Contractul de adeziune și contractul încheiat cu consumatorii. Clauzele externe și clauzele neuzuale. Clauzele nescrise
Gabriel Tița-Nicolescu - februarie 1, 2018Clauzele standard
Noul nostru Cod civil face referire expresă (fără a le include în categoria contractelor de adeziune) și la așa‑numitele clauze standard, considerate de lege ca fiind clauze externe. Clauzele externe sunt clauzele extrinseci, separate de contract sau în afara contractului semnat de părți, la care contractul propriu‑zis face trimitere și de care părțile sunt ținute.
În concret, clauzele standard (art. 1.202 NCC) sunt stipulațiile stabilite în prealabil de către una dintre părți pentru a fi utilizate în mod general și repetat și care sunt incluse în contract fără să fi fost negociate cu cealaltă parte. Dacă există însă vreo neconcordanță între clauzele standard și clauzele negociate, acestea din urmă vor prevala, adică se vor aplica cu prioritate raporturilor dintre părți. Problema se va pune însă atunci când ambele părți contractante folosesc clauze standard și nu ajung la o înțelegere cu privire la acestea; în acest caz, contractul se va încheia, în primul rând, pe baza clauzelor convenite (negociate) de părți, precum și pe baza oricăror clauze standard comune în substanța lor, cu excepția cazului în care una dintre părți notifică celeilalte părți, fie anterior momentului încheierii contractului, fie ulterior și de îndată, că nu intenționează să fie ținută de un astfel de contract.
Clauzele neuzuale
În fine, cu privire la clauzele standard, ca manifestare distinctă a contractului de adeziune (sub forma unor înscrisuri externe, aparte), date fiind împrejurările în care acestea sunt considerate acceptate (de cele multe ori, partea semnatară nici nu le cunoaște efectiv), legea instituie (în mod just, spunem noi) o sancțiune specifică, inexistentă până acum. Sancțiunea este aplicabilă anumitor clauze standard pe care legea le consideră și le denumește expres sub titulatura de clauze neuzuale.
Clauzele neuzuale sunt reglementate de art. 1.203 NCC și pot fi definite ca fiind acele clauze standard care produc efecte doar dacă sunt acceptate în mod expres, în scris, de cealaltă parte contractantă (de către aderent, dacă vorbim despre un contract de adeziune). În mod expres și limitativ, clauzele standard considerate de lege ca fiind neuzuale sunt enumerate de Codul civil, enumerare pe care, pentru ușurință, o delimităm în trei categorii, după cum urmează:
– clauzele propuse în favoarea stipulantului – aceste clauze sunt cele referitoare la limitarea răspunderii stipulantului, precum și la dreptul stipulantului de a denunța unilateral contractul sau de a suspenda executarea obligațiilor;
– clauzele propuse în defavoarea aderentului – aceste clauze sunt cele referitoare la decăderea aderentului din drepturi ori din beneficiul termenului, la limitarea dreptului aderentului de a opune excepții, la restrângerea libertății aderentului de a contracta cu alte persoane, precum și la dreptul aderentului de a putea invoca reînnoirea tacită a contractului;
– clauzele referitoare la jurisdicție – aceste clauze sunt referitoare la legea aplicabilă, la clauzele compromisorii sau clauzele prin care se derogă de la normele privitoare la competența instanțelor judecătorești.
Așadar, trebuie să reiasă expres acceptarea acestor clauze, prin semnătura aderentului pe pagina care conține aceste clauze standard; în caz contrar, stipulantul nu va mai putea invoca (așa cum o făcea până la intrarea în vigoare a noului Cod civil) existența unor clauze (de cele mai multe ori extrem de dezavantajoase pentru partea adversă) cuprinse într‑-un înscris pe care fie aderentul nu îl văzuse niciodată, fie îl citise dar îl semnase fără a formula obiecțiuni (aceste înscrisuri erau, în practică, atât de stufoase, voluminoase și alambicate încât, chiar dacă ar fi fost citite, era foarte dificil de făcut coroborările necesare pentru a înțelege adevăratele obligații asumate).
Delimitare importantă între clauzele neuzuale și clauzele nescrise
În legătură cu efectele clauzelor neuzuale mai trebuie făcută o precizare importantă, în opinia noastră, precizarea fiind necesară pentru a lămuri, pe de‑o parte, natura juridică a acestei reglementări de absolută noutate în dreptul privat român și, pe de altă parte, pentru a delimita clauzele neuzuale de o altă instituție juridică, la fel de inedită în legislația noastră, și anume clauzele nescrise. Așadar, care este diferența dintre clauzele neuzuale și clauzele nescrise?
Clauzele neuzuale sunt, așa cum am văzut, acele clauze standard (sau clauze externe) folosite în practică de anumite categorii de profesioniști (bănci, societăți de leasing, societăți de asigurare etc.) și care produc pe deplin efectele juridice preconizate, însă numai dacă au fost acceptate expres, în scris, de către cocontractant. Ele sunt valabile întotdeauna întrucât prin cuprinsul acestor clauze nu se încalcă nicio normă juridică, fiind, cu alte cuvinte, conforme cu legea. Cerința necesară și suficientă pentru a produce efecte este însă ca cealaltă parte să fi acceptat fără niciun dubiu aceste clauze. Prin urmare, orice clauză standard, inclusiv dintre cele considerate limitativ de lege ca fiind neuzuale, va produce efecte juridice depline dacă este acceptată. În schimb, aceeași clauză standard nu va produce efecte juridice față de partea care a aderat efectiv la contract, însă nu a acceptat expres și în mod special acele clauze pe care legea le consideră neuzuale. Însă acest lucru nu înseamnă că acea clauză nu este valabilă; ea va rămâne preformulată în acele contracte tipizate (clauze externe) ale stipulantului ca fiind o clauză conformă cu legea și va putea produce efecte depline față de o altă persoană (un alt contractant) care va accepta expres aceste clauze. Concluzionând, sancțiunea unei clauze neuzuale este ineficacitatea acesteia doar în raport cu partea semnatară a contractului în care este inclusă și doar dacă acest semnatar nu acceptat-o expres; credem că sancțiunea nu poate fi, fără îndoială, nulitatea, dat fiind că acea clauză nu încalcă nicio normă juridică legală și nu aduce atingere nici intereselor generale și nici celor particulare.
Cu totul alta este natura juridică a clauzelor nescrise, noțiune inexistentă, de asemenea, (ca și clauzele neuzuale) în legislația noastră până la adoptarea noului Cod civil. Clauzele nescrise fac obiectul de studiu al instituției juridice a nulităților, iar despre noțiunea, clasificarea și regimul juridic al nulităților în dreptul privat român am vorbit, pe larg, cu alte ocazii[13]. După cum am dezvoltat în publicațiile noastre recente, în stabilirea corectă a naturii juridice și a efectelor clauzei nescrise, trebuie să plecăm de la o clasificare importantă a nulităților, și anume cea făcută între nulitatea totală și nulitatea parțială. Nulitatea totală atrage desființarea întregului act juridic, în ansamblul său, pe când nulitatea parțială atrage numai desființarea acelor efecte care contravin legii, restul actului juridic producându‑și efectele pe deplin; cu alte cuvinte, nulitatea parțială se referă, în fapt, la o anumită clauză sau la anumite clauze, numai acestea fiind nule. Or, potrivit actualelor dispoziții legale, în prezent, una dintre situațiile în care avem de‑a face cu nulitatea parțială este tocmai ipoteza clauzelor nescrise. Practic și concret, clauzele nescrise au același efect ca și clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri, și anume nu produc niciun efect, motiv pentru care clauzele nescrise sunt sinonime, din punctul nostru de vedere, cu noțiunea de nulitate parțială (deși există totuși opinii în doctrină potrivit cărora clauzele nescrise ar fi diferite de nulitatea parțială). Clauzele considerate nescrise[14] (spre deosebire de cele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri), sunt reglementate întotdeauna, în mod expres și sub această titulatură, de Codul civil, astfel că nu va fi nicio problemă cu privire la situațiile în care aceste clauze sunt incidente.
Așa fiind, după analiza celor două tipuri de clauze, reținem că o clauză nescrisă, spre deosebire de o clauză neuzuală, este nulă; o clauză nescrisă nu este valabilă întrucât ea este contrară legii, este contrară unei norme juridice imperative și, mai simplu, pentru simplul fapt că este prevăzută ca atare în lege. O clauză considerată de lege ca fiind nescrisă nu este numai ineficace față de o anumită persoană, dar este, în același timp, cu totul inexistentă, practic fiind lovită de nulitate, fără însă a afecta valabilitatea contractului în care este inserată[15]. O clauză nescrisă inserată într-un contract nu va produce efecte niciodată față de nicio persoană care semnează acel tip de contract, indiferent dacă ar fi acceptată expres de persoana respectivă.
Contractul încheiat cu consumatorii
Un contract încheiat cu consumatorii este o tip de contract care beneficiază de o reglementare aparte, atât în dreptul nostru, cât și în alte sisteme de drept, întrucât s‑a resimțit puternic necesitatea unei abordări diferite a acestuia, orientate spre protejarea reală a drepturilor uneia dintre părți – consumatorul. În reglementarea noastră, ca și în alte țări, contractul încheiat cu consumatorii este asimilat, în ceea ce privește regulile de interpretare, contractului de adeziune, în sensul că se pleacă de la premisa că aderentul sau consumatorul trebuie să cunoască fără niciun dubiu obligațiile pe care și le asumă, iar clauzele ambigui se interpretează „în sensul cel mai favorabil consumatorului”[16]. Așa, de pildă, sunt dispozițiile art. 1.671 și art. 2.515 NCC, citate și la contractul de adeziune, referitoare la interpretarea clauzelor îndoielnice (care se interpretează în favoarea consumatorului și împotriva vânzătorului) și la restricția expresă impusă părților contractante de a deroga de la regulile relative la prescripția extinctivă într-un contract încheiat cu consumatorii.
Din păcate însă nu putem să nu observăm faptul că alte reguli, condiții și principii exprese în materia contractelor încheiate cu consumatorii nu regăsim în noul nostru cod civil, așa cum există, de pildă, în Codul civil Québec[17]. Legea română se limitează să arate că un astfel de contract încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale și, în completare, dispozițiilor Codului civil. Însă „legile speciale” în materie sunt multe și greu de cunoscut[18], motiv pentru care credem că se impunea ca și în codul nostru civil să fie stipulate regulile fundamentale în materie. Despre protecția consumatorilor vom vorbi însă într-un material aparte, dedicat special acestui domeniu.
[13] G. Tița-Nicolescu, Considerații referitoare la reglementarea nulității și la validarea contractului nul sau anulabil în viziunea noului Cod civil. Revista Universul Juridic nr. 3/2016. G. Tița-Nicolescu, Absolute and relative nullity of legal transaction under new Civil Code, BUT, Series VII, vol. 7, no. 1/2014.
[14] Deși este de absolută noutate în Codul civil, noțiunea de clauză nescrisă era folosită și înainte de adoptarea noului Cod civil, în Legea cecului. Avem în vedere, de pildă, dispozițiile art. 4, art. 7 și art. 16 din Legea nr. 59/1934 („Cecul nu poate fi acceptat. Mențiunea de acceptare trecută pe cec se socotește nescrisă” – art. 4 – „Orice stipulațiune de dobândă înscrisă în cec se socotește nescrisă” – art. 7 – „Girul trebuie sa fie necondiționat. Orice condițiune la care este supus se socotește nescrisă” – art. 16).
[15] Este însă posibil, cu totul excepțional, ca nevalabilitatea unei clauze, considerate de lege ca fiind nescrisă, să atragă nulitatea absolută a întregului contract și anume atunci când afectează o condiție esențială de valabilitate a contractului, cum ar fi, de pildă, cauza contractului. În acest sens, cităm dispozițiile art. 1.402 NCC referitoare la condiție (ca modalitate a contractului), text de lege potrivit cărui „Condiția imposibilă, contrară legii sau bunelor moravuri este considerată nescrisă, iar dacă este însăși cauza contractului, atrage nulitatea absolută a acestuia”.
[16] În acest sens și sub această formulă există nenumărate hotărâri din jurisprudența franceză, citate în Code Civil Dalloz, ed. 2012, p. 1449.
[17] Art. 1.384 C.C.Q. definește contractul încheiat cu consumatorii, definiție pe care o cităm aici, întrucât Codul nostru civil nu ne‑o oferă: „a consumer contract is a contract whose field of application is delimited by legislation respecting consumer protection whereby one of the parties, being a natural person, the consumer, acquires, leases, borrows or obtains in any other manner, for personal, family or domestic purposes, property or services from the other party, who offers such property and services as part of an enterprise which he carries on”. În același timp, art. 1.435‑1.427 C.C.Q. stabilește cu titlu de principiu situațiile în care clauzele unui astfel de contract sunt considerate nule, iar art. 1.746, art. 1.751, art. 3.117 și multe alte articole din legea canadiană fac referire amănunțită la drepturile conferite consumatorilor în anumite tipuri de contracte.
[18] Cele mai importante acte normative în domeniu sunt O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, Legea nr. 449/2003 privind vânzarea produselor și garanțiile asociate acestora, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în contractele încheiate cu profesioniștii (ordonanță care transpune în legislația internă actele normative comunitare în domeniu, cea mai relevantă fiind Directiva 93/13/CEE), ordinele emise de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor – ANPC – privind obligațiile agenților economici de informare a consumatorilor, precum și reglementările europene, foarte numeroase, în domeniu (pentru amănunte, v. site‑ul ww.anpc.ro).
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.