătăm că acestea sunt: beneficiarul sarcinii, creditorii beneficiarului sarcinii, executorul testamentar. Revocarea judecătorească a legatului pentru neîndeplinirea sarcinii poate fi solicitată de orice persoană interesată, adică de moştenitorii legali ai testatorului, legatarii acestuia sau de către creditori.
Sarcina poate fi stipulată în favoarea unui terţ, în favoarea testatorului sau în favoarea legatarului însuşi. Vom analiza în cele ce urmează sarcina, în funcţie de persoana în favoarea căreia a fost stipulată.
a) Sarcina stipulată în favoarea unui terţ
Aceasta reprezintă o stipulaţie pentru altul şi constituie fie o plată, fie o liberalitate indirectă. În ceea ce priveşte reglementarea stipulaţiei pentru altul, sediul materiei se găseşte în dispoziţiile art. 1.284‑1.288 C. civ. Pentru prima ipoteză, spre exemplu, testatorul lasă legat un imobil, cu sarcina pentru legatar de a plăti unei rude ale sale o anumită sumă de bani pe care testatorul o datora. Se observă în această ipoteză concretă că sarcina este stipulată și în favoarea testatorului[9]. În cel de‑al doilea caz, respectiv când sarcina reprezintă o liberalitate indirectă, ne găsim în situaţia unui dublu legat, motiv pentru care regulile privind capacitatea de a testa şi de a primi prin testament trebuie să fie respectate atât în raporturile dintre testator şi legatar, cât şi în raporturile dintre testator şi terţul beneficiar al sarcinii. În raporturile dintre legatar şi terţul beneficiar al sarcinii, regulile capacităţii de a testa şi de a primi o liberalitate nu sunt aplicabile pentru că executarea sarcinii reprezintă doar o plată, respectiv executarea unei obligaţii[10].
O situaţie de excepţie, derogatorie de la regulile vizând capacitatea succesorală, este reprezentată de posibilitatea ca sarcina să fie stipulată în favoarea unei persoane viitoare, adică neconcepută, nedeterminabilă, cu condiţia însă ca aceasta să existe sau să poată fi determinată la data executării sarcinii. Constituie o astfel de sarcină cea stipulată în favoarea copilului care va fi născut de fiica dispunătorului, fiind vorba despre o sarcină în favoarea unei persoane viitoare.
În ceea ce priveşte regimul legatului‑sarcină, ca regulă, art. 1.073 C. civ. prevede următoarele: „cu excepţia cazului prevăzut la art. 1.071 lit. f) C. civ., caducitatea sau revocarea judecătorească a unui legat grevat cu un legat‑sarcină în favoarea unui terţ nu atrage ineficacitatea acestui din urmă legat. Moştenitorii care beneficiază de ineficacitatea legatului sunt obligaţi să execute legatul‑sarcină”.
Textul art. 1.071 lit. f) C. civ. se referă la faptul că „orice legat devine caduc atunci când: (…) f) bunul ce formează obiectul legatului cu titlu particular a pierit în totalitate din motive care nu ţin de voinţa testatorului, în timpul vieţii testatorului sau înaintea împlinirii condiţiei suspensive ce afectează legatul”. Aşadar, prin excepție, caducitatea sau revocarea judecătorească a legatului grevat cu un legat‑sarcină atrage ineficacitatea acestuia din urmă, dacă bunul a pierit în condiţiile arătate în art. 1.071 lit. f) C. civ.
b) Sarcina stipulată în favoarea testatorului
Testatorul poate greva legatul cu o sarcină instituită în favoarea sa, în interesul său material sau moral. Aşa cum am menţionat anterior, testatorul nu poate impune legatarului să execute sarcina în timpul vieţii sale, ci doar ulterior decesului său, pentru că legatul produce efecte doar din momentul deschiderii moştenirii[11]. O astfel de sarcină ar putea viza, spre exemplu, plata unei datorii a testatorului către un terţ sau către moştenitorii săi, publicarea unor opere ale testatorului, suportarea cheltuielilor de înmormântare etc. Este posibil ca suportarea cheltuielilor de înmormântare să fie impusă legatarului prin sarcina instituită, deoarece regula suportării pasivului succesoral (în care se încadrează această cheltuială) de către moştenitorii legali sau de legatarii universali sau cu titlu universal, cuprinsă în art. 1.114 alin. (2) C. civ., nu este imperativă[12]. În acest caz, sarcina instituită de testator legatarului va profita și celor care erau obligaţi să suporte pasivul succesoral.
Sarcina stipulată în favoarea testatorului, ca de altfel şi sarcina stipulată în favoarea unui terţ, vor face ca legatul să înceteze a mai fi liberalitate în limita sarcinii impuse legatarului.
c) Sarcina stipulată în favoarea legatarului
În ipoteza în care testatorul instituie o sarcină în favoarea legatarului însuşi, suntem în prezenţa unei liberalităţi cu afectaţiune specială. Spre exemplu, testatorul dispune ca o parte din suma ce face obiectul legatului să fie utilizată de legatar în scopul de a‑şi desăvârşi studiile.
Dacă în cazul sarcinii instituite în favoarea unui terţ sau în favoarea testatorului, legatul înceta a mai fi o liberalitate în limitele sarcinii (sau mai exact este liberalitate doar pentru ceea ce depășește valoarea sarcinii), în schimb, în cazul sarcinii stipulate în favoarea legatarului, legatul are caracter pur gratuit[13]. Aceasta nu înseamnă însă că legatul nu este revocabil pentru neîndeplinirea sarcinii.
Legatarul instituit de testator are facultatea de a accepta legatul sau nu. Dacă legatarul a acceptat însă legatul, el este obligat să execute sarcina impusă iar în caz de neexecutare a sarcinii impuse, legatul devine revocabil.
5. Sarcina excesivă a legatului cu titlu particular
Art. 1.060 C. civ. reglementează sarcina excesivă a legatului cu titlu particular. Potrivit acestui text legal, „dacă legatarul nu poate îndeplini sarcina cu care este grevat legatul său fără a depăşi valoarea bunurilor primite în temeiul acestuia, se va putea libera predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i‑au fost lăsate prin legat sau valoarea lor.
Valoarea bunurilor lăsate prin legat şi a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii moştenirii”.
În acest caz, legiuitorul a avut în vedere ca în ipoteza în care sarcina impusă legatarului cu titlu particular devine excesivă, respectiv se poate ajunge la depăşirea valorii bunului lăsat legat, legatarul se poate elibera de această obligaţie predând beneficiarului sarcinii bunurile ce i‑au fost lăsate legat sau valoarea acestora. Acest lucru se poate întâmpla, spre exemplu, dacă testatorul stipulează sarcina unei întreţineri viagere în favoarea soţului său supravieţuitor sau a unui descendent de‑al său, când la momentul deschiderii moştenirii întinderea acestei obligaţii este incertă în privinţa întinderii sale, datorate duratei de viaţă a beneficiarului, şi deopotrivă necesităţilor de zi cu zi ale debitorului întreţinerii. Potrivit textului legal, legatarul poate alege fie între a preda bunurile primite beneficiarului, fie valoarea acestora la data deschiderii moştenirii.
Se impune a arăta că alegerea respectivă aparține legatarului, dar că odată făcută acea alegerea, ea devine irevocabilă. Prevederile art. 1.060 C. civ. se justifică prin aceea că în nicio situație valoarea sarcinii nu trebuie să depășească valoarea obiectului legatului, și tocmai de aceea se admite că dacă legatarul a executat parțial sarcina și apoi constată că valoarea sarcinii depășește valoarea obiectului legatului, el păstrează dreptul de a se libera de executarea sarcinii, caz în care va mai restitui doar diferența dintre valoarea obiectului legatului și valoarea părții din sarcină pe care a executat-o. Astfel, dacă valoarea bunului lăsat prin legat este de 30.000 lei la data deschiderii moștenirii iar sarcina impusă legatarului este aceea de a plăti lunar o rentă în valoare de 1.000 lei către fiica testatorului, fără a exista o limită de timp până la care să fie executată această prestație periodică, potrivit art. 1.060 C. civ., legatarul poate decide să uziteze de facultatea ce i-o recunoaște articolul amintit, ceea ce înseamnă că, după 2 ani de la deschiderea moștenirii, interval în care a plătit 24.000 lei cu titlu de rentă viageră, acesta s-ar putea libera de executarea sarcinii, plătind beneficiarei diferența de 6,000 lei[14].
6. Concluzii
Prezentul studiu și-a propus să analizeze legatele prin prisma legăturii lor cu modalitățile, distingând astfel legatul pur și simplu și apoi cele afectate de modalități, respectiv legatul cu termen, legatul sub condiție și legatul cu sarcină. Au fost prezentate, pe lângă chestiunile de ordin teoretic, particularitățile pe care le prezintă legatele în cauză.
DOWNLOAD FULL ARTICLEBibliografie:
– G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012;
– A. Bacaci. Gh. Comăniță, Drept civil. Succesiunile, Ed. Universul Juridic, București, 2013;
– Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002;
– I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016;
– G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020;
– M. Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei în dreptul RSR, Ed. Academiei RSR, București, 1981;
– A. Nicolae, Consideraţii teoretice şi practice asupra legatului cu sarcină, în Dreptul nr. 2/1999;
– I.G. Mihuță, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1980‑1985, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986;
– A. Dumitriu, C. Gall, Repertoriu alfabetic de practică judiciară. Rezumate ale hotărârilor judecătorești, Ed. Științifică, București, 1958.
* Prezenta parte reprezintă o dezvoltare și adăugire la materialul publicat anterior în lucrarea intitulată Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016.
[1] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 228.
[2] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 228.
[3] Idem, p. 229.
[4] A. Bacaci. Gh. Comăniță, Drept civil. Succesiunile, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 110.
[5] Fr. Deak, op. cit., p. 229.
[6] G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 196.
[7] Idem, p. 201.
[8] Trib. Suprem, dec. nr. 1844/1956, în A. Dumitriu, C. Gall, Repertoriu alfabetic de practică judiciară. Rezumate ale hotărârilor judecătorești, Ed. Științifică, București, 1958, p. 175.
[9] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2020, p. 566.
[10] Fr. Deak, op. cit., p. 230. S‑a exprimat şi opinia contrară, potrivit căreia terţul beneficiar al sarcinii nu se află în raport de drept cu dispunătorul (testatorul), ci doar cu gratificatul. S‑a argumentat că în acest caz el nu este legatar, ci creditorul celui gratificat. Pentru amănunte în privinţa acestei opinii, a se vedea M. Eliescu, Moștenirea și devoluțiunea ei în dreptul RSR, Ed. Academiei RSR, București, 1981, p. 188.
[11] Pentru o speţă în care sarcina a fost instituită în favoarea testatoarei, în timpul vieţii sale, cât şi în favoarea soţului testatoarei, a se vedea A. Nicolae, Consideraţii teoretice şi practice asupra legatului cu sarcină, în Dreptul nr. 2/1999, pp. 28‑34. Sarcina stipulată în favoarea testatoarei, cât şi a terţului beneficiar poate produce efecte doar începând cu data deschiderii moştenirii.
[12] Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1658/1981, în I.G. Mihuță, Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1980‑1985, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986, p. 135.
[13] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, op. cit., p. 567.
[14] G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, op. cit., p. 567.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.