Imigrația și integrarea imigranților
Lucia Ștefania Avram - martie 2, 2019Tragediile din Marea Mediteraneeană
Pe 17 ianuarie 2019 s-a scufundat o navă care traversa apele mării Mediteraneene, între Libia și Italia, cu 120 de persoane la bord, printre care 10 femei și doi copii, originari din Nigeria, Coasta de Fildeș, Gambia și Sudan. Doar trei persoane au supraviețuit și au fost preluate de către un elicopter și aduse pentru îngrijiri medicale în Lampedusa (Italia).
Conform spuselor supraviețuitorilor, vestele de salvare reprezintă un cost în plus la îmbarcare, pe care majoritatea nu și-l permite, de aceea atâtea vieți sunt pierdute în mare[15].
Cel ai recent exemplu este al navei „Sea Watch 3”, care este sub pavilion olandez dar aparține Organizației Non-Guvernamentale Sea Watch, din Germania și care în data de 19 ianuarie s-a aventurat în apele mării învolburate, cu 47 de imigranți la bord, dintre care 13 minori, venind din Libia. Deși se afla la doar 40 de mile de țărmul tunisian, nava a continuat spre Italia, de la care a cerut ajutor.
Cum Italia a refuzat debarcarea persoanelor aflate la bord, în urma sesizării Olandei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului i-a impus să acorde primul ajutor cu hrană, apă și medicamente, fără obligația de a-i primi la țărm, deși s-ar fi putut aplica principiul portului cel mai sigur și cel mai apropiat, conform dreptului apelor internaționale. În ultimul timp prim-ministrul Italiei a decis să nu mai primească nave cu refugiați dar Curtea de la Strasbourg impune acordarea primului ajutor fără debarcare. În schimb, în ceea ce privește cei 13 minori neînsoțiți, aflați la bordul navei, guvernul italian are datoria de a asigura măsurile necesare pentru acordarea tutelei legale, conform convențiilor internaționale.
Italia se apară în acest caz prin Decretul de Siguranță (Decretul Salvini) privind imigrația, cetățenia și azilul și lupta împotriva terorismului și mafiei. Acest decret a devenit lege și prevede restrângerea posibilităților de a imigra în Italia, imposibilitatea obținerii sau retragerea protecției internaționale și statutului de azilant imigranților care comit infracțiuni pe teritoriul italian. Până în decembrie 2018 Italia elibera permise de ședere umanitare pentru azil politic și protecție subsidiară, pe 2 ani și care ofereau dreptul de muncă. Decretul Salvini a fost conceput pentru a reda sentimentul de securitate cetățenilor italieni, elimină permisele umanitare și prevede o serie de permise speciale, pentru maxim un an și doar pentru protecție socială, pentru motive de sănătate și în caz de dezastre naturale în țara de origine. Tot acest document prevede diminuarea sumei aferente fiecărui imigrant dar oferă prelungirea termenului de cazare în centrele speciale, de la 90 la 180 de zile, fără drept de muncă.
În ajutorul navei „Sea Watch” a intervenit și președintele francez, Emmanuel Macron, spunând că ar trebui pus în aplicație principiul debarcării în portul cel mai apropiat și cel mai sigur (Italia, în majoritatea cazurilor), principiul distribuirii sarcinilor între statele membre UE (principiul relocării) și obligația ONG-urilor de a respecta dreptul internațional. Italia, care a primit majoritatea imigranților pe mare din ultimii ani, acceptă rolul de coridor umanitar, doar cu condiția ca apoi imigranții să fie preluați de către țara al cărui drapel se află pe nava transportatoare[16].
Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, nava „Sea Watch” a fost ancorată în portul Siracusa, fără a-i lăsa pe pasageri să coboare pe teritoriul italian, în așteptarea preluării de către autoritățile olandeze[17]. Situația la bordul navei a fost critică, deoarece nu era destul loc la interior iar unii pasageri au trebuit să stea afară, în frig.
Persoanele de pe nava „Sea Watch” au fost debarcate pe data de 31 ianuarie în portul Catania și preluate pentru îngrijiri medicale. Personal, ceea ce m-a șocat a fost faptul că deși stătuseră atâtea zile pe navă, în condiții grele, imigranții nu au arătat semne de slăbiciune și au filmat cu telefoanele operațiunea de salvare și persoanele care îi așteptau la mal.
România și-a exprimat disponibilitatea de a prelua mai mulți migranți de pe „Sea Watch” ca o confirmare a principiului solidarității membrilor UE pentru gestionarea fenomenului migraţionist, principiu promovat de Președinția română a Consiliului UE.
În luna ianuarie România și-a mai arătat disponibilitatea de a prelua cinci din cei 49 de migranți ajunși în largul coastelor malteze, fără a primi permisiunea de acostare, în semn de solidaritate. Concretizarea acestei oferte se va realiza în limitele cadrului legislativ actual şi Regulamentului Dublin care face trimitere la modalitățile de gestionare a unor astfel de situații cu caracter umanitar. Președinția României la Consiliul UE pledează pentru întărirea cooperării cu statele africane de origine şi de tranzit în scopul unei gestiuni la sursă a migraţiei ilegale şi de consolidare a politicilor de dezvoltare în raport cu statele africane, care să conducă la un răspuns durabil în fața acestui fenomen[18].
Conform Organizației Internaționale pentru Migrație (IOM), în 2018 au ajuns 116959 persoane în Europa și s-au pierdut 2297 vieți în apele Mării Mediteraneene și de la începutul anului 2019 peste 200 de vieți, iar prioritatea autorităților este de a salva persoanele aflate pe navele dărăpănate și de a garanta porturi pentru debarcarea în condiții sigure și asistența adecvată.
Agenda Președinției României la Consiliul Uniunii Europene
Din ianuarie până în iunie 2019 România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparțialitate dosarelor aflate pe agenda europeană privind bugetul Uniunii Europene, funcționarea Pieței Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a Uniunii, agenda de securitate internă, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migrației și consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.
Consiliul European stabilește agenda politică a Uniunii Europene prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate și definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE.
Printre obiectivele din Agendă se află acordarea unei atenții deosebite problemelor legate de migrațiune și căutarea celor mai bune soluții în acest domeniu.
Pactul global pentru o migrație sigură, ordonată şi reglementată
În septembrie 2016 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a decis, în cadrul Declarației de la New York pentru refugiați și migranți, să creeze un sistem compact global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată, proces început în aprilie 2017 și care a durat 18 luni de consultare și negociere.
La 13 iulie 2018, statele membre ale ONU au finalizat textul Pactului, iar pe 10-11 decembrie la Marrakech, Maroc, a avut loc conferința interguvernamentală pentru adoptare.
Acest pact este o declarație de prietenie şi ajutor reciproc între statele-membre pentru a proteja migranţii indiferent de originea sau scopul lor, menit să ajute la sporirea cooperării globale în privința migrației. Nu este obligatoriu din punct de vedere juridic și se bazează pe valori precum suveranitatea statului, responsabilitatea comună, nediscriminarea și drepturile omului și recunoaște necesitatea unei abordări de cooperare pentru a maximiza beneficiile globale ale migrației, luând în considerare în același timp riscurile și provocările cu care se confruntă migranții și comunitățile din țările de origine, de tranzit sau de destinație.
Majoritatea reprezentanților de state sunt împotriva acestui pact, considerând că este necesară cunoașterea și respectarea valorilor morale, drepturile, obligațiile și că se încearcă redefinirea migraţiei ilegale ca un drept al omului, ceea ce este greu de acceptat. De exemplu, Statele Unite, Austria[19], Israelul, Ungaria, Cehia și Polonia se opun Pactului. România însă este pregătită să îl semneze.
Pactul Global privind Migrația include 23 de obiective pentru o mai bună gestionare a migrației la nivel local, național, regional și global[20].
Scopul său este de a atenua factorii negativi care împiedică oamenii să găsească și să mențină mijloacele de trai sustenabile în țările lor de origine și să-i forțeze să caute un viitor în altă parte, de a reduce riscurile și vulnerabilitățile migranților în diferite stadii ale migrației prin promovarea respectării, protecției și realizării drepturilor lor umane și prin acordarea de asistență și de a crea condiții care să permită imigranților să îmbogățească societățile noastre prin capacitățile lor umane, economice și sociale, facilitând astfel contribuția lor la dezvoltarea durabilă la nivel local, național, regional și global. Fenomenul strămutării populaţiilor pe teritoriul Europei provenite din alte zone ale globului, cu altă cultură, nivel de civilizaţie şi valori spirituale a devenit de notorietate negativă deoarece economiile ţărilor în care sunt strămutaţi mulţi imigranţi ilegali au de suferit din cauza facilităţilor financiare acordate migranţilor şi plătite din banii contribuabililor din ţările gazdă.
Articolul 3 din Constituția României prevede faptul că pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine. În schimb, alocaţiile pentru imigranţi acordate de stat sunt mai mari decât alocațiile pentru copii sau pentru pensii[21]. Astfel, conform Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, solicitanţilor de azil beneficiază, la cerere, de cazare gratuită într-unul din centrele Inspectoratului General pentru Imigrări[22], de hrană, în limita sumei de 10 lei pe zi, de o alocaţie pentru procurarea îmbrăcămintei în valoare de 100 de lei pentru sezonul rece şi 67 de lei pentru sezonul cald şi de alte cheltuieli, în limita sumei de 6 lei pe zi.
În plus, pe baza Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au obținut o formă de protecție în România, cu modificările şi completările ulterioare, s-a instituit un Program de Integrare care oferă și un ajutor material nerambursabil în valoare de 540 de lei, acordat pe o perioadă de maxim un an,
Copiii solicitanți de azil beneficiază de alocația de stat acordată minorilor, în aceleași condiții ca pentru cetățenii români, adică 200 de lei până la vârsta de 2 ani și de 84 de lei după.
Imigrația ilegală
Străinul căruia nu i se permite intrarea în România este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei către ţara de origine sau orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului României, iar în cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat nu este posibilă, organele poliţiei de frontieră pot lua măsura cazării acestuia într-un spaţiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziţie de administratorul punctului de trecere a frontierei ori, în cazul în care acest lucru nu este posibil, într-o altă locaţie stabilită în afara punctului de trecere a frontierei, cu regim de zonă de tranzit, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării.
Conform evaluărilor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), în 2017 au fost depistați 3580 străini cu ședere ilegală și au fost înregistrate cele mai multe cereri de azil – 4820, cu o rată de aprobare de 63%. Număr în continuă creștere, având în vedere că în 2015, în perioada Valului Migrațional, au fost depistați 2159 străini cu ședere ilegală și doar 1266 cereri de azil, cu o rată de aprobare de 59%, iar în 2016 au fost depistați 2625 străini cu ședere ilegală și 1886 cereri de azil, cu o rată de aprobare de 73%.
Prin aplicarea Regulamentului Dublin[23], România a transferat în 2015 un total de 14 persoane și a primit 58, în anul 2016 – 98 de persoane către Statele Membre UE și a primit 89.
Pentru combaterea șederii ilegale a străinilor, autoritățile efectuează acțiuni și controale cu forțe proprii şi în cooperare cu alte structuri, inclusiv pentru combaterea muncii nedeclarate, urmate de repatrierea voluntară[24], returnarea forțată sau custodia publică.
Străinului nu i se permite ieşirea din ţară dacă este învinuit sau inculpat într-o cauză penală şi magistratul dispune instituirea măsurii interdicţiei de părăsire a localităţii sau a ţării, dacă a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi are de executat o pedeapsă privativă de libertate. Organele competente din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor vor pune în aplicare măsura de a nu permite ieşirea de pe teritoriul României, numai în baza documentelor încheiate de procuror, de instanţele de judecată sau de organele prevăzute de lege care au atribuţii de punere în executare a pedepsei închisorii, care conţin o asemenea măsură şi sunt transmise pentru punere în aplicare prin instituirea consemnului nominal la frontieră de către organele poliţiei de frontieră.
[15] https://www.nbcnews.com/news/world/117-missing-sunken-migrant-boat-libya-survivors-say-n960666?fbclid=IwAR0cOIyZ2iTrYttj4eR9b3-qxLJr2LBCi1SM6IPEGb99vX63eaRaq062eOc.
[16] http://www.ansa.it/sito/notizie/politica/2019/01/28/la-capitaneria-dispone-il-divieto-di-avvicinarsi-alla-sea-watch-3_7c4707f1-a93d-496e-8652-c05dc8094198.html.
[17] https://www.corriere.it/politica/19_gennaio_27/tre-parlamentari-sea-watch-3-fratoianni-si-qui-verifiche-7c7baba2-2211-11e9-9349-c3c76bb921b8.shtml.
[18] https://www.caleaeuropeana.ro/mai-romania-si-a-exprimat-disponibilitatea-de-a-prelua-mai-multi-migranti-blocati-pe-o-nava-in-apele-teritoriale-italiene-ca-o-confirmare-a-principiului-solidaritatii-membrilor-ue/?fbclid=IwAR1qRQktOfFfZXIo6CkRd8U76H8PHNUpAJnnV-wij5YqpXGJRNBNDOns7_I.
[19] http://euroefe.euractiv.es/1311_actualidad/5762586_austria-se-retirara-del-pacto-mundial-para-la-migracion.html#.
[20] https://undocs.org/fr/A/CONF.231/3.
[21] http://igi.mai.gov.ro/ro/content/programul-de-integrare.
[22] București, Giurgiu, Galați, Timișoara, Maramureș şi Rădăuți.
[23] Se ocupă cu determinarea unui singur Stat Membru care să fie responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internațională prezentată într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau un apatrid – https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32013R0604&from=ro.
[24] repatriați prin Programul de Repatriere Voluntară Umanitară Asistată, care se adresează migranților cu ședere ilegală pe teritoriul României, solicitanţilor de azil care au primit un răspuns negativ precum și cei care nu au primit încă o decizie negativă definitivă dar doresc să renunțe la procedură și să se întoarcă acasă, străinilor care beneficiază de protecţie internațională sau de protecţie temporară în România şi care vor să renunțe la protecție pentru a se întoarce acasă – https://www.oim.ro/ro/ce-facem/programe/394-sprijinirea-programelor-de-repatriere-voluntara-asistata-si-reintegrare-rvar-in-romania.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.