Corelația dintre traficul de droguri și falsul de monede ca forme de criminalitate organizată

1. Introducere

Criminalitatea organizată reprezintă totalitatea infracțiunilor săvârșite de membrii unor grupuri infracționale bine structurate, cu ierarhii și reguli precise, care acționează în stil mafiot, în scopul de a obține câștiguri materiale importante. Acest tip de criminalitate vizează infracțiunile grave, inclusiv traficul de droguri și falsul de monede, și se bazează pe interdependența dintre aceste infracțiuni, pe conexiunea și conlucrarea infracțională[1]. Grupurile infracționale organizate sunt niște rețele infracționale care funcționează, de regulă, într-un sistem criminal complex, creat prin atragerea de noi membri, în special din rândul tinerilor sau indivizilor cu anumite abilități, prin dezvoltarea unor legături infracționale multiple, chiar între grupuri, sau prin consolidarea unor sisteme financiare paralele, bazate pe afaceri ilegale sau cu aparență de legalitate. Aceste grupuri sunt formate din trei sau mai mulți membri care își desfășoară activitatea infracțională în mod individual sau colectiv, fiind coordonați de unul sau mai mulți lideri ori de membrii ierarhic superiori, din țară sau din străinătate – grupul infracțional organizat are un caracter național, dar și transfrontalier[2].

O strânsă legătură există și între faptele care fac obiectul activității grupurilor infracționale organizate, o categorie de fapte generând o altă categorie de fapte ce contribuie în mod conjugat la trăinicia și bunăstarea grupului. Profitul procurat din anumite afaceri ilegale va fi folosit pentru constituirea și dezvoltarea altor afaceri ilegale, în vederea asigurării continuității veniturilor ilicite și a cointeresării membrilor grupului. Inteligența artificială și noile tehnologii facilitează și eficientizează activitatea grupurilor infracționale organizate, care se desfășoară preponderent în mediul online sau prin intermediul unor mijloace digitale[3]. Instrumentele de inteligență artificială au capacitatea de a înlesni promovarea și vânzarea unor materiale, substanțe sau produse ilicite, de a identifica segmentul de cumpărători potențiali la nivel global și de a oferi sugestii și explicații referitoare la modul sau modalitatea de procurare a materiei prime, de preparare sau fabricare a unor substanțe sau produse ilicite. Criptomonedele, ca parte a noilor instrumente și tehnologii digitale, sunt exploatate în scopuri criminale, fiind utilizate și acceptate ca modalități de plată pentru achiziționarea de servicii sau bunuri ilicite.

Pentru sporirea puterii și influenței în societate, grupurile infracționale organizate se infiltrează în instituțiile publice prin acte de corupție, vulnerabilizând respectivele instituții și infrastructura lor digitală. În același scop, grupurile infracționale organizate înființează afaceri legale sau cu aparență de legalitate, utilizând câștigurile obținute din infracțiuni. În înțelesul Legii nr. 143/2000[4], traficul de droguri se referă la cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori la alte operațiuni privind circulația drogurilor. Art. 2 din Lege sancționează penal aceste operațiuni dacă sunt realizate fără drept, adică prin încălcarea dispozițiilor legale privind circulația drogurilor de risc sau de mare risc înscrise în tabelele nr. I-III din Lege.

Falsificarea monedelor se poate efectua prin două operațiuni, respectiv contrafacerea (producerea unei monede similare cu moneda autentică) și alterarea (modificarea aspectului exterior sau conținutului monedei autentice). Contrafacerea sau alterarea monedelor, precum și punerea în circulație de monede contrafăcute sau alterate ori primirea, deținerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulație, sunt incriminate de art. 310 și 313 din Codul penal[5]. Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup sunt pedepsite de art. 367 din Codul penal. Traficul de droguri și falsul de monede sunt forme specifice ale criminalității organizate și sunt incluse în prioritățile de acțiune ale platformei de cooperare dintre autoritățile de aplicare a legii din statele membre ale Uniunii Europene (EMPACT)[6]. Aceste fapte sunt surse majore de venit pentru grupurile infracționale organizate, având un rol esențial în finanțarea și dezvoltarea lor, alături de alte fapte ca traficul de persoane sau evaziunea fiscală. La nivelul Uniunii Europene, măsurile de prevenire și combatere a criminalității organizate, traficului ilicit de droguri și falsului de monede sunt prevăzute în Strategia UE privind uniunea securității[7], Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025[8], Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri 2021-2025[9], iar la nivel național, în Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024[10] și în Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026[11].

2. Traficul de droguri

Raportul SOCTA 2025[12] arată că, în Uniunea Europeană, traficul de droguri este un fenomen infracțional aflat într-o continuă ascensiune, fiind alimentat și încurajat de corupție, violență, de posibilitatea de spălare a banilor obținuți din traficul de droguri, precum și de reinvestirea veniturilor procurate din alte infracțiuni în afaceri ilegale legate de droguri. Uniunea Europeană este o regiune de tranzit, dar și de destinație, având o poziție importantă în producerea, comercializarea, prelucrarea, distribuția, importul și exportul de droguri. Piața drogurilor ilicite se caracterizează printr-o gamă largă de substanțe, cu grad ridicat de puritate și efecte potențiale însemnate, în forme, amestecuri și combinații diverse. În plus, inovațiile chimice conduc la apariția de noi substanțe psihoactive ori susceptibile de efecte psihoactive. Grupurile infracționale organizate utilizează în mod abuziv infrastructura de afaceri legale pentru a ascunde transportul de droguri și profită de progresul tehnologic și digital pentru identificarea unor noi metode de producție și canale de promovare și vânzare a drogurilor, cum sunt rețelele paralele de internet („darknet”), care asigură secretul tranzacțiilor ilicite cu droguri.

Puritatea ridicată a drogurilor și riscul crescut de intoxicație pentru organismul uman, câștigurile de miliarde de euro rezultate din vânzarea drogurilor, adaptarea permanentă a modului de operare și protejarea produsului infracțional prin folosirea noilor tehnologii de producție și a instrumentelor digitale, dar și violența legată de droguri au un impact negativ puternic pentru bunul mers al societății în ansamblul său, subminând economia, ordinea și securitatea publică. Extinderea actelor de violență din toate statele membre ale Uniunii Europene are legătură cu traficul și consumul ilicit de droguri, fiind afectați chiar funcționarii publici și oamenii obișnuiți, nu numai traficanții sau consumatorii de droguri care apelează la violență extremă în scopul reglării de conturi, dominării piețelor sau procurării de resurse financiare pentru asigurarea necesarului de consum. Aceste acte de violență legate de droguri sunt de natură să creeze sentimente de nesiguranță și de temere în rândul oamenilor.

În prezent, cele mai traficate droguri sunt cocaina, canabisul, heroina și drogurile sintetice. În Uniunea Europeană, se produc la scară largă planta de canabis și drogurile sintetice destinate piețelor locale sau exportului în alte state din afara Uniunii. Cocaina sau alte droguri se importă în Uniunea Europeană fie ca produs final, fie ca produs intermediar, care se prelucrează ca produs final în cadrul Uniunii Europene și se distribuie pe piețele locale ori se exportă în alte țări din afara Uniunii. Cocaina provine din America Latină și este traficată, de obicei, pe cale maritimă, în containere, fiind ascunsă printre mărfuri, sub formă de cărămidă, ori injectată în diverse materiale (de pildă, în cutiile de carton pentru depozitarea și transportarea fructelor) și extrasă la destinație prin procedee chimice specifice; de cele mai multe ori, cocaina se plasează în mai multe containere, în cantități mici, pentru reducerea riscului de a fi depistată și creșterea profitabilității. Cocaina este transportată și pe cale aeriană, ca marfă ori în corpul persoanei. Traficul de cocaină este o activitate foarte profitabilă pentru grupurile infracționale organizate, care deseori se luptă între ele pentru supremație, pentru controlul porturilor de destinație, fiind utilizate actele de corupție și violența.

Canabisul rămâne cel mai consumat drog în Uniunea Europeană, fiind prezent pe piața ilicită în diverse forme, spre exemplu, ca ulei de canabis și alte produse alimentare ori ca produse de vapare. Pe piețele ilicite europene au apărut și canabinoizii semi-sintetici, utilizați și ca produs de vapare (hexahidrocanabinolul – HHC). Unele dintre aceste produse vegetale pot avea efecte negative asupra sănătății consumatorului, într-o pondere mai mare sau mai mică. Planta de canabis se cultivă în toate statele membre ale Uniunii Europene, însă grupurile infracționale organizate se orientează și către alte oportunități din afara Uniunii, importând plante de canabis sau rășină de canabis din America de Nord sau Asia. Grupurile infracționale organizate exploatează vulnerabilitățile create de dezincriminarea comercializării canabisului în anumite state membre pentru a introduce canabis din alte țări pe teritoriul Uniunii.

Cultivarea plantei de canabis este un fenomen care s-a extins în ultima vreme din cauza progresului tehnologic, precum automatizarea și ghidarea digitală a procesului de cultivare, monitorizarea umidității aerului și controlul procesului de cultivare de la distanță. Traficul de canabis prezintă un interes sporit pentru grupurile infracționale organizate, care angajează specialiști pentru instalarea și gestionarea echipamentelor energetice la locul de cultivare a plantelor de canabis, pentru transportul și modificarea autovehiculului în scopul ascunderii produselor de canabis, dar și pentru modificarea genetică a plantelor de canabis. Grupurile infracționale organizate se află în competiție și în acest sector al traficului de droguri, utilizând violența pentru dominarea strategică a piețelor de vânzare.

Producția și vânzarea de droguri sintetice se află în creștere în Uniunea Europeană, multe state membre, mai ales din Vestul Europei, devenind centre de producție și distribuție la nivel global. Pe lângă drogurile sintetice obișnuite ca amfetamina, metamfetamina și ecstasy (MDMA), în Uniunea Europeană se produc și alte tipuri de droguri sintetice, și anume catinonele sintetice (mefedronă; alfa-PVP, denumită și Flakka), canabinoidele sintetice, opioidele sintetice (metadonă, fentanil, nitazene), ketamina ori substanțele psihoactive noi sau susceptibile de efecte psihoactive („etnobotanicele”). Drogurile sintetice prezintă un risc foarte ridicat pentru sănătatea umană, putând pune în pericol viața consumatorului, și se produc, de regulă, prin utilizarea abuzivă a structurilor comerciale legitime (farmaciile) și prin deturnarea substanțelor chimice legale în producția ilicită, fiind surse considerabile de profit pentru grupurile infracționale organizate; unele droguri sintetice se află sub controlul tuturor statelor membre, altele sunt interzise doar în unele state membre sau se află sub monitorizare instituțională la nivelul Uniunii Europene ori nu se află deloc sub controlul Uniunii (de pildă, substanțele psihoactive noi sau susceptibile de efecte psihoactive). Heroina este cel mai consumat opioid ilicit semi-sintetic în Uniunea Europeană, care însă produce dependență puternică și probleme de sănătate severe; nitazenele, opioide sintetice, sunt vândute uneori ca heroină, înșelând încrederea consumatorului. Traficul de heroină se realizează de grupuri infracționale mai mici, mai puține și mai omogene, riscul de conflicte fiind mult redus.

Din considerentele Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024 rezultă că, în România, la fel ca și în celelalte state, canabisul este cel mai consumat drog, existând o disponibilitate mare pe piața internă și pentru celelalte tipuri de droguri, precum cocaina, heroina sau drogurile sintetice, inclusiv etnobotanicele, care sunt consumate cu precădere de tineri pe fondul prețului mai scăzut. Pe teritoriul țării, drogurile se vând și se consumă, de obicei, în centrele urbane mari sau în centrele universitare. Țara noastră este și un spațiu de tranzit pentru drogurile de mare risc, precum cocaina și heroina, dar și pentru drogurile sintetice. Heroina este traficată pe ruta balcanică, iar cocaina și drogurile sintetice intră în țară pe cale maritimă, prin zona adiacentă Mării Negre (de exemplu, portul Constanța), fiind destinate piețelor de consum internaționale, din Uniunea Europeană sau din afara Uniunii. Grupurile infracționale organizate autohtone au rol de intermediere a operațiunilor de trafic de droguri, asigurând gestionarea rutelor de transport pentru rețele infracționale mai mari, la nivel internațional. Acestea exploatează riscurile și vulnerabilitățile frontierei maritime românești, precum și ale importului de produse transportate în containere. Cetățenii români sunt racolați pentru transportul drogurilor de grupuri infracționale transfrontaliere („cărăușerie”), inclusiv pentru transportul drogurilor în propriul corp, fiind motivați financiar sau șantajați.

3. Falsul de monede

În Raportul SOCTA 2025 se precizează că, la nivelul Uniunii Europene, fenomenul de falsificare de monede se manifestă în mod constant, iar modalitatea de falsificare cel mai des utilizată este alterarea aspectului exterior al monedei. Pe teritoriul statelor membre se falsifică monede euro, dar și alte valute naționale sau străine – cele mai falsificate monede euro sunt cele de 20 euro și 50 euro. Materialele, instrumentele și echipamentele pentru producerea de monede false se achiziționează din țările asiatice, de regulă, prin intermediul platformelor de comerț online. Monedele false sunt promovate și comercializate tot în mediul online, pe darknet, fiind cumpărate și puse în circulație de grupurile infracționale organizate, în economia legală sau în cea subterană. De multe ori, grupurile infracționale organizate folosesc monedele false în tranzacții ilicite pentru cumpărarea unor servicii sau produse interzise, în scopul înșelării altor infractori.

Grupurile infracționale organizate se perfecționează continuu, recrutând specialiști în grafică, desen, gravură, tipografie, chimie sau în tehnologia informației. Grupurile infracționale au un grad de expertiză tehnică foarte ridicat și se ocupă de furnizarea de materiale, producția sau comercializarea monedelor false, la nivel local sau internațional. Materialele, echipamentele sau monedele false sunt transportate și livrate prin curieri sau prin poștă, fiind distribuite astfel oriunde pe glob. Falsificarea de monede aduce atingere economiei și sistemului financiar al statelor membre, afectând încrederea cetățenilor europeni în monedele autentice aflate în circulație.

În Strategia națională împotriva criminalității organizate 2021-2024 se arată că, pe teritoriul României, cea mai falsificată monedă națională este bancnota de 100 lei, falsificatorii utilizând tehnologii și metode noi de falsificare; falsurile produse sunt de calitate superioară, iar reproducerile bancnotelor naționale sunt greu sesizabile. În privința monedelor euro, pe teritoriul național, cele mai falsificate monede sunt cele din cupiuri de 20 euro, 50 euro și 100 euro. De regulă, monedele falsificate sunt plasate pe piață cu ocazia unor tranzacții între persoane fizice de achiziționare de bunuri sau în cadrul unor tranzacții de schimb valutar. Factorii care favorizează fenomenul falsificării de monede sunt următorii: progresul tehnologiilor de imprimare și calitatea superioară a materialelor de imprimat; diversificarea furnizorilor de materiale și instrumente apte pentru falsificarea de monede; calitatea superioară a falsurilor și dificultățile în identificarea lor; libera circulație a infractorilor și caracterul transfrontalier al falsificării de monede; utilizarea canalelor paralele de comerț online (darknet) și a instrumentelor digitale pentru promovarea și comercializarea monedelor false; necunoașterea la nivelul populației a elementelor grafice și de siguranță specifice monedelor naționale sau străine. Falsificarea de monede autohtone sau străine și plasarea lor pe piața națională prejudiciază persoanele de bună-credință care primesc monedele false, autoritățile și instituțiile emitente de monede, dar și siguranța națională în general.

4. Aspecte corelative

Traficul de droguri și falsul de monede sunt forme de manifestare a criminalității organizate, aflate în strânsă legătură din perspectiva scopului urmărit de grupul infracțional organizat, respectiv realizarea de profit, dar și din perspectiva modului de operare. Cele două forme de criminalitate organizată sunt interdependente, una atrăgând-o pe cealaltă în realizarea scopului infracțional – traficul de droguri poate procura grupului un câștig care să fie reinvestit în falsificarea de monede și invers, falsificarea de monede poate procura grupului un câștig care să fie reinvestit în traficul de droguri. Astfel, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea sau prepararea ilicită de droguri pot fi finanțate din veniturile obținute în urma plasării pe piață sau vânzării de monede false, așa cum producerea sau fabricarea de monede false pot fi finanțate din banii câștigați în urma vânzării, transportului sau livrării ilicite de droguri.

De asemenea, drogurile pot fi cumpărate chiar cu banii falși, în scopul înșelării dealerului sau intermediarului, după cum și transportatorul sau livratorul de droguri poate primi bani falși în schimbul serviciului prestat. Plata cu bani falși a drogurilor sau serviciilor ilicite legate de droguri, ca transportul sau livrarea ilegală de droguri, poate reprezenta un mod de săvârșire a traficului de droguri în modalitatea cumpărării, distribuirii sau trimiterii. Prin extinderea activității infracționale se urmărește maximizarea profitului, consolidarea poziției grupului în mediile infracționale, respectiv supremația față de alte grupuri criminale, dar și creșterea capacității grupului de intimidare și corupere a funcționarilor din instituțiile publice, mai ales a celor din instituțiile de ordine și securitate publică.

5. Concluzii

Traficul de droguri și falsul de monede sunt fenomene infracționale care se manifestă foarte intens în societate, de regulă, printr-o contribuție însemnată a grupurilor infracționale organizate. Aceste grupuri sunt bine structurate ierarhic și acționează cu scopul de a obține câștiguri mari din activități infracționale complexe, pregătite strategic, în stil mafiot. Cele mai traficate droguri sunt cocaina, canabisul, drogurile sintetice, inclusiv etnobotanicele, și heroina. România este un spațiu de consum, dar și de tranzit al drogurilor care intră în Europa sau care sunt trimise pentru consum pe piețele internaționale, spre Orientul Mijlociu ori spre alte state membre ale Uniunii Europene. Traficanții profită de vulnerabilitatea frontierelor naționale și introduc droguri în țară, de obicei, pe cale maritimă, prin ascunderea drogurilor printre mărfurile legale din containere, sau pe cale aeriană, prin transportarea drogurilor în corpul cărăușului

Pe teritoriul României, cele mai falsificate monede sunt monedele străine de 20 euro, 50 euro, 100 euro și bancnota națională de 100 lei. Monedele false sunt puse în circulație, de regulă, prin tranzacții între persoane fizice de achiziționare de bunuri sau prin tranzacții de schimb valutar. Totodată, monedele false pot fi vândute sau cumpărate de grupuri infracționale organizate, în schimbul unor sume de bani buni, fiind introduse pe piață, în economia legală sau subterană. Traficul de droguri și falsul de monede au un caracter transfrontalier, drogurile și monedele false putând fi produse sau comercializate oriunde pe glob, inclusiv prin intermediul platformelor paralele de comerț online (darknet). Legătura dintre traficul de droguri și falsul de monede, ca forme de manifestare a criminalității organizate, rezidă în scopul urmărit de grupul infracțional organizat, și anume obținerea de profit ilicit, dar și în modul de operare.

Traficul de droguri și falsul de monede se află în strânsă legătură, fiind interdependente. Profitul obținut din traficul de droguri poate fi reinvestit în falsificarea de monede și invers, profitul obținut din falsificarea de monede poate fi reinvestit în traficul de droguri. Cultivarea sau producerea de droguri pot fi finanțate din câștigul obținut în urma plasării pe piață și vânzării de monede false, iar producerea de monede false poate fi finanțată din venitul obținut în urma vânzării, transportului sau livrării ilicite de droguri. Totodată, drogurile pot fi cumpărate cu bani falși, în scopul înșelării dealerului sau intermediarului, așa cum și transportatorul sau livratorul de droguri pot primi bani falși contra serviciului ilicit prestat. Extinderea activității infracționale oferă posibilitatea grupurilor criminale să-și maximizeze profitul ilicit și să domine mediul infracțional și funcționarii din instituțiile statului, prin acte de violență și corupere.

Referințe bibliografice

1.Cioclei Valerian, Manual de criminologie, Editura C.H. Beck, București, 2022;

2.Olaru Codruț, Particularitățile criminalității organizate în România, Editura Hamangiu, 2015;

3.Tănăsescu Camil, Criminologie. Curs universitar, Editura Universul Juridic, București, 2012;

4.Europol, European Union Serious and Organised Crime Threat Assessment. The changing DNA of serious and organised crime, Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2025, disponibil online la https://www.europol.europa.eu/cms/sites/default/files/documents/EU-SOCTA-2025.pdf, accesat la 6 septembrie 2025;

5.Concluziile Consiliului privind consolidarea EMPACT și prioritățile UE în materie de criminalitate pentru următorul ciclu EMPACT 2026-2029, disponibil online la https://data. consilium.europa.eu/doc/document/ST-9397-2025-INIT/ro/pdf, accesat la 6 septembrie 2025;

6.Concluziile Consiliului privind stabilirea priorităților UE pentru combaterea criminalității grave și organizate pentru EMPACT 2022-2025, disponibil online la https://data.consilium. europa.eu/doc/document/ST-8665-2021-INIT/ro/pdf, accesat la 6 septembrie 2025;

7.Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 27 iulie 2020 referitoare la Strategia UE privind uniunea securității [COM(2020) 605 final], disponibil online la https://eur-lex. europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri= CELEX:52020DC0605, accesat la 6 septembrie 2025;

8.Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 14 aprilie 2021 referitoare la Strategia UE de combatere a criminalității organizate 2021-2025 [COM(2021) 170 final], disponibil online la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021 DC0170, accesat la 6 septembrie 2025;

9.Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 24 iulie 2020 referitoare la Agenda și Planul de acțiune ale UE în materie de droguri 2021-2025 [COM(2020) 606 final], disponibil online la https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:6e3562ed-cfee-11ea-adf7-01aa75 ed71a1.0013.02/DOC_1&format=PDF, accesat la 6 septembrie 2025;

10.Hotărârea de Guvern nr. 344 din 16 martie 2022 pentru aprobarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul drogurilor 2022-2026, disponibil online la https://legislatie.just.ro/ Public/DetaliiDocumentAfis/253640, accesat la 6 septembrie 2025 (M. Of. nr. 334 din 5 aprilie 2022);

11.Hotărârea de Guvern nr. 930 din 1 septembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva criminalității organizate 2021-2024, disponibil online la https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/24689, accesat la 6 septembrie 2025 (M. Of. nr. 898 din 20 septembrie 2021);

12.Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, cu modificările și completările ulterioare. disponibil online la https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629, accesat la 6 septembrie 2025 (republicat, M. Of. nr. 163 din 6 martie 2014);

13.Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, disponibil online la https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/298666, accesat la 6 septembrie 2025 (M. Of. nr. 510 din 24 iulie 2009).