Imigrația și integrarea imigranților
Lucia Ștefania Avram - martie 2, 2019Oficiul Naţional pentru Refugiaţi în colaborare cu alte instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale organizează sesiuni de acomodare culturală şi activităţi de consiliere, având ca scop familiarizarea persoanelor adulte care au dobândit o formă de protecţie în România cu tradiţiile, obiceiurile şi specificul societăţii româneşti[37].
Persoanele care participă la programele de integrare şi care nu au mijloace de întreţinere pot beneficia, la cerere, de cazare în spaţiile special destinate acestui scop, care se află în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în limita locurilor disponibile, pentru o perioadă de până la 6 luni, cu posibilitatea prelungirii cu încă 6 luni pentru motive bine întemeiate. Cazarea se face pe baza plăţii unei chirii, stabilită la nivel local pentru spaţiile de locuit aflate în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi a cheltuielilor de întreţinere. Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de ajutorul rambursabil şi care nu au mijloace de întreţinere, sunt sprijiniţi în vederea îndeplinirii condiţiilor legale pentru obţinerea venitului minim garantat.
Exploatarea imigranților
Accesul pe piața muncii este esențial pentru accelerarea procesului de integrare, iar căile spre piața forței de muncă ar trebui să fie legale, transparente, simple și rapide iar angajatorii pot juca un rol-cheie în facilitarea integrării. Țările ar trebui să împiedice exploatarea noilor veniți pe piața muncii prin aplicarea egalității de tratament cu cetățenii în ceea ce privește condițiile de muncă, salariile și despăgubirile pentru încălcări.
Cele mai mediatizate cazuri de exploatare a imigranților sunt în Italia, unde patronii își exercită puterea de a manipula persoanele vulnerabile, punându-le să muncească în condiții precare, pe un salariu derizoriu. Deși statul italian oferă cazare în centrele specializate și 40 de euro de persoană pe zi, aceștia aveau și drept de muncă până în decembrie 2018, înainte de a intra în vigoare Decretul Salvini, pentru siguranță și imigrație.
Domeniul cel mai potrivit pentru exploatare este cel agricol, considerat punctul forte al mafiei italiene pe piața muncii, cel mai bine remunerat. Aici străinii pot fi recrutați fără nici un document și fără un profil anume, pentru perioade scurte și întrerupte, fenomen denumit „caporalato”[38].
Astfel, o dată cu valul de imigranți din 2015, guvernul italian a pus în practică o lege împotriva acestui tip de exploatare, numită „Legge contro il caporalato”, (Legea nr. 199 din 29 octombrie 2016)[39] prin care sunt pedepsite persoanele care profită de nevoia străinilor de a lucra, prin violențe și amenințări. Pedeapsa poate fi până la 6 ani de închisoare și până la 2000 de euro pentru fiecare muncitor în parte. Fapta este considerată agravată dacă implică și nerespectarea normelor de igienă și de locuință, dacă pune viața în pericol, dacă sunt mai mult de trei muncitori sau dacă aceștia sunt minori care nu au împlinit vârsta legală pentru a lucra.
În Italia mai multe ONG-uri s-au sesizat cu privire la exploatarea în agricultură și au cerut inclusiv ajutorul cetățenilor să sesizeze orice încălcare a normelor, invocând dreptul și datoria acestora de a fi informați asupra produselor pe care le cumpără și consumă, să provină din lanțuri sănătoase de aprovizionare, care nu sunt poluate de crimă.
În prezent în Italia, în zona Lazio, se judecă „operațiunea Commodo”, în care sunt inculpați 50 de italieni dintr-o cooperativă agricolă, pentru exploatarea forței de muncă, extorcare, spălarea banilor, corupție și crime fiscale. Aceștia au profitat de starea de necesitate a străinilor, printre care și cetățeni români, pe care îi transportau în câmpuri în microbuze supraaglomerate, care nu respectau normele de siguranță. Aceștia erau exploatați timp de 12 ore pe zi, cu plata efectivă pentru doar patru ore pe zi. Majoritatea extracomunitarilor care fac parte din programul prin care primesc 40 de euro de la statul italian, conform normelor internaționale, erau obligați să declare că renunță la acei bani în schimbul unui contract de muncă în agricultură. Angajatorii primeau astfel beneficii de la stat, pentru integrarea străinilor pe piața muncii. Împreună cu responsabilii cooperativei a fost arestați și antreprenori agricoli, contabili, oficiali și reprezentanți ai sindicatelor, un inspector și secretarul regional al FAI CISL – federația sindicatelor pentru muncitorii în agricultură și activități conexe – care aveau datoria de a supraveghea dacă activitatea se desfășura în conformitate cu legea[40].
O operațiune asemănătoare, în care autoritățile italiene au descoperit apartamente în care muncitorii trăiau în condiții degradante este „Freedom”[41], desfășurată în 2017.
Educația
Conform art. 9 din Ordonanța nr. 44 din 29 ianuarie 2004, accesul străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România la toate formele de învăţământ se realizează în condiţiile stabilite de lege pentru cetăţenii români, iar în vederea integrării în sistemul de învăţământ românesc beneficiază pe durata unui an şcolar de un curs gratuit de iniţiere în limba română și la activităţi didactice cu caracter teoretic, practic şi recreativ, fără ca prezenţa lor să fie înregistrată în documente oficiale. La finalul cursului de iniţiere în limba română o comisie de evaluare, ale cărei componenţă şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, apreciază nivelul de cunoaştere a limbii române şi stabileşte înscrierea în anul de studiu corespunzător.
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Muncii, Solidarității Sociale şi Familiei asigură, la cerere, recunoașterea diplomelor, atestarea studiilor şi calificărilor din ţara de origine, în condiţiile stabilite de legea română[42].
Articolul 3 din Ordonanța nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România prevede faptul că străinii cuprinși în învățământul de toate gradele au acces, fără restricții, la activitățile școlare şi de instruire în societate.
Copiii refugiați au nevoi mai complexe atunci când vine vorba de integrarea în școală. Este posibil ca aceștia să aibă nevoie de mai mult timp pentru a se adapta, să nu meargă la școală o perioadă lungă și să trăiască experiențe traumatizante în țările lor de origine sau în călătoriile lor. La nivel național, ar trebui ca învățământul profesional să fie adaptat refugiaților și migranților vulnerabili.
Deoarece refugiații și copiii migranți nu au adesea acces la informațiile prezentate în mod adecvat vârstei, generând mai multă confuzie și anxietate, Consiliul Europei a publicat, pe 8 ianuarie 2019, un ghid pentru profesioniști și voluntari privind comunicarea prietenoasă cu copiii, pentru a se asigura că aceștia sunt protejați și au acces la drepturile lor[43].
Printre altele, copiii lucrătorilor imigranți proveniți din statele membre UE beneficiază de școlarizare gratuită pe perioada învățământului general obligatoriu, conform Hotărârii de Guvern nr. 508 din 31 mai 2001 privind accesul la învățământul obligatoriu din România,[44] iar în cazul în care minorii străini se află în termenul pentru plecarea voluntară sau în perioada suspendării executării obligației de returnare, acestora li se garantează continuarea accesului gratuit la sistemul de învățământ românesc (art.97).
Situația în România
Conform art. 27 din NCciv. din România[45], cetățenii străini și apatrizii sunt asimilați, în condițiile legii, cu cetățenii români, în ceea ce privește drepturile și libertățile lor civile.
Intrarea, șederea și ieșirea străinilor, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsurile specifice de control al imigrației, sunt reglementat de către Ordonanța de Urgență nr. 194 din 12 decembrie 2002.
Astfel, conform art. (2) alin. A) al acestei Ordonanțe, precum și art. 1 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen din 14 mai 1985[46], prin „străin” se înțelege orice persoană, cu excepția resortisanților dintr-un stat membru al Comunităților Europene. Sunt, de asemenea, asimilați străinilor persoanele fără cetățenie (apatrizii) și refugiații.
În România, în prezent, numărul imigranților este mai mare decât al refugiaților, dar numărul imigrărilor ilegale este în continuă creștere. Conform evaluărilor Inspectoratului General pentru Imigrări[47], în anul 2017 au fost înregistrați cu drept de ședere 116830 străini din state terţe şi cetățeni UE/SEE/CH. Acest număr este în continuă creștere, având în vedere faptul că în 2010 au fost înregistrați 58424 străini și în 2015 – 104139 străini.
Raportul privind evaluarea situației migraționale în România pe 2018 încă nu a fost publicată, dar principalele obiective IGI au fost asigurarea managementului şederii străinilor pe teritoriul României şi combaterea şederii ilegale şi muncii nedeclarate, precum şi asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil în România, implementarea acțiunilor stabilite prin Programul Naţional în scopul asigurării unui grad cât mai ridicat de absorbție a fondurilor puse la dispoziția României prin Fondul Migrație, Azil şi Integrare[48].
Situația migranților în România este reglementată și de Legea nr. 247 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor[49], care prevede faptul că viza de lungă şedere pentru studii poate fi acordată, la cerere, străinilor care solicită intrarea pe teritoriul României în calitate de student, stagiar, elev sau care participă la un program de schimb de elevi sau proiect educațional. Legea stabilește noi condiții pentru străinii intrați în România în baza convențiilor internaționale sau a altor acte normative prin care sunt exonerați de la obținerea vizei, care încalcă reglementările în domeniu migrației, în principal privind încadrarea în muncă.
Evoluția
Conform ultimului raport ILO[50], în ultimii ani s-a îmbunătățit sistemul de pregătire profesională și de dezvoltare personală și s-au luat măsuri pentru facilitarea integrării pe piața muncii, prin îmbunătățirea nivelului de limbă sau aptitudinilor în anumite domenii.
Agenția ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunțat că nivelul strămutării globale în 2015 este cel mai mare pe care l-am înregistrat vreodată de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, cu 65,3 milioane de persoane strămutate global, dintre care peste 12 milioane de persoane provenind din Siria, Afganistan şi Somalia. În prezent, numărul total a ajuns la 68,5 milioane de persoane strămutate global.
Ultimele statistici privind migrația și populația imigrantă disponibile pe EUROSTAT datează din martie 2018, următoarele urmând să apară în martie 2019. În 2016, un total de 4,3 milioane de persoane au imigrat în unul dintre statele membre UE, dintre care 2 milioane erau cetățeni ai unor țări terțe, 1,3 milioane erau cetățeni ai unui alt stat membru al UE decât cel de destinație, aproximativ 929 de mii erau cetățeni ai statului membru al UE de destinație (de exemplu, resortisanți care „se întorc acasă” sau resortisanți născuți în străinătate) și aproximativ 16 mii erau apatrizi[51]. În plus, 3 milioane de emigranți au părăsit un stat membru al UE.
La fel ca și în raportul de anul trecut, se poate vedea că România este țara din Uniunea Europeană cu cei mai mulți locuitori plecați peste hotare – 87 % din totalul imigranților[52],
și cu cei mai puțini imigranți – mai puțin de 0,6% din populația României. Germania rămâne și anul acesta „paradisul” imigranților, atât a celor europeni, cât și a celor ajunși pe mare[53].
La fel ca și în anii precedenți, cetățenii români, polonezi, italieni, portughezi și germani au reprezentat cele cinci grupuri principale de cetățeni UE care locuiesc în alte state membre ale UE în 2017. Unii care pleacă pentru o situație mai bună, în căutarea unui loc de muncă oricare, dar care să asigure existența, alții plecați la un loc de muncă stabil, pe baza calificărilor[54].
Concluzii
Migrația are impact asupra majorității țărilor din întreaga lume, fie că sunt țări de origine, tranzit sau destinație. Migranții sunt deținători ai drepturilor universale ale omului, care necesită protecție specifică și specială. Statutul lor este reglementat din cele mai vechi timpuri la nivel internațional, regional și național, fiecare țară având competența reglementării normelor în materie, cu condiția de a se fi conforme cu normele superioare sau mai favorabile.
Toate statele ar trebui să elaboreze planuri de reacție pentru a se pregăti pentru intrări mari de persoane care caută protecție iar planul de integrare ar trebui să includă un cadru pentru a lucra cu mass-media și pentru a oferi publicului informații clare despre strategia folosită, implementarea și rezultatele strategiei, deoarece majoritatea statisticilor arată că societatea este favorabilă imigrației atâta timp cât nu se întâmplă în propria țară.
Din propria experiență pot spune că majoritatea românilor care nu s-au confruntat cu dificultățile deplasării peste hotare înainte de libera circulație dobândită la 1 ianuarie 2007, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, nu realizează cât de mult a evoluat acest drept și cât de greu le este resortisanților extracomunitari să ajungă în Europa. Mai mult, majoritatea românilor se declară îndreptățiți să ceară orice atunci când pleacă din țară, dar nu ar fi de acord ca străinii să vină în România și să beneficieze de anumite drepturi și libertăți.
În procesul de integrare sunt importante înțelegerea contextelor și a rezultatelor, evaluarea rezultatelor politicilor și integrarea integrării în politicile generale. Gestionarea străinilor a evoluat de la o perioadă la alta, în funcție de gravitatea sau importanța problemei.
Tratatul de la Maastricht, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993 și a pus bazele Uniunii Europene a schimbat conceptul de liberă circulație a persoanelor, la fel cum a făcut și programul ERASMUS[55], care a creat oportunitatea pentru studenți de face schimb de experiențe și a de a învăța în alte sisteme decât cele obișnuite în propria țară. Acest program a fost înființat în 1987 și dezvoltat în 2014 de către Comisia Europeană ca „ERASMUS+”, cu scopul de a contribui la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020[56] pentru creștere economică, locuri de muncă, echitate socială și incluziune, precum și ale cadrului strategic ET2020 pentru educație și formare.
În 2015 Europa s-a confruntat cu cel mai mare val de imigranți, căruia cu greu i-a făcut față inițial, dar prin uniunea forțelor tuturor statelor criza a putut fi bine administrată și numărul imigranților ilegali a diminuat.
Se așteaptă ca următoarul val de imigranți să vină din țările în care schimbările climatice sunt devastante iar Organizația Națiunilor Unite împreună cu autoritățile competente în materie se pregătesc să o gestioneze în cele mai bune condiții.
În concluzie, migraţia este un proces care trebuie gestionat şi nu o problemă care trebuie rezolvată deoarece este un fenomen continuu, care nu se va opri niciodată și pe care autoritățile ar trebui să fie constant pregătite să le administreze în cele mai bune condiții.
Bibliografie
– Constituția României din 21 noiembrie 1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003
– Noul Cod Civil – Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M.O. nr.511 din 24 iulie 2009
– Legea nr.122/2006 privind azilul în România
– Legea nr. 247 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind regimul străinilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018
– Ordonanța nr. 44 din 29 ianuarie 2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecţie sau un drept de şedere în România
– Ordonanța nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România
– Hotărârea de Guvern nr. 508 din 31 mai 2001 privind accesul la învățământul obligatoriu din România, publicată în O. nr. 305 din 8 mai 2001
– Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen din 14 mai 1985
– https://www.consilium.europa.eu
– https://ec.europa.eu
– https://eur-lex.europa.eu
– http://curia.europa.eu
– https://www.oim.ro
– https://www.nytimes.com
– https://www.operationsophia.eu/
– https://frontex.europa.eu
– http://curia.europa.eu
– https://www.nbcnews.com
– http://epochtimes-romania.com
– http://igi.mai.gov.ro
– http://www.interno.gov.it
– http://www.ansa.it
– https://www.corriere.it
– http://www.ontheroadonlus.it
– https://lombardia.cisl.it
– https://www.cesenatoday.it
– http://euroefe.euractiv.es
– https://jurispub.admin.ch
[37] https://lege5.ro/Gratuit/haztgnrq/regulamentul-de-organizare-si-functionare-a-oficiului-national-pentru-refugiati-din-03022006.
[38] http://www.ontheroadonlus.it/news/lo-sfruttamento-dei-migranti-nel-lavoro-nellaccattonaggio-forzato/.
[39] https://lombardia.cisl.it/doc/cosa%20facciamo/salute_sicurezza/legislazione/2016/199-2016-Legge-caporalato.pdf.
[40] https://www.meridiananotizie.it/2019/01/cronaca/latina-operazione-commodo-6-arresti-e-50-indagati-foto/.
[41] https://www.cesenatoday.it/cronaca/caporalato-nuovi-arresti-per-lo-sfruttamento-di-lavoratori-sottopagati.html.
[42] Art. 11 din Ordonanța nr. 44 din 29 ianuarie 2004.
[43] https://rm.coe.int/how-to-convey-child-friendly-information-to-%20children-in-migration-a-ha/1680902f91.
[44] Publicată în M.O. nr. 305 din 8 mai 2001.
[45] Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M.O. nr.511 din 24 iulie 2009.
[46] Art. 1 din Convenția de punere în aplicare a acordului Schengen din 14 mai1985, disponibil pe http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:42000A0922%2802%29:RO:HTML.
[47] http://igi.mai.gov.ro/ro/content/analiza-activitatii.
[48] https://ec.europa.eu/home-affairs/sites/homeaffairs/files/what-we-do/policies/european-agenda-migration/background-information/docs/funding_country_sheet_ro_ro.pdf.
[49] publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 7 noiembrie 2018. Legea are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgență a Guvernului nr.194/2002 şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014, în sensul asigurării transpunerii Directivei (UE) 2016/801 a Parlamentului European şi a Consiliului privind condiţiile de intrare şi de şedere a resortisanților ţărilor terţe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale şi muncă „au pair”.
[50] http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–dcomm/–publ/documents/publication/wcms_652001.pdf.
[51] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Migration_and_migrant_population_statistics/ro#Fluxuri_migratorii:_2_milioane_de_imigran.C8.9Bi_din_afara_UE.
[52] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Distribution_of_immigrants_by_citizenship,_2016_(%25_of_all_immigrants).png.
[53] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Immigration_by_citizenship,_2016_.png.
[54] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Number_of_EU_citizens_that_are_usual_residents_in_the_rest_of_the_EU_as_of_1_January_2017,_EU-28_(million).png.
[55] European Region Action Scheme for the Mobility of University Students.
[56] https://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.