Delimitarea categoriilor de nulități relative și absolute de cele condiționate și necondiționate de existența unei vătămări în domeniul dreptului procesual civil
Alexandru Mitră - mai 1, 2017Revenind la exemplele anterioare în materie de nulitate absolută, obligația achitării taxei de timbru pentru învestirea legală a instanței de judecată este o componentă a principiului privind dreptul la un proces echitabil, în termen optim și previzibil (art. 6 C. pr. civ.) care, la rândul său, este o aplicare pe plan procesual a principiului liberului acces la justiție, reglementat de art. 21 din Constituția României[13](obligația plății taxei de timbru reprezentând o limitare a dreptului la liberul acces la justiție, valabilă în sistemul de drept românesc)[14].
În mod asemănător, obligația reclamantului de a indica în cuprinsul cererii de chemare în judecată elementele de identificare ale părților este un corolar al obligației instanțelor de a primi și soluționa cererile de competența lor (art. 5 C. pr. civ.). În ipoteza în care aceste informații lipsesc și reclamantul nu respectă obligația de a le indica, nici instanța nu ar putea soluționa cererea cu care a fost învestită. Totodată, ipoteza în care instanța ar rămâne în pronunțare asupra fondului cauzei și, ulterior, ar invoca o excepție fără a mai repune cauza pe rol pentru a o pune în discuția părților, reprezintă o încălcare a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității (art. 13-14 C. pr. civ.).
Toate aceste aspecte prezintă, în opinia noastră, deosebită relevanță pentru a se putea stabili, în principal, categoria de nulitate ce poate fi invocată. Eventualele sancțiuni ce pot opera în cazul în care nu sunt respectate condițiile invocării nulității sunt relativ ușor de identificat (i.e., nu pot fi reținute critici prin care o parte invocă nulitatea relativă, dar nu are legitimarea procesuală în acest sens[15]; nulitatea relativă care nu a fost invocată în termen nu poate fi valorificată ulterior, întrucât prin neinvocarea acesteia în termenul prevăzut de lege conduce la decăderea din acest drept)[16]. Însă, pentru ca părțile din proces sau instanța să poată aprecia condițiile în care poate fi invocată nulitatea actului de procedură, trebuie mai întâi să se identifice categoria de norme a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.
B. REGIMUL JURIDIC AL NULITĂȚILOR CONDIȚIONATE ȘI NECONDIȚIONATE DE EXISTENȚA UNEI VĂTĂMĂRI
În funcție de cum nulitatea actului de procedură implică sau nu existența unei vătămări produse uneia dintre părțile din proces, nulitățile se împart în condiționate și necondiționate de existența unei vătămări. Reglementarea acestei categorii de nulități este necesară, întrucât, așa cum s-a reținut și în doctrină, „producerea unei vătămări a unui interes public sau a unui interes privat și imposibilitatea înlăturării vătămării altfel decât prin anularea actului reprezintă cerințe esențiale ale nulității procedurale, deoarece dreptul procesual civil trebuie să se caracterizeze prin înlăturarea oricărui formalism inutil în reglementarea și aplicarea unor instituții juridice”[17]. Concret, vătămarea reprezintă prejudiciul de natură procesuală, care include atingerile aduse dreptului la apărare sau justei soluționări a procesului[18]. În esență, vătămarea se referă la încălcări ale unui drept sau interes protejat prin normele de drept procesual, precum: amânarea procesului, împiedicarea părții să își pregătească apărarea prin nelegala citare, nesemnarea minutei de către judecători etc [19].
Ca și în cazul nulităților absolute și relative, această clasificare prezintă interes atât din perspectiva participantului la proces care invocă nulitatea, cât și din cea a părții față de care aceasta este invocată. Mai exact, în cazul în care sancțiunea care operează este nulitatea condiționată de existența unei vătămări, pentru a putea invoca nulitatea actului de procedură, părții care întreprinde acest demers îi va reveni implicit sarcina de a justifica o vătămare. În mod corelativ, în ipoteza în care invocarea nulității nu este condiționată de existența vătămării, nu se mai pune problema justificării acesteia (și, implicit, nici a analizei vătămării de către instanță, care doar va anula actul respectiv).
Astfel cum am arătat, o problemă relativ controversată survenită în practica instanțelor constă în punerea semnului egalității între nulitățile necondiționate de existența unei vătămări și cele absolute și, respectiv, între nulitățile condiționate și cele relative. Este adevărat că, în majoritatea cazurilor cele două categorii coincid, însă, nulitatea relativă nu este întotdeauna sinonimă cu cea condiționată de existența unei vătămări și, în mod corelativ, cel puțin la nivel teoretic, nulitatea absolută nu este mereu necondiționată de o vătămare[20].
Bineînțeles, de cele mai multe ori, nulitățile necondiționate de existența unei vătămări coincid cu cele absolute, întrucât normele de ordine publică, în principiu, nu sunt compatibile cu existența unei vătămări individuale a părții din proces. De exemplu, participarea și punerea concluziilor de către procuror în cauză sunt obligatorii, sub sancțiunea nulității absolute a hotărârii pronunțate [art. 92 alin. (3) C. pr. civ.][21]. Având în vedere că ipoteza privește constituirea instanței, nulitatea hotărârii pronunțate cu încălcarea acestor prevederi este și una necondiționată[22]. Lipsa dovezii plății taxei de timbru atrage, de asemenea, nulitatea absolută a cererii formulate și, întrucât obligația achitării taxei judiciare de timbru este o condiție extrinsecă actului de procedură, nulitatea care operează este și una necondiționată, în raport de prevederile art. 176 pct. 6 C. pr. civ[23]. În mod asemănător, neîndeplinirea obligației de a depune calea de atac la instanța a cărei hotărâre se atacă va avea ca și consecință nulitatea absolută (normele de ordine publică încălcate vizând sesizarea legală a instanței de apel) și necondiționată de existența unei vătămări (fiind vorba de cerințe extrinseci apelului promovat).
În mod corelativ, și nulitățile condiționate de vătămare se suprapun cel mai frecvent cu cele relative (de exemplu, efectuarea expertizei fără citarea legală a părților[24], neindicarea în cuprinsul citației a datelor de identificare a persoanei citate etc.)[25]. Însă, nu ar trebui să se pună semnul egalității între aceste categorii, întrucât legiuitorul a avut în vedere regimuri juridice distincte și finalități diferite pentru fiecare dintre ele.
În noul Cod, limitele în care intervine nulitatea necondiționată a actelor de procedură sunt trasate, cu titlu de noutate, în mod expres, prin art. 176 C. pr. civ. Astfel, noul Cod stabilește că nu se va pune problema existenței unei vătămări în cazul în care sunt încălcate dispoziții privind: capacitatea procesuală, reprezentarea procesuală, competența instanței, compunerea sau constituirea instanței, publicitatea ședinței de judecată sau alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. Așadar, primele cinci cazuri reglementate de art. 176 C. pr. civ. prevăd în concret situațiile în care instanța nu va analiza existența unei vătămări, a șasea ipoteză vizată făcând doar referire la încălcarea cerințelor legale „extrinseci actului de procedură”.
Dacă în ipotezele reglementate de art. 176 pct. 1-5 C. pr. civ., legiuitorul a ales să stabilească în concret acele situații în care intervine nulitatea necondiționată de existența unei vătămări, cazul reglementat de pct. 6 al acestui text de lege lasă totuși loc echivocului, făcând referire doar la încălcarea altor „cerințe legale extrinseci actului de procedură”. De altfel, din interpretarea art. 176 C. pr. civ., ar rezulta că nulitatea necondiționată ar interveni, practic, în ipoteza nerespectării oricăror cerințe extrinseci actelor de procedură (având în vedere că și reprezentarea și capacitatea procesuală, competența, compunerea și constituirea instanței și publicitatea ședinței de judecată reprezintă, în egală măsură, condiții extrinseci actului de procedură). Cu toate acestea, deși art. 176 pct. 6 continuă ideea stabilită de punctele 1-5, în sensul că sancțiunea nulității necondiționate este legată de condițiile exterioare actului de procedură, teza finală a punctului 6 statuează că aceasta va interveni în cazurile în care normele procesuale încălcate reglementează condiții extrinseci actelor de procedură, însă sub condiția ca legea să nu dispună în sens contrar.
Nefiind prevăzute în mod expres de art. 176 pct. 6 C. pr. civ., cerințele extrinseci avute în vedere de aceste dispoziții pot fi deduse, în principiu, din interpretarea normelor de drept procesual. În ceea ce privește noțiunea de condiții extrinseci actului de procedură, aceasta reprezintă, în esență, acele elemente care nu vizează conținutul actului, ci cerințe exterioare acestuia, dar de a căror îndeplinire depinde validitatea sa[26]. În acest sens, indicăm exemplele clasice privind condițiile referitoare la timbrarea cererilor[27] sau depunerea căii de atac la instanța a cărei hotărâre este atacată[28], însă și condiția competenței executorului judecătoresc de a declanșa o procedură de executare silită[29] și efectuarea unui act de procedură cu depășirea termenului prevăzut de lege [în condițiile art. 185 alin. (1) C. pr. civ.] sau, după caz, îndeplinirea actului de procedură înăuntrul unui termen prohibitiv[30].
Dintre situațiile prevăzute de art. 176 C. pr. civ. pct. 1-5, în unele cazuri, sancțiunea nulității relative, dar necondiționate de existența unei vătămări, rezultă chiar din coroborarea dispozițiilor legale incidente. De exemplu, în cazul nerespectării regulilor privind capacitatea procesuală (art. 176 pct. 1 nefăcând distincție dacă ar fi vorba de capacitate de folosință sau de exercițiu) – spre exemplu, îndeplinirea unui act de procedură de o persoană care nu are capacitatea procesuală necesară – va interveni sancțiunea nulității necondiționate. Cu toate acestea, în privința capacității procesuale de exercițiu, art. 40 alin. (1) C. pr. civ. stabilește că acele cereri „făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule (în cazul capacității procesuale de folosință – n.ns.) sau, după caz, anulabile (ipoteza capacității de exercițiu – n.ns.).”. În aceeași ordine de idei, potrivit art. 57 alin. (4) teza I C. pr. civ., actele de procedură îndeplinite de o persoană care nu are exercițiul drepturile procedurale sunt anulabile. Așadar, din coroborarea prevederilor menționate, rezultă un caz de nulitate relativă, dar necondiționată de existența unei vătămări.
Un alt exemplu regăsim și în cazul încălcării competenței de ordine privată (în care intervine nulitatea necondiționată, raportat la art. 176 pct. 3 C. pr. civ.). Potrivit art. 130 alin. (3) C. pr. civ., necompetența de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. În materia soluțiilor ce pot fi pronunțate de instanța de apel, art. 480 alin. (4) C. pr. civ. stabilește că, în cazul în care prima instanță a fost necompetentă, iar necompetența a fost invocată în condițiile legii [de exemplu, în condițiile art. 130 alin. (3) C. pr. civ.], instanța de apel va anula hotărârea și va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ cu activitate jurisdicțională competent ori, după caz, va respinge cererea ca inadmisibilă.
[13] A se vedea G. Boroi, op. cit., 2016, p. 538-539.
[14] A se vedea în acest sens, Curtea Constituțională a României, Decizia nr. 82/1999, publicată în M. Of. nr. 307/30.06.1999. În considerentele acestei decizii, Curtea Constituțională a reținut că „[a]supra constituționalității unor prevederi legale prin care s-au instituit taxe de timbru pentru introducerea unor cereri în justiție Curtea Constituțională a statuat în mod constant că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. În acest sens Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, ca de exemplu: Decizia nr. 7 din 2 martie 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 27 iulie 1993, și Decizia nr. 18 din 29 ianuarie 1997, rămasă definitivă prin Decizia nr. 164 din 4 iunie 1997, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 iulie 1997”.
[15] „Neregularitatea procedurii de citare a pârâtului reprezintă o nulitate relativă […] Parchetul nu are calitatea de a o invoca drept motiv de recurs.” (CSJ, dec. nr. 3699/2000, citată în G. Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedură civilă adnotat, ed. a 3-a revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2011, p. 207);
[16] A se vedea C. Ap. Alba Iulia, s. de contencios administrativ și fiscal, dec. civ. nr. 109/26.01.2016.
[17] A se vedea V.M. Ciobanu, M. Nicolae, op. cit., p. 644. Pentru același raționament, a se vedea I. Leș, Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. Beck, București, 2015, p. 322-323.
[18] A se vedea G.C. Frențiu, D.-L. Băldean, Noul Cod de procedură civilă comentat și adnotat, Ed. Hamangiu, București, 2013, p. 356.
[19] A se vedea V.M. Ciobanu, M. Nicolae, op. cit., p. 643.
[20] „Neregularitatea procedurii de citare a pârâtului reprezintă o nulitate relativă, în sensul art. 105 alin. (2) C. pr. civ. și conform art. 108 alin. (2) C. pr. civ. nu poate fi invocată decât de partea pretins vătămată, adică de pârât. […]” (CSJ, dec. nr. 3699/2000). Notă: în opinia noastră, soluția instanței, deși în esență este corectă, pune în mod greșit semnul egalității între nulitatea relativă și cea condiționată de existența unei vătămări. În realitate, art. 105 alin. (2) C. pr. civ. 1865 reglementează instituția nulităților condiționate, fiind preluat în art. 175 C. pr. civ.
[21] „Din practicaua deciziei recurate nu rezultă că procurorul ar fi participat la judecată, astfel încât completul nu a fost legal constituit, fiind nesocotite atât prevederile enunțate, cât și, pe cale de consecință, dispozițiile art. 45 alin. (4) C. pr. civ. [art. 92 alin. (3) C. pr. civ. – n.ns.]. În acest caz, hotărârea este lovită de nulitate absolută, necondiționată de producerea vreunei vătămări, întrucât motivul de nelegalitate este cel prevăzut de art. 304 pct. 1 C. pr. civ. Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. pr. civ., recursul a fost admis și hotărârea a fost casată în sensul reținut prin dispozitiv.” (ÎCCJ, s. civilă și de proprietate intelectuală, dec. nr. 852/03.02.2011).
[22] Curtea de Apel Constanța, s. a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, dec. civ. nr. 488/CA/15.06.2016.
[23] „Neplata taxelor de timbru constituie un motiv special de nulitate, necondiționată de vătămare, așa cum cere art. 105 alin. (2) C. pr. civ.; […].” (ÎCCJ, s. civilă și de proprietate intelectuală, dec. nr. 4380/25.05.2005).
[24] În acest sens, a se vedea ÎCCJ, s. I civ., dec. nr. 1660/08.03.2012.
[25] C. Ap. Cluj, s. civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, dec. nr. 1776/R/02.10.2009; C. Ap. București, s. a IX-a civilă de proprietate intelectuală, dec. nr. 460/05.11.2009.
[26] „[…] potrivit art. 176 pct. 6 NCPC, nulitatea actului de procedură nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că nulitatea oricărui act de procedură, inclusiv a unei hotărâri judecătorești, intervine dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: i). să existe o încălcare a unei dispoziții legale; ii). dispoziția legală încălcată să privească o condiție extrinsecă actului de procedură.” (C. Ap. București, s. a V-a civ., dec. civ. nr. 939/04.06.2015)
[27] A se vedea C. Ap. Galați, s. conflicte de muncă și asigurări sociale, dec. civ. nr. 337/A/07.05.2015.
[28] „Potrivit prevederilor art. 176 pct. 6 NCPC, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel. O astfel de nulitate este și depunerea cererii de recurs direct la instanța de control judiciar.” (C. Ap. Cluj, s. a III-a de contencios administrativ și fiscal, dec. civ. nr. 323/29.02.2016).
[29] Potrivit art. 652 alin. (5) C. pr. civ.: „(5) Nerespectarea dispozițiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiționată a actelor de procedură efectuate.”
[30] G.C. Frențiu, D.-L. Băldean, op. cit., p. 357.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.