DIGITALIZAREA EXECUTĂRII SILITE

Resumen

La digitalización se ha convertido en un elemento esencial para la estructura de la sociedad. La crisis médica generada por la Pandemia COVID-19 ha provocado una reacción mucho más rápida de los agentes judiciales para identificar las posibilidades de digitalización y la adopción de recursos tecnológicos. Al mismo tiempo, ha sido necesario que los agentes judiciales aceptaran la posibilidad de que determinadas actividades se amplíen en el entorno online para adaptarse tanto a la situación actual como a la pospandémica.

Palabras clave: inscrito electrónico, documento electrónico, firma electrónica, correo electrónico.

În prezentul studiu vom analiza influenţa pandemiei COVID‑19 asupra executării silite civile din România şi necesitatea implementării unor soluţii de digitalizare a executării silite. Vom începe prin analiza cadrului juridic general cauzat de pandemie (1), vom continua prin prezentarea digitalizării în administrarea profesiei de executor judecătoresc (2), pentru ca apoi să abordăm câteva aspecte privind digitalizarea executării silite (3).

1. Cadrul juridic general cauzat de pandemia COVID‑19

Criza medicală generată de Pandemia Covid‑19 a obligat atât autorităţile statelor lumii dar şi pe profesioniştii dreptului să identifice modalităţi de eficientizare a activităţii asigurând respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autorităţile cu atribuţii în domeniu. În România, criza medicală a impus instituirea stării de urgenţă, prelungirea acesteia[1] şi mai apoi instituirea stării de alertă[2]. În rândul măsurilor adoptate în vederea asigurării activităţii de judecată şi de executare silită a fost includerea unor norme privind încurajarea desfăşurării şedinţelor de judecată prin videoconferinţă, comunicarea actelor de procedură prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia şi nu în ultimul rând, comunicarea actelor de procedură în format electronic.

Pandemia

Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secţia de judecători, a reacţionat la situaţia creată şi a adoptat:

‑ Hotărârea nr. 257 din data de 17 martie 2020[3] cuprinzând îndrumări date colegiilor de conducere ale curţilor de apel pentru stabilirea listei cauzelor ce se judecă pe perioada stării de urgenţă,

‑ Hotărârea nr. 417 din data de 24 martie 2020[4] pentru unificarea hotărârilor adoptate de colegiile de conducere ale curţilor de apel şi respectiv

‑ Hotărârea nr. 479 din data de 31 martie 2020[5] privind îndrumări date colegiilor de conducere ale curţilor de apel pentru stabilirea listei cauzelor ce se judecă pe perioada stării de urgenţă în zonele carantinate sau aflate în zone de protecţie.

Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ) în îndeplinirea obli­gaţiilor stabilite prin Decretului nr. 195/2020 a adoptat:

‑ Decizia Biroului Executiv al Consiliului UNEJ nr. 4 din data de 23.03.2020[6] a decis suspendarea tuturor procedurile de executare silită directă (evacuări, predări de bunuri mobile sau imobile), precum şi a oricărui act sau procedură execuţională a cărui îndeplinire contravine dispoziţiilor Decretului nr. 195/2020.

Guvernul României a adoptat:

‑ OUG 38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice[7] care obligă instituţiile statului, cu excepţia Parlamentului, Preşedintelui României şi a Autorităţii judecătoreşti, să primească online documentele cu semnătură electronică trimise de către persoane fizice şi juridice.

Conform prevederilor acestei ordonanţe, stabilirea unui tip de semnătura electronică aplicabilă pentru utilizarea de către persoanele fizice sau juridice a unui serviciu disponibil online prestat de respectivele autorităţi revine instituţiilor publice şi autorităţilor.

În sens invers, documentele în format electronic, emise de autorităţi şi instituţii publice, trebuie să fie semnate cu semnătură electronică calificată, fiind considerate înscrisuri autentice.

Actele care poartă semnătura electronică avansată transmise prin utilizarea unor mecanisme de autentificare de nivel substanţial sau ridicat, vor fi asimilate, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele lor, cu înscrisurile sub semnătură privată.

Parlamentul României pentru a facilita aplicabilitatea dispoziţiilor OUG 38/2020 a adoptat:

‑ Legea 162/2020 din data de 3 august 2020[8], pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Potrivit acestei reglementări care modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români[9], cartea electronică de identitate a cetăţenilor români conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă, printre care şi un certificat pentru semnătură electronică sau, după caz, certificate calificate pentru semnătură electronică.

De asemenea, Parlamentul a fost preocupat de efectele produse de pandemia – COVID‑19 în domeniul justiţiei şi a adoptat:

‑ Legea nr. 114/2021 din 28 aprilie 2021[10], privind unele măsuri în domeniul justiţiei în contextul pandemiei de COVID‑19.

Această lege cuprinde principalele propuneri ale Consiliului Superior al Magistraturii a Ministerului Justiţiei dar şi a celorlalte organe ale profesiilor juridice.

Se poate observa că nu toate aceste acte normative au caracter de reglementare, unele având doar caracter de recomandare/îndrumare, ceea ce justifică interpretarea acestora coroborat şi cu dispoziţiile legale de natură procedurală (e.g., Codul de procedură civilă sau fiscală) sau substanţială (e.g., Codul civil, Codul fiscal).

2. Digitalizarea în administrarea profesiei de executor judecătoresc

Parcă prevestind pandemia ce urma să vină, în perioada 10 august 2018‑9 ianuarie 2021 UNEJ a desfăşurat proiectul „Îmbunătăţirea accesului la justiţie prin dezvoltarea şi aplicarea de politici şi instrumente noi în activitatea de executare silită[11]”. Printre obiectivele acestui proiect se regăsesc şi unele care vizează digitalizarea profesiei de executor judecătoresc, pe care le vom analiza succint în cele ce urmează:

‑ dezvoltarea unui sistem IT integrat destinat executorilor judecătoreşti si persoanelor interesate de procedurile de executare silită

Sistemul IT din acest proiect vizează mai multe aspecte, urmărind în principal realizarea infrastructurii informatice a UNEJ, achiziţionarea de servere şi de tehnică IT, realizarea paginilor de internet necesare profesiei, realizarea şi gestionarea unor registre informatice printre care şi registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite[12]. Acest registru, sub denumirea REPES, este funcţional[13] şi a beneficiat de o amplă campanie de promovare în cadrul proiectului mai sus menţionat.

După adoptarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti[14], din dorinţa de a le uşura activitatea de executare silită, mulţi dintre executorii judecătoreşti au apelat la servicii informatice. Unii şi‑au angajat informaticieni, alţii au contractat astfel de servicii informatice, în prezent fiind utilizate mai multe programe informatice specializate prin care executorii judecătoreşti îşi redactează actele, îşi ţin evidenţa dosarelor, îşi gestionează activitatea etc.

UNEJ şi‑a propus să realizeze un program informatic destinat executorilor judecătoreşti care să răspundă tuturor nevoilor profesionale a acestora şi care să realizeze nu numai uniformizarea practicii execuţionale, dar şi unele facilităţi de intercomunicare în interiorul profesiei.

‑ optimizarea schimbului de informaţii între UNEJ, camerele executorilor judecătoreşti şi instituţiile care deţin aceste informaţii în vederea îndeplinirii atribuţiilor legale ale executorilor judecătoreşti în domeniul executării silite

Un alt obiectiv declarat al programului informatic aflat în atenţia UNEJ este de a asigura comunicarea dintre executorii judecătoreşti şi principalele instituţii ale statului. Până la îndeplinirea acestui deziderat, UNEJ a încheiat protocoale de colaborare în ceea ce priveşte obţinerea de informaţii necesare executării silite, UNEJ fiind interfaţa dintre executorii judecătoreşti şi Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor (DRPCIV), Direcţia pentru evidenta persoanelor şi administrarea bazelor de date (DPEPABD).

Un alt obiectiv al UNEJ este cel de a obţine posibilitatea legală şi de a realiza platforma necesară organizării licitaţiilor publice online, după modelul mai multor state europene şi nu numai, dar şi după modelul platformei gestionate de Agenţia Naţională de Administrare şi Indisponibilizare a Bunurilor[15].

‑ dosarele profesionale ale executorilor judecătoreşti arhivate fizic şi electronic

Pentru a acoperi necesităţile de administrare a profesiei, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, a realizat un sistem modern de constituire a unei Arhive Electronice a dosarelor profesionale a tuturor executorilor judecătoreşti, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la constituirea Fondului Arhivistic precum şi cu reglementările în vigoare privind conservarea, accesul şi protecţia informaţiei cu caracter public sau privat şi pregătit deja pentru a face faţă cerinţelor proiectului de lege privind Arhivarea Electronica[16]. Acest sistem presupune, aşa cum este prezentat şi în Figura nr. 1, o serie de etape:

• Scanarea documentelor conţinute de dosarul profesional

Documentele au fost scanate, păstrându‑se ordinea foilor; imaginile obţinute fiind verificate calitativ, reorientate sau re‑scanate dacă este cazul. Scanarea a fost realizată manual, document cu document, devenind astfel documente electronice.

• Indexarea documentelor electronice obţinute

Documentele obţinute în urma scanării au fost indexate, prin alocarea de descriptori (cuvinte cheie, sintagme etc.) care să reflecte subiectul resursei şi să faciliteze regăsirea acesteia.

• Stocarea dosarelor profesionale electronice

Stocarea dosarelor profesionale se face pe serverul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care oferă siguranţă şi rapiditate identică cu stocarea pe un computer. Stocarea dosarelor include mai multe caracteristici de protecţie a fişierelor, cum ar fi criptarea fişierelor, monitorizarea activităţilor suspecte, detectarea programelor ransomware[17], scanarea pentru detectarea viruşilor şi linkurile de partajare protejate prin parolă. Împreună, aceste funcţii protejează fişierele împotriva ameninţărilor online.

Periodic fişierele stocate beneficiază de copii backup[18], pentru siguranţă.

Figura nr. 1

• Accesarea documentelor

Accesul la dosarele profesionale ale executorilor judecătoreşti se realizează informatic, pe bază de nume de utilizator şi parolă, strict gestionate de către Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti.

Dosarele profesionale ale executorilor judecătoreşti prezintă interes, în primul rând pentru organele profesionale, în al doilea rând, pentru Ministerul Justiţiei, şi, nu în ultimul rând, pentru executorii judecătoreşti, titularii acestora (a se vedea Figura nr. 2). Este evident că interesul pentru accesul la aceste informaţii este diferit, cum, de altfel, sunt şi permisiunile de acces şi de intervenţii la aceste informaţii.

Ministerul Justiţiei justifică interes doar de acces la dosarele profesionale, nu şi de încărcare, salvare sau listare de documente, atribut care trebuie să aparţină, în opinia noastră, exclusiv organelor profesionale, respectiv Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Camerele Executorilor Judecătoreşti.

Camerele Executorilor Judecătoreşti trebuie să aibă posibilitatea de a gestiona restricţionat aceste dosare profesionale, fiind în măsură să vizualizeze dosarele profesionale ale tuturor membrilor lor şi să adauge, pentru aceştia, documente noi.

Executorii judecătoreşti au acces la vizualizarea tuturor documentelor care compun dosarul profesional şi la descărcarea sau tipărirea acestor documente.

Figura nr. 2

Dosarele profesionale ale executorilor judecătoreşti continuă să fie păstrate şi în format fizic atât în arhiva UNEJ care păstrează dosarele complete ale executorilor judecătoreşti dar şi în arhivele Ministerului Justiţiei şi ale Camerelor Executorilor Judecătoreşti, care păstrează actele emise de acestea şi sunt necesare numirii şi funcţionării executorilor judecătoreşti.

O altă direcţie de digitalizare a profesiei de executor judecătoresc o reprezintă organizarea online a întâlnirilor profesionale dar şi a şedinţelor. Astfel, în toată perioada stării de urgenţă, dar şi a stării de urgenţă au fost realizate prin videoconferinţă[19]: congresele UNEJ, şedinţele Consiliului UNEJ, şedinţele colegiilor directoare ale camerelor executorilor Judecătoreşti, şedinţele adunărilor generale ale camerelor executorilor judecătoreşti, dar şi cursurile de pregătire profesională organizate de Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.

3. Digitalizarea în executarea silită[20]

În principiu, digitalizarea este posibilă în activitatea de executare silită în toate situaţiile în care există reglementări procedurale. Codul de procedură civilă, foloseşte următoarele noţiuni informatice: înscris electronic, semnătura electronică şi poşta electronică, la care ne vom referi şi noi în ceea ce urmează.

Utilizarea înscrisului electronic şi a semnăturii electronice

Potrivit art. 148 C. proc. civ. „cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege”. De asemenea, prin art. 664 alin. (2), Codul de procedură civilă arată că cererea de executare silită se depune, personal sau prin reprezentant legal ori convenţional, la biroul executorului judecătoresc competent ori se transmite acestuia prin poştă, curier, telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii cererii de executare cu toate documentele justificative. Aşadar, cererile pot îmbrăca forma electronică, cu sau fără semnătură electronică calificată, urmând a fi apreciate diferit.

Pot fi formulate prin înscris electronic, atât cereri de executare silită, emise de creditori şi transmise executorului judecătoresc în format electronic, dar şi cereri de încuviinţare, emise de executorul judecătoresc şi transmise instanţei de executare în format electronic.

Alăturat cererii de executare silită, creditorul poate ataşa şi titluri executorii semnate electronic şi care, fiind transmise şi păstrate în format electronic, vor fi considerate înscrisuri originale.

În practică a început să fie utilizată semnătura electronică şi pentru semnarea hotărârilor judecătoreşti, comunicate prin poşta electronică.

O altă funcţionalitate dată înscrisului electronic este transformarea unui înscris pe suport de hârtie în înscris electronic, prin scanare, şi transmiterea acestuia prin posta electronică sau pe suport informatic, cu sau fără semnătură electronică calificată ataşată.

Utilizarea poştei electronice

Potrivit art. 154 alin. (6) C. proc. civ. „comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedura se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Comunicarea actelor de procedură va fi însoţită de semnătura electronică extinsă (calificată)[21] a instanţei care va înlocui ştampila instanţei şi semnătura grefierului de şedinţă din menţiunile obligatorii ale citaţiei. Fiecare instanţă va avea o singură semnătură electronică extinsă (calificată) pentru citaţii şi acte de procedură.

Art. 199 C. proc. civ., prin alin. (1) arată că cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.

Alte utilizări ale înscrisului electronic, cu semnătură electronică calificată, prin utilizarea poştei electronice, pot asigura:

‑ Comunicarea popririlor;

‑ Comunicarea cu instituţiile statului;

‑ Comunicarea cu părţile;

‑ Comunicarea cu instanţele;

‑ Eliberarea copiilor după acte;

‑ Eliberarea copiilor după dosare;

‑ Formarea şi stocarea dosarul de executare în format electronic[22];

‑ Stocarea electronică a arhivei.

În loc de concluzii

Sistemul judiciar din România a înţeles că transformarea digitală nu este un capriciu, ci reprezintă o necesitate atât pentru prezent, dar mai ales pentru viitor. Astfel, s‑au făcut paşi importanţi în această direcţie:

‑ În primul rând, a admis posibilitatea transmiterii prin e‑mail a cererilor de chemare în judecată, a altor cereri sau acte către instanţe[23], deponenţii beneficiind, astfel, de un instrument care le leagă identitatea reală de cea electronică

‑ În al doilea rând, a fost înfiinţat dosarul electronic, care a fost implementat în majoritatea instanţelor din circumscripţiile Curţilor de Apel din marile oraşe (e.g. Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Alba Iulia etc.) începând cu sfârşitul anului 2019, Această aplicaţie, dezvoltată şi extinsă în timpul pandemiei COVID‑19, permite persoanelor implicate într‑un proces să vizualizeze şi să descarce în format electronic actele din dosarul format la instanţă.

‑ În al treilea rând, studiul dosarelor poate fi programat on‑line, iar în perioada stării de urgenţă Tribunalul Bucureşti, dar şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au făcut paşi concreţi spre digitalizare, judecând anumite cauze prin videoconferinţă.

Este evident că şi executorii judecătoreşti trebuie să urmeze aceeaşi direcţie şi să dea o valoare deosebită digitalizării, atât a profesiei, dar şi a activităţii de executare silită, să continue să identifice soluţii informatice şi să le implementeze.

[1] Starea de urgenţă a fost instituită de Preşedintele României prin Decretul nr. 195/2020 din 16 martie 2020, publicat în M. Of. nr. 212 din data de 16 martie 2020 (pentru 30 de zile începând cu data de 16 martie 2020), fiind prelungită prin Decretul nr. 240/2020 din 14 aprilie 2020, publicat în M. Of. nr. 311 din 14 aprilie 2020 (pentru 30 de zile începând cu data de 15 aprilie 2020).

[2] Starea de alertă a fost instituită prin HG nr. 394/2020 din 18 mai 2020, Publicată în M. Of. nr. 410 din data de 18 mai 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 18 mai 2020), iar apoi prelungită succesiv prin: HG nr. 476/2020 din 16 iunie 2020, Publicată în M. Of. nr. 515 din data de 16 iunie 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 17 iunie 2020), HG nr. 553/2020 din 15 iulie 2020, Publicată în M. Of. nr. 627 din data de 16 iulie 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 17 iulie 2020), HG nr. 668/2020 din 14 august 2020, Publicată în M. Of. nr. 742 din data de 14 august 2020, pentru 30 de zile începând cu data de 16 august 2020), HG nr. 782/2020 din 14 septembrie 2020, Publicată în M. Of. nr. 842 din data de 14 septembrie 2020, pentru 30 de zile începând cu data de 15 septembrie 2020), HG nr. 856/2020 din 14 octombrie 2020, Publicată în M. Of. nr. 945 din data de 14 octombrie 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 15 octombrie 2020), HG nr. 967/2020 din 12 noiembrie 2020, Publicată în M. Of. nr. 1078 din data de 13 noiembrie 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 14 noiembrie 2020), HG nr. 1065/2020 din 11 decembrie 2020, Publicată în M. Of. nr. 1215 din data de 11 decembrie 2020, (pentru 30 de zile începând cu data de 14 decembrie 2020), HG nr. 3/2021 din 12 ianuarie 2021, Publicată în M. Of. nr. 36 din data de 12 ianuarie 2021, (pentru 30 de zile începând cu data de 13 ianuarie 2021), HG nr. 35/2021 din 10 februarie 2021, Publicată în M. Of. nr. 140 din data de 11 februarie 2021, (pentru 30 de zile începând cu data de 12 februarie 2021), HG nr. 293/2021 din 10 martie 2021, Publicată în M. Of. nr. 245 din data de 11 martie 2021, (pentru 30 de zile începând cu data de 14 martie 2021), HG nr. 432/2021 din 8 aprilie 2021, Publicată în M. Of. nr. 369 din data de 9 aprilie 2021 (pentru 30 de zile începând cu data de 13 aprilie 2021), fiind în vigoare la data elaborării prezentului studiu.

[3] Disponibilă pe http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/18_03_2020__98177_ro.pdf (accesat la data de 5 mai 2021).

[4] Disponibilă pe http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/24_03_2020__98207_ro.pdf (accesat la data de 5 mai 2021).

[5] Disponibilă pe http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/01_04_2020__98226_ro.pdf (accesat la data de 5 mai 2021).

[6] Potrivit comunicatului din 23.03.2020, disponibil pe https://www.executori.ro/.

[7] Publicată în M. Of. numărul 289 din data de 7 aprilie 2020.

[8] Publicată în M. Of. numărul 698 din data de 4 august 2020.

[9] Republicată în M. Of. numărul 719 din data de 12 octombrie 2011.

[10] Publicată în M. Of. numărul 457 din data de 29 aprilie 2021.

[11] Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014‑2020, Cod MySMIS 112299, Cod SIPOCA 370

[12] Acest registru este prevăzut de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 188/2000.

[13] Registrul poate fi accesat pe https://www.unejr.ro

[14] Republicată în M. Of. nr. 738 din data de 20 octombrie 2011.

[15] Disponibilă pe https://anabi.just.ro/licitatiionline/.

[16] Au fost avute în vedere Legea nr. 16/1996, din 2 aprilie 1996, privind Arhivele Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în M. Of. numărul 293 din data de 22 aprilie 2014 şi Legea nr. 135/2007, din 15 mai 2007, privind arhivarea documentelor în formă electronică, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în M. Of. numărul 138 din data de 25 februarie 2014.

[17] Ransomware este un software rău intenţionat care, după ce se instalează pe calculatorul victimei, criptează datele victimei ţinându‑le captive, ulterior şantajând sau ameninţând victima, condiţionând decriptarea sau nepublicarea datelor dacă aceasta nu plăteşte o „răscumpărare” (în engleză ransom).

[18] Backup este o copie de rezervă sau o copie de siguranţă a datelor conţinute de computer sau de mediul de stocare, preluate şi stocate în altă parte, astfel încât să poată fi folosită pentru a restabili originalul după un eveniment de pierdere a datelor (în engleză backup).

[19] Au fost utilizate platforme specializate, cum ar fi: Zoom meeting, Google meeting etc.

[20] A se vedea E. Hurubă, Digitalizarea în executarea silită, în Volumul Conferinţei Digitalizarea dreptului şi a administraţiei publice în actualul context pandemic”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2021, pp XXX.

[21] Semnătura electronică este reglementată de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată în M. Of. nr. 316 din data de 30 aprilie 2014 şi de Regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică şi serviciile de încredere pentru tranzacţiile electronice pe piaţa internă, publicat în Jurnalul Oficial nr. 257L din data de 28 august 2014. Din interpretarea coroborată a acestor reglementări rezultă că Semnătura electronică calificată reprezintă o semnătură electronică avansată care este creată de un dispozitiv calificat de creare a semnăturilor electronice şi care se bazează pe un certificat calificat pentru semnăturile electronice

[22] Chiar dacă Legea nr. 188/2000 nu reglementează posibilitatea arhivei electronice a executorului judecătoresc, este necesară o revizuire legislativă în acest sens, având în vedere faptul că în România arhivarea electronică este reglementată (a se vedea supra nota de subsol nr. 15), pe de o parte, iar funcţionalitatea acestei forme de arhivare este dovedit chiar în interiorul profesiei (a se vedea supra: dosarele profesionale ale executorilor judecătoreşti arhivate fizic şi electronic).

[23] dar doar dacă acestea sunt însoţite de o semnătură electronică, conform Deciziei ÎCCJ nr. 520/2019