Controlul instanței de contencios administrativ asupra soluțiilor pronunțate de organele profesiei de avocat în situațiile vizate de Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017
Carmen-Adriana Domocoș - septembrie 1, 2017 Abstract
After the Decision no. 225 of 4 April 2017 of the Romanian Constitutional Court, the lawyers
leadings organs have the obligation to interpretate the law regarding the lawyer professional’s
dignity. So, before this interpretation of the Constitutional Court, the leading organs of the lawyers
had the power to appreciate if a lawyer still has the professional dignity after a criminal conviction or
not; they had the possibility to decide that this person can profess a lawyer or not in the future. After
this decision, the lawyers’ leading organs can only find there is a final decision of a criminal
conviction concerning a lawyer and decide the termination of the lawyer’s career. All these decisions
can be verified by the administrative courts from the legal point of view.
Keywords: lawyers’ leading organs; Constitutional Court; professional dignity; decision;
criminal conviction
Prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017[1], Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, și a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat[2], republicată, texte de lege care au următorul cuprins:
Art. 14: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” (s.n.);
Art. 27: „Calitatea de avocat încetează: […] d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii” (s.n.).
Prin prevederile legale criticate din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, legiuitorul reglementează, pe de o parte, cazurile de nedemnitate în exercitarea profesiei de avocat, iar, pe de altă parte, stabilește situațiile în care încetează calitatea de avocat. Excluderea din profesia de avocat, ca urmare a unei condamnări penale, reflectă principiul demnității și onoarei profesiei de avocat, reprezentând o garanție a moralității și probității profesionale pentru membrii baroului. Din această perspectivă, legislația referitoare la organizarea profesiei de avocat este guvernată de anumite principii și reguli care asigură o bună, normală și legală desfășurare a activității de avocat, acesta fiind obligat să se abțină de la comiterea unor fapte antisociale care ar arunca asupra sa o lumină negativă.
Prin art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, criticat în speță, este reglementat unul dintre cazurile de nedemnitate a avocatului, și anume acela că este nedemn de a fi avocat cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Așa cum s-a reținut în decizia amintită, acest prim caz de nedemnitate presupune întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: condamnarea, în mod definitiv, prin hotărâre judecătorească, la pedeapsa cu închisoarea (legea nu face deosebire între condamnarea la închisoare cu executare sau cu suspendare); infracțiunea pentru care s-a pronunțat condamnarea să fi fost săvârșită cu intenție; infracțiunea să aducă atingere prestigiului profesiei.
Situația premisă de la care plecăm în acest studiu este cea a comiterii unei fapte penale intenționate de către un avocat anterior momentului publicării deciziei Curții Constituționale, deci al intrării sale în vigoare, trei ipoteze fiind posibile: avocatul este cercetat sau judecat pentru comiterea unei fapte penale comise cu intenție; avocatul este condamnat nedefinitiv pentru comiterea unei infracțiuni comise cu intenție; avocatul este condamnat definitiv pentru comiterea unei infracțiuni comise cu intenție, în toate cazurile neexistând, încă, o hotărâre a consiliului baroului din care acesta face parte prin care să se fi pronunțat asupra stării sale de nedemnitate profesională. Obligația organului colegial profesional de la nivel local rezultă din prevederile art. 26 alin. (3) al Statutului profesiei de avocat și rezidă în verificarea, respectiv examinarea hotărârilor judecătorești prin care avocatul, membru al baroului în cauză, a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracțiuni comise cu intenție, într-un termen de 15 zile (termen care este unul de recomandare, în opinia noastră, nefiind prevăzută o sancțiune pentru nerespectarea lui) și care curge de la data prezentării acestor hotărâri baroului de către avocatul vizat. Astfel, art. 26 din Statutul profesiei de avocat[3] dispune că:
„(3) Avocații care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) și d) din Lege sunt obligați să prezinte baroului hotărârile judecătorești prin care au fost condamnați definitiv la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, prin care au fost declarați faliți frauduloși sau prin care au fost condamnați definitiv pentru fapte săvârșite în legătură cu exercitarea profesiei.
(4) Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătorești, respectiv înscrisurile ce privesc condițiile încetării profesiei practicate de către avocatul înscris în tabloul avocaților incompatibili și va aprecia asupra demnității avocatului. Consiliul baroului va hotărî, după caz, menținerea în profesie sau încetarea calității de avocat, potrivit Legii.
(5) Decizia motivată se comunică în termen de 15 zile avocatului în cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească şi înscrisurile în baza cărora a fost verificată starea de nedemnitate.
(6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de președintele U.N.B.R. și/sau de avocatul în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestația și va hotărî în condițiile Legii.
(7) Decizia consiliului baroului de încetare a calității de avocat este executorie. Despre încetarea calității de avocat baroul va face mențiunile corespunzătoare în tabloul avocaților” (s.n.).
Până la momentul declarării neconstituționale a textului art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, consiliul baroului avea obligația și dreptul de a aprecia asupra înrâuririi condamnării penale definitive a avocatului asupra renumelui acestuia în exercitarea profesiei liberale și asupra prestigiului profesiei de avocat, în special, respectiv al profesiilor juridice, în general, adică al menținerii sale sau nu în profesia de avocat; în felul acesta se putea ajunge la concluzia, posibil subiectivă, de demnitate sau nedemnitate profesională a persoanei vizate, legea și statutul care reglementează exercitarea profesiei fiind lacunare sub aspectul unor criterii, enumerări sau condiții de apreciere cu privire la tipul infracțiunilor vizate, lăsând loc arbitrariului și unor soluții contrare, în situații similare, de la un barou la altul. Determinarea infracțiunilor care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat nu poate reprezenta, așa cum a reținut Curtea Constituțională, o problemă lăsată la aprecierea suverană a structurilor profesionale competente să stabilească asupra cazului de nedemnitate, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cât timp, în prezent, legea nu stabilește sfera infracțiunilor care afectează/nu afectează prestigiul profesiei de avocat, constatarea stării de nedemnitate în care se află avocatul și, implicit, încetarea calității sale profesionale realizându-se, de la caz la caz, de către structura profesională competentă. Mai mult, decizia adoptată nu este întemeiată pe criterii obiective, rezonabile și concrete, ci pe aprecieri subiective, care pot varia de la o structură profesională teritorială la alta.
Pornind de la constatările că norma cuprinsă în art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, are un caracter neclar în ceea ce privește enumerarea faptelor prevăzute de legea penală pentru care s-a dispus condamnarea avocatului prin hotărâre definitivă și care îl fac să fie nedemn pentru exercitarea profesiei, că textul este confuz și poate fi interpretat în mod arbitrar, deoarece nu precizează, în concret, care sunt faptele prevăzute de legea penală care îl fac nedemn pe avocat, instanța de contencios constituțional a decis că textul de lege amintit nu mai poate fi aplicat pentru viitor în această formă, ci trebuie pus în acord cu prevederile Constituției, devenind inaplicabil până la acel moment.
Ulterior declarării neconstituționale a textului art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, republicată, în aplicarea caracterului general obligatoriu pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, consiliul baroului are, în opinia noastră, doar obligația de a verifica, în temeiul art. 26 alin. (3) din Statutul profesiei de avocat, dacă acea condamnare penală a avocatului este una pentru o infracțiune intenționată, dacă este definitivă, de a constata nedemnitatea acestuia și de a dispune, prin decizie, încetarea calității de avocat, cu toate consecințele decurgând din acest aspect. Neîndeplinirea condițiilor referitoare la integritate, probitate și corectitudine în exercitarea profesiei de avocat poate avea drept consecință însăși pierderea calității de avocat.
A lăsa la latitudinea unui organ profesional de la nivel local marja de apreciere asupra consecințelor unei condamnări penale este nu numai indezirabil sub aspectul gradului ridicat de subiectivism care poate interveni, dar și periculos din perspectiva practicii neunitare a consiliilor barourilor, soluții contrare putând fi adoptate în situații similare, fără un temei obiectiv, cu consecințe din cele mai grave asupra carierei avocatului în cauză. Aceasta cu atât mai mult cu cât textul legal atribuie caracter executoriu, în baza alin. (7) al art. 26 din Statutul amintit, deciziei consiliului baroului, când acesta a dispus încetarea calității de avocat.
Față de reglementarea, de lege lata, conform căreia contestația formulată de avocatul condamnat împotriva deciziei consiliului baroului prin care se constată starea sa de nedemnitate și se dispune încetarea calității de avocat nu este suspensivă de executare, apreciem că, pentru a obține suspendarea caracterului executoriu al deciziei, se poate uza de o cerere de suspendare a efectelor actului administrativ individual la instanța de contencios administrativ competentă, întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, putând fi avută în vedere, de lege ferenda, înlăturarea caracterului executoriu al deciziei consiliului baroului, prin prevederea expresă că atacarea deciziei este suspensivă de executare.
De altfel, și în prezent, art. 88 din Statutul profesiei de avocat arată expres că: „(1) Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepția cazurilor prevăzute de Lege și de prezentul statut. (2) Organul competent să soluționeze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat până la soluționarea plângerii”. În această materie, organul competent este consiliul UNBR, care analizează contestația formulată, în ipotezele expuse.
Decizia consiliului baroului poate fi atacată, de lege lata, la consiliul UNBR, în termen de 15 zile de la comunicare, titularii contestației fiind președintele UNBR, în cazul constatării demnității avocatului condamnat, sau avocatul în cauză, în cazul constatării stării de nedemnitate atrase de condamnarea penală și încetării calității de avocat.
După publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 225/2017, efectul rezidă, în opinia noastră, în aceea că nici consiliile barourilor și nici consiliul Uniunii nu au competența de a analiza dacă o condamnare penală aduce sau nu atingere prestigiului profesiei de avocat, având doar competența de a verifica întrunirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Opinia, este, în mod similar, împărtășită și de conducerea Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților[4].
Problema care se ridică în acest moment este cea a soluției pe care o poate adopta consiliul UNBR în soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei consiliului unui barou, emisă anterior publicării deciziei amintite a Curții Constituționale, în situația în care consiliul baroului a analizat hotărârile de condamnare și s-a pronunțat asupra situației create prin condamnare, apreciind că, deși este o condamnare la pedeapsa închisorii aplicată pentru săvârșirea de către un avocat a unei infracțiuni intenționate, respectiva condamnare nu este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat, iar consiliul UNBR analizează contestația după publicarea deciziei în discuție. În prezent sunt înregistrate pe rolul consiliului UNBR o serie de astfel de contestații, soluția ce urmează a se adopta fiind dependentă de modul de interpretare a efectelor ex nunc și ex tunc ale Deciziei nr. 225/2017 a Curții Constituționale.
Chestiunea juridică nu este lipsită de importanță, fiind controversat și incert caracterul de „lege” al deciziilor Curții Constituționale, sub aspectul conflictului de legi în timp, respectiv al efectului principiului tempus regit actum în această materie. Altfel spus, poate fi validată ca fiind conformă legii decizia consiliului baroului prin care s-a apreciat că probitatea morală și profesională a avocatului nu este afectată de condamnarea penală analizată, acesta fiind menținut în profesie, decizie pronunțată anterior publicării deciziei instanței de contencios constituțional, sau, în mod obligatoriu, dată fiind obligativitatea erga omnes pentru viitor a deciziilor Curții Constituționale, consiliul Uniunii nu poate decât să o invalideze și, făcând abstracție de textul declarat neconstituțional, să reexamineze hotărârea de condamnare și să constate că avocatul este nedemn, dispunând încetarea calității sale de avocat?
Chestiunea de drept a fost analizată recent în privința efectelor deciziilor Curții Constituționale prin care aceasta a constatat că un text de incriminare este contrar Constituției, dezincriminând, de facto, o infracțiune, total sau parțial.
Astfel, în această opinie[5], s-a susținut că, din momentul publicării deciziei, textele declarate neconstituționale sunt inițial suspendate, iar ulterior își încetează efectele, cu alte cuvinte, în ambele ipoteze, ele devin inaplicabile (în fapt, inaplicabilitatea textului penal neconstituțional operează din momentul pronunțării deciziei, deoarece niciun organ judiciar, acționând cu bună-credință, nu ar mai putea sau nu ar mai trebui să aplice textul în cauză în intervalul dintre pronunțarea deciziei și publicarea acesteia). Tot din punct de vedere penal, inaplicabilitatea unui text incriminator (ca urmare a suspendării de drept, respectiv a încetării efectelor juridice) echivalează cu o dezincriminare a faptei. Nu are nicio relevanță împrejurarea că este vorba despre o decizie de neconstituționalitate simplă (directă) sau una interpretativă. Efectele sunt aceleași.
Acest punct de vedere a fost validat de ICCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care, prin Decizia nr. 6/2017, a stabilit că fapta comisă în acea modalitate a infracțiunii ce a fost declarată neconstituțională intră sub incidența respectivei decizii a Curții Constituționale, fiind dezincriminată.
[1] Publicată în M. Of. nr. 468 din 22 iunie 2017.
[2] Republicată în M. Of. nr. 98 din 7 februarie 2011.
[3] Hotărârea Consiliului UNBR nr. 64 din 3 decembrie 2011, publicată în M. Of. nr. 898 din 19 decembrie 2011.
[4] Tr.C. Briciu, adresă către Uniunea Națională a Barourilor din România, disponibilă pe http://www.unbr.ro/se-da-publicitatii-opinia-i-n-p-p-a-intocmita-la-solicitarea-presedintelui-u-n-b-r-cu-privire-la-modul-de-interpretare-si-aplicare-a-dispozitiilor-legale-vizate-de-decizia-curtii-constitutionale-a/.
[5] V. Cioclei, Incidența neconstituționalității parțiale a infracțiunii de abuz în serviciu asupra pedepselor definitive. Chestiune de drept, disponibil pe www.https://juridice.ro//essentials.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.