Despre obligația de garanție contra viciilor bunului (I)
Ioana Nicolae - august 1, 2017 Abstract
According to art. 1672 of the Civil Code, the seller has the following main obligations: to transmit the property
of the good or, as the case may be, the sold right, to deliver the sold asset and to guarantee the buyer against the
eviction and the vices of the good. Of these obligations we have chosen to lean on the first part of this study on the
warranty against the vices of the good, to define the hidden vice, to highlight the conditions for the assumption of
responsibility for hidden vices and to show who is responsible for the burden of proof and the distinction between
hidden vice and the essential error regarding the characteristics of the good.
Keywords: useful use, hidden vice, warranty against hidden vices.
1. Introducere. Definiția viciului ascuns
Obligația de garanție contra viciilor însemnă că vânzătorul trebuie să asigure cumpărătorului folosința utilă a lucrului. Potrivit art. 1707 alin. 1 C. civ., vânzătorul garantează cumpărătorul contra oricăror vicii ascunse care fac bunul vândut impropriu întrebuinţării la care este destinat sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic. Cu alte cuvinte, vânzătorul are obligația de a asigura cumpărătorului folosința utilă a lucrului vândut, potrivit destinației și naturii bunului, iar pentru ipoteza în care, la data predării, bunul înstrăinat prezintă vicii ascunse care îl fac impropriu întrebuinţării potrivit destinației sau care îi micşorează în asemenea măsură întrebuinţarea sau valoarea încât, dacă le-ar fi cunoscut, cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preţ mai mic, intervine răspunderea vânzătorului. Așa cum s-a subliniat în doctrină[1], viciile lucrului vândut reprezintă deficiențe care afectează utilitatea lucrului, făcând-o să scadă. Îndeplinirea obligației de garanție a vânzătorului poate fi verificată de cumpărător la data predării bunului, însă nu toate defectele bunului pot fi descoperite cu acest prilej, ci unele sunt constatate doar ulterior, când va fi antrenată răspunderea sa.
Potrivit art. 1714 C. civ., care reglementează garanţia pentru lipsa calităţilor convenite, dispoziţiile privitoare la garanţia contra viciilor ascunse se aplică şi atunci când bunul vândut nu corespunde calităţilor convenite de către părţi. Acest text legal se referă la ipoteza existenței unor vicii de calitate ascunsă a bunului în raport de exigențele stabilite de către părți, fiind diferită de ipoteza în care se contestă calitatea aparentă a bunului, cu ocazia predării/recepției acestuia, situație reglementată de art. 1691 C. civ., când, în fapt, există un dezacord între părți cu privire la calitatea aparentă a bunului pe care vânzătorul îl pune la dispoziție cumpărătorului; în acest caz, dezacordul asupra calității aparente va fi tranșat prin numirea unui expert[2].
În acest context, amintim și prevederile art. 1715 C. civ. care stipulează că în cazul vânzării după mostră sau model, vânzătorul garantează că bunul are calităţile mostrei sau modelului, precum și prevederile art. 1707 alin. 5 C. civ. care stipulează că în vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse. De asemenea, potrivit art. 858 alin. 1 C. pr. civ., în cazul vânzării silite la licitație publică nu există garanție contra viciilor ascunse. Nu în ultimul rând, menționăm și dispozițiile art. 1748 C. civ., ce reglementează garanția în cazul vânzării moștenirii, respectiv dacă nu specifică bunurile asupra cărora se întind drepturile sale, vânzătorul unei moşteniri garantează numai calitatea sa de moştenitor, afară de cazul când părţile au înlăturat expres şi această garanţie.
Potrivit art. 1707 alin. 2 C. civ., este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistenţă de specialitate, de către un cumpărător prudent şi diligent. Aceasta este definiția oferită viciului ascuns, care în același timp reprezintă una din condițiile angajării răspunderii pentru viciile ascunse, pe care le vom analiza în secțiunea următoare.
2. Condițiile angajării răspunderii pentru vicii ascunse
Pentru a fi angajată răspunderea vânzătorului pentru vicii ascunse sunt necesare a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: a) viciul care afectează bunul vândut să fie ascuns; b) viciul să prezinte o anumită gravitate; c) viciul sau cauza acestuia să fi existat la data predării bunului către cumpărător; d) viciul să se ivească în interiorul termenului de garanție.
În ceea ce privește prima condiție, cea referitoare la existența viciului ascuns, vom face trimitere la secțiunea anterioară, unde am reprodus textul art. 1707 alin. 2 C. civ., urmând a face anumite precizări cu privire la aceasta. În primul rând se impune a preciza diferența dintre un viciu ascuns și unul aparent. Astfel, acel viciu pe care cumpărătorul îl poate percepe personal, chiar cu ajutorul unui specialist, este unul aparent și nu unul ascuns. Viciul aparent al bunului cumpărat nu atrage răspunderea vânzătorului, spre deosebire de cel ascuns. Mai trebuie precizat că în cazul viciilor aparente, sub sancțiunea decăderii, ele trebuie aduse la cunoștința vânzătorului de îndată, iar răspunderea acestuia va fi antrenată pentru executarea necorespunzătoare a obligației de predare[3]. Potrivit art. 1690 C. civ., reglementând starea bunului vândut., bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului. Cumpărătorul are obligaţia ca imediat după preluare să verifice starea bunului potrivit uzanţelor. Dacă în urma verificării se constată existenţa unor vicii aparente, cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere. În lipsa informării, se consideră că vânzătorul şi-a executat obligația de predare. Cu toate acestea, în privinţa viciilor ascunse, dispoziţiile art. 1707-1714 rămân aplicabile. Revenind acum la viciile ascunse, precizăm că la predare cumpărătorul va efectua o verificare a bunului, iar dacă viciile nu puteau fi observate la o analiză normală a bunului, ele se încadrează în categoria celor ascunse în privința cărora se poate antrena răspunderea vânzătorului. Textul art. 1707 alin. 2 C. civ. prevede ca și criteriu de apreciere în privința caracterului ascuns al viciului, comportamentul unui cumpărător prudent și diligent. Instanța va aprecia, de la caz la caz, comportamentul prudent și diligent al cumpărătorului, fără a înțelege prin aceasta că se impune cumpărătorului să aibă pregătire de specialitate în legătură cu bunul achiziționat. În esență, viciul ascuns este intrinsec bunului asupra căruia poartă dreptul vândut[4] și nu este subordonat existenței calităților personale ale cumpărătorului. Textul art. 1707 alin. 4 C. civ. prevede că vânzătorul nu datorează garanţie contra viciilor pe care cumpărătorul le cunoştea la încheierea contractului, așadar în acest caz viciul nu prezintă caracter ascuns. De asemenea, potrivit art. 1708 C. civ., dacă părţile nu au convenit altfel, vânzătorul este obligat să garanteze contra viciilor ascunse, chiar şi atunci când nu le-a cunoscut. Clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privinţa viciilor pe care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la data încheierii contractului. De asemenea, viciul pe care vânzătorul dovedește că l-a adus la cunoștința cumpărătorului nu mai reprezintă un viciu ascuns.
Cea de-a două condiție privește gravitatea viciului ce afectează bunul. Chiar textul art. 1707 alin.1 C. civ., ne spune că viciul ascuns va face bunul impropriu întrebuințării la care este destinat sau acest viciu va micșora în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea acestuia încât, dacă cumpărătorul le-ar fi cunoscut, nu ar fi cumpărat bunul sau ar fi dat un preț mai mic. Aceasta înseamnă că nu orice viciu este în măsură să atragă răspunderea vânzătorului, ci doar acel viciu care fie face bunul impropriu întrebuințării la care este destinat, fie va micșora în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea bunului încât, dacă cumpărătorul le-ar fi cunoscut, nu ar fi cumpărat bunul sau ar fi dat un preț mai mic. Nu se cere ca viciul să se refere la substanța sau esența bunului[5]. Viciul este grav dacă se încadrează în una din cele două variante, iar un viciu care se prezintă sub forma unei deficiențe ce însă nu afectează nici întrebuințarea și nici valoarea bunului într-un mod însemnat, nu va putea antrena răspunderea vânzătorului.
Cea de-a treia condiție privește existența viciului sau a cauzei acestuia la data predării bunului către cumpărător. Potrivit art. 1707 alin. 3 C. civ., garanţia este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la data predării bunului. Textul legal impune pentru antrenarea răspunderii vânzătorului ca viciul să existe la data predării bunului sau pentru ipoteza în care viciul apare ulterior predării, cauza acestuia să existe anterior predării. În alte cuvinte, în acest ultim caz, nu este necesar ca viciul să se manifeste în vreun fel la data predării, ci este necesar doar ca sursa/cauza viciului să existe anterior predării bunului. Viciile a căror cauză se situează după data predării nu pot antrena răspunderea vânzătorului, ci ele sunt suportate de către cumpărător, în calitate de proprietar. Justificarea este aceea că prin încheierea contractului riscurile sunt transferate cumpărătorului, împreună cu proprietatea bunului. Pentru ipoteza în care proprietatea nu se transmite la data încheierii contractului, vânzătorul va răspunde și pentru viciile survenite ulterior vânzării și până la momentul la care se produce transferul dreptului de proprietate.
Ultima dintre condițiile necesare antrenării răspunderii vânzătorului pentru vicii ascunse are în vedere ca viciul să se ivească în interiorul termenului de garanție. Art. 2531 C. civ.[6], reglementează începutul cursului prescripției extinctive pentru dreptul la acțiunea în răspundere pentru vicii ascunse, ceea ce conduce la concluzia că, pentru a se angaja răspunderea, este obligatoriu ca viciul ascuns să se ivească în interiorul termenului legal sau convențional de garanție iar în ipoteza în care viciul ascuns nu a apărut în interiorul termenului de garanție, atunci, la împlinirea acestui termen, obligația de garanție se stinge[7].
3. Proba viciilor ascunse
Pentru a se antrena răspunderea vânzătorului pentru vicii ascunse, cumpărătorul are obligația de a dovedi existența cumulativă a condițiilor analizate anterior. Va putea face acest lucru prin orice mijloc de probă, întrucât ne aflăm în prezența unui fapt juridic[8].
4. Distincția între viciul ascuns și eroarea esențială cu privire la caracteristicile bunului
A face distincția între viciul ascuns și eroarea cu privire la caracteristicile bunului prezintă relevanță deosebită pentru că acestea au un regim juridic distinct atât în privința condițiilor ce trebuie îndeplinite, cât și în privința termenelor dar nu în ultimul rând și în privința efectelor pe care le generează.
Potrivit art. 1207 alin. 2 C. civ., eroarea este esenţială:
1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;
2. când poartă asupra identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat;
3. când poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia în absenţa căreia contractul nu s-ar fi încheiat.
Dintre acestea ne interesează în prezentul studiu error in substantiam[9], respectiv cazurile în care falsa reprezentare cade asupra calităților substanțiale ale obiectului prestației ori asupra altei împrejurări considerate esențiale de către părți, în absența cărora actul juridic nu s-ar fi încheiat.
Așa fiind, consimțământul cumpărătorului este viciat prin eroare dacă la momentul contractării acesta a fost în eroare cu privire la caracteristicile substanțiale ale bunului cumpărat sau a fost în eroare asupra altei împrejurări cu privire la bunul cumpărat, în absența cărora contractul de vânzare nu s-ar fi încheiat. Spre deosebire de acestea, în cazul viciilor ascunse, părțile nu au fost în eroare la momentul contractării asupra caracteristicilor substanțiale ale bunului tranzacționat.
În ipoteza consimțământului afectat de error in substantiam, cumpărătorul își procură un bun ale cărui caracteristici sunt diferite de cele pe care și le dorește, fiind în eroare asupra acestora. În ipoteza bunului afectat de vicii ascunse, cumpărătorul își procură bunul dorit, acesta având exact caracteristicile dorite doar că, datorită viciilor bunul este impropriu utilizării la care este destinat sau acestea îi micșorează valoarea. S-ar putea spune că în acest caz eroarea privește calitatea bunului[10].
* Extras din Contractele speciale. Ediția a VI-a, revăzută și adăugită. Curs universitar.
[1] F. Moțiu, Contracte speciale, ed. a VI-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 76.
[2] G. Boroi, I. Nicolae în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișededrept civil, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 580.
[3] G. Boroi, I. Nicolae în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe dedrept civil, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 580-581.
[4] R. Dincă, Contracte civile speciale în noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 139.
[5] Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, București, 1996, p. 68.
[6]Art. 2531. Dreptul la acţiunea în răspundere pentru vicii ascunse. (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, prescripţia dreptului la acţiune pentru viciile ascunse începe să curgă:
a) în cazul unui bun transmis sau al unei lucrări executate, alta decât o construcţie, de la împlinirea unui an de la data predării ori recepţiei finale a bunului sau a lucrării, în afara cazului în care viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii;
b) în cazul unei construcţii, de la împlinirea a 3 ani de la data predării sau recepţiei finale a construcţiei, afară numai dacă viciul a fost descoperit mai înainte, când prescripţia va începe să curgă de la data descoperirii.
(2) Pentru executarea unor lucrări curente, termenele prevăzute la alin. (1) sunt de o lună, în cazul prevăzut la lit. a), respectiv de 3 luni, în cazul prevăzut la lit. b).
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul lipsei calităţilor convenite ori al lipsurilor cantitative, însă numai dacă oricare din aceste lipsuri nu puteau fi descoperite, fără cunoştinţe speciale, printr-o verificare normală.
(4) Termenele prevăzute în prezentul articol sunt termene de garanţie înăuntrul cărora viciile trebuie, în toate cazurile, să se ivească.
(5) Prin dispoziţiile prezentului articol nu se aduce însă nicio atingere termenelor de garanţie speciale, legale sau convenţionale.
(6) Dispoziţiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul produselor pentru care s-a prevăzut un termen de valabilitate, ca şi în cazul bunurilor sau lucrărilor pentru care există un termen de garanţie pentru buna funcţionare.
[7] G. Boroi, I. Nicolae în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe de drept civil, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 581. În același sens, v. R. Dincă, Contracte civile speciale în noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, București, 2013, p. 142-143.
[8] Potrivit art. 250 C. pr. civ., dovada unui act juridic sau a unui fapt se poate face prin înscrisuri, martori, prezumții, mărturisirea uneia dintre părți, făcută din proprie inițiativă sau obținută la interogatoriu, prin expertiză, prin mijloace materiale de probă, prin cercetarea la fața locului sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege.
[9] G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 143. R. Matefi, Sinteze și aplicații de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 64.
[10] V., în acest sens, L. Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2014, p. 175.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.