Dreptul la vot de la 16 ani ‒ între reguli și nereguli
Anca Jeanina Niță - decembrie 7, 20214. Argumente pentru și împotriva scăderii vârstei de vot la 16 ani sau despre „dreptul de vot al copiilor”
Din perspectiva psihologiei vârstelor, între 14-18 ani vorbim de stadiul adolescenței propriu-zise; din perspectivă juridică, persoanele din această categorie de vârstă au condiția de copil.
Convenția cu privire la drepturile copilului ‒ adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990[23] ‒ stabilește că „prin copil se înțelege orice ființă umană sub vârsta de 18 ani, exceptând cazurile în care legea aplicabilă copilului stabilește limita majoratului sub această vârstă”.
În România – ca, de altfel, în majoritatea statelor membre UE, vârsta majoratului este de 18 ani.
Legea-cadru privind protecția și promovarea drepturilor copilului este Legea nr. 272/2004[24], în a cărei accepțiune copil este „persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani și nici nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, potrivit legii”.
Dincolo de poziționările tactico-politicianiste ale partidelor politice, la întrebarea „Pentru sau împotriva scăderii vârstei de vot?”, credem că răspunsul trebuie să fie atent chibzuit.
În încercarea de a avea o atitudine echidistantă față de abordările radicale ale celor două „tabere”, credem că o analiză a argumentelor aduse în sprijinul uneia sau alteia dintre opinii este de bun augur.
4.1. Scurte observații privind argumentele aduse în sprijinul scăderii limitei de vârstă pentru exercitarea dreptului de vot la 16 ani
Un prim argument invocat de către adepții exercitării dreptului de vot de la 16 ani constă în faptul că de la această vârstă minorilor le este recunoscut dreptul la muncă, iar pentru veniturile obținute din muncă devin plătitori de taxe și impozite.
Într-adevăr, art. 13 din Codul muncii ‒ cu denumirea marginală „Capacitatea juridică a salariatului” ‒ stabilește: „Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani”.
Definită ca aptitudinea persoanei fizice sau persoanei juridice de a participa ca titular de drepturi și obligații la raporturile juridice, capacitatea juridică este reglementată diferit în cadrul diferitelor ramuri ale sistemului de drept.
Capacitatea juridică a salariatului trebuie analizată în contextul raporturilor juridice de muncă. Faptul că la vârsta de 16 ani persoanele fizice dobândesc capacitate de muncă nu poate fi folosit ca argument în dreptul electoral.
De altfel, dacă am accepta această justificare, pentru identitate de rațiune, ar trebui să acceptăm că odată cu încadrarea în muncă, minorului care a împlinit vârsta de 16 ani ar trebui să-i fie recunoscută de drept deplina capacitate de exercițiu a drepturilor civile.
Or, legislația civilă consacră, prin excepție, capacitatea de exercițiu anticipată[25]: minorului care a împlinit vârsta de 16 ani îi poate fi recunoscută de către instanța de tutelă, pentru motive temeinice, capacitatea deplină de exercițiu.
Mecanismele electorale ale unei societăți sunt mai complicate decât raporturile individuale de muncă, iar votul ‒ spre deosebire de muncă, nu are doar consecințe individuale.
Adevărat, copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, care realizează venituri din muncă, devine contribuabil, plătitor de taxe și impozite.
Dar cei mai mulți adolescenți cu vârsta cuprinsă între 16-18 ani sunt beneficiari ai alocației de stat pentru copii, care nu este impozabilă[26].
De asemenea, se invocă faptul că o persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul să întemeieze o familie, dobândind, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu.
Surprindem că sunt „valorificate” trunchiat prevederile legale care consacră vârsta matrimonială, acreditându-se practic ideea că excepția ar putea deveni regulă.
Observarea dispozițiilor art. 272 C. civ.[27] relevă condițiile restrictive în care minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători.
Din perspectiva analogiei realizate de adepții acestei teorii, s-ar ridica întrebarea: ar fi necesar avizul medical și acordul părinților sau, după caz, a tutorelui și în cazul exercitării dreptului la vot?
Totodată, este invocată și prezumție relativă a discernământului în ceea ce privește minorii având vârsta peste 16 ani, consacrată de art. 113 C. pen.[28].
Opinăm că nici acest argument juridic nu este convingător.
Aptitudinea psihică a persoanei de a avea reprezentarea consecințelor actelor și faptelor sale se subsumează discernământului juridic.
Discernământul politic presupune mai mult decât discernământul juridic; capacitatea de a distinge între bine și rău, între drept și nedrept în ceea ce privește propriile manifestări comportamentale nu se identifică cu capacitatea de analiză și de înțelegere a resorturilor participării politice.
Prin prisma celor menționate, nu putem îmbrățișa încercările de „similitudini juridice”.
Suntem însă în acord cu afirmația că „scăderea vârstei de vot dă tinerilor posibilitatea să-și facă opinia auzită”, constituind o pârghie eficientă și reprezentativă pentru ca aceștia să se afirme în societate, că, mai ales la nivel european, se înregistrează un interes din ce în ce mai accentuat în ceea ce privește participarea tinerilor la procesele decizionale.
Se impune a fi amintită prevederea articolul 165 alineatul (2) din TFUE potrivit cu care, acțiunea Uniunii ar trebui să urmărească, printre altele, „să sprijine participarea tinerilor la viața democratică a Europei”.
Iar această participare vizează, fără doar și poate, și exercitarea dreptului de vot.
La nivel instituțional, în Europa, se înregistrează un curent de opinie favorabil reducerii vârstei de vot la 16 ani, sens în care amintim că:
– la 24 iulie 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția prin care recomandă statelor să analizeze posibilitatea de a scădea vârsta minimă de vot la 16 ani, pentru toate tipurile de alegeri;
– la data 11 noiembrie 2015, Parlamentul European a adoptat „Rezoluția referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene”[29], în cadrul căreia recomandă, printre altele, armonizarea vârstei minime a alegătorilor la 16 ani, pentru a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor U.E.
Însă, este de observat că, până la acest moment, statele Uniunii Europene, cu o singura excepție (Malta, 2018), nu au dat curs acestor Rezoluții.
Adevărat, în Austria, dreptul la vot de la 16 ani a fost recunoscut încă din 2007, iar în Germania, Scoția, Estonia se permite tinerilor care au împlinit 16 ani să voteze la alegerile locale.
4.2. Răspunsul la întrebarea „Este România pregătită să adopte decizia reducerii vârstei de vot la 16 ani?” ‒ o sabie cu două tăișuri
Valul de dezbateri generat de actele Consiliului Europei și Parlamentului European nu a ocolit nici România; iar poziționările, atât pro, cât și contra scăderii vârstei de vot la 16 ani, nu au fost puține.
Numai că nivelul dezbaterilor nu a fost depășit; nu au fost efectuate studii sociologice care să releve interesul tinerilor de 16 ani față de procesul politic și social, nu a survenit o revizuire a sistemului educațional prin includerea în programa școlară a orelor de educație electorală, implicarea societății civile și a partidelor politice în formarea unei culturi politice a tinerei generații a fost și este extrem de redusă.
Cei care pledează vehement împotriva exercitării dreptului de vot de la 16 ani, invocă deopotrivă: a) lipsa de maturitate a celor mai mulți tineri ajunși la această vârstă; b) lipsa de unei educații civice și politice a copiilor ajunși la vârsta adolescenței.
Salutând abordarea organizațiilor de tineret care susțin că „este timpul ca România să devină un model democratic și pentru alte state”, prin asumarea deciziei de reducere a vârstei de vot la 16 ani, nu putem contrazice argumentat nici opinia celor care se împotrivesc unei asemenea decizii.
Adevărat, mulți dintre votanții care se regăsesc la „vârsta a treia” nu au urmat cursuri de educație civică/electorală; dar, nu se poate ignora faptul că pentru marea majoritate a acestora experiența de viață constituie sursa capacității de înțelegere a vieții politice, a contextului electoral.
În egală măsură, elitelor tinerei generații ‒ cu vârsta sub 18 ani ‒ nu le poate fi pusă la îndoială „maturitatea politică”, capacitatea de a înțelege procesul electoral. Dar marea majoritate a adolescenților cu vârsta sub 18 ani se impune a fi educată „electoral”, pentru a se evita riscul ca aceștia să constituie „o masă de manevră” sub „lupa electorală” a părinților sau a politicienilor.
Apreciem că, pentru a fi în măsură să devenim „un model democratic pentru alte state”, se impune cu necesitate să depășim decalajul abandonului școlar timpuriu care, potrivit statisticilor[30], a atins cote alarmante, și să fie create premisele educaționale pentru ca votul exercitat de la 16 ani să fie un vot conștient și asumat al adolescentului.
Iar pentru aceasta, în cadrul competențele sociale și civice, identificate prin „Documentul de politici educaționale. Repere pentru proiectarea, actualizarea și evaluarea Curriculumului național”[31] ca fiind necesar a fi dobândite de elevii claselor a X-a[32], se impune a se regăsi printre indicatori și înțelegerea contextului politic și a sistemul electoral.
5. În loc de concluzii
În 2019, în cadrul unei dezbateri despre viitorul Europei, Președintele României declara că este de acord în principiu ca la alegeri să poată vota cetățenii care au 16 ani, subliniind însă că „ar trebui să începem să învățăm și despre democrație un pic mai devreme”[33].
Într-adevăr, „democrația se învață”; pentru exercitarea dreptului de vot de la 16 ani, trebuie mai întâi să învățăm, să ne facem temele, și apoi să dăm testarea; inversarea ordinii nu poate și nu trebuie acceptată.
Cu alte cuvinte, să discutăm despre necesitatea revizuirii Constituției numai după ce se va trece de la stadiul dezbaterilor referitoare la reducerea vârstei de vot, la acțiuni concrete menite să contribuie la educarea civică și electorală a tinerei generații.
Altfel, „tăișul sabiei” va înclina mai degrabă spre încurajarea imaturității politice decât spre responsabilizarea adolescenților, iar revizuirea constituțională nu ar avea efectele benefice scontate.
[23] Publicată în M. Of. nr.109 din 28 septembrie 1990, republicată în M. Of. nr. 314 din 13 iunie 2001.[24] Publicată în M .Of. nr. 159 din 5 martie 2014.[25] Art. 40 C. civ.: Capacitatea de exercițiu anticipată: „Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie”.
[26] Art. 8 din Legea nr.6 1/1993 dispune: „Alocația de stat pentru copii nu este impozabilă și nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu”.
[27] Art. 272 C. civ. ‒ Vârsta matrimonială:
(1) Căsătoria se poate încheia dacă viitorii soți au împlinit vârsta de 18 ani.
(2) Pentru motive temeinice, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviințarea părinților săi sau, după caz, a tutorelui și cu autorizarea instanței de tutelă în a cărei circumscripție minorul își are domiciliul. În cazul în care unul dintre părinți refuză să încuviințeze căsătoria, instanța de tutelă hotărăște și asupra acestei divergențe, având în vedere interesul superior al copilului.
[28] Art. 113: Limitele răspunderii penale:
1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu răspunde penal.
2) Minorul care are vârsta între 14 și 16 ani răspunde penal numai dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ.
3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal potrivit legii.
[29] Document disponibil pe site-http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A8-2015-0286&language=RO.
[30] Rata părăsirii timpurii a școlii: ținta națională 2020 – 11,3%; evoluție: 19,1% (2015),18,5%(2016),18,1% (2017), 16,4% (2018). Potrivit datelor Eurostat, în 2018, România a înregistrat, în 2018, un nivel ridicat al abandonului școlar timpuriu, de 16,4%, fiind precedată în clasamentul abandonului școlar de Spania (17,9%) și Malta (17,5%), informație preluată de pe site-ul https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9751510/3-26042019-AP-EN.pdf/49c38a50-52b5-4f97-95f7-483a570fbb36.
[31] Aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr. 3239/2021, publicat în M. Of. nr. 151 din 15 februarie 2021.
[32] Competențe sociale și civice ‒ Promovarea, în situații concrete de viață – școlare, extrașcolare, inclusiv profesionale ‒ a valorilor, normelor și a obligațiilor morale ‒ Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite ‒ Asumarea responsabilității pentru consecințele alegerilor făcute în contexte școlare, extrașcolare și profesionale ‒ Manifestarea deschiderii față de empatie, diversitate, alteritate și interculturalitate.
[33] Informație preluată de pe site-ul https://www.libertatea.ro/stiri/klaus-iohannis-despre-coborarea-varstei-minime-de-vot-la-16-ani-2627594.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.