Condițiile generale de formă ale testamentului
Ioana Nicolae - mai 1, 20203. Interzicerea testamentului reciproc
În ceea ce priveşte cea de‑a doua condiţie, respectiv interzicerea testamentului reciproc, arătăm că, în scopul de a asigura libertatea de voinţă a testatorului, precum şi caracterul personal, unilateral şi revocabil al testamentului, aşa cum acesta este prevăzut la art. 1034 C.civ., legiuitorul nu a permis ca două sau mai multe persoane să dispună, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ.
Potrivit art. 1036 C.civ., „sub sancţiunea nulităţii absolute, două sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ”. Actualmente, Codul civil interzice testamentul reciproc[16].
Testamentul reciproc este interzis de lege deoarece existenţa mai multor persoane care testează împreună este de natură să confere testamentului caracter contractual şi să înlăture irevocabilitatea acestuia prin voinţa unilaterală a uneia dintre părți, aspecte care contravin caracterelor juridice ale testamentului – acesta fiind un act personal, unilateral, revocabil şi care exprimă voinţa liberă a dispunătorului. Libertatea de voinţă a testatorului este afectată în cazul testamentului reciproc, atât la momentul încheierii testamentului, cât şi ulterior, în ceea ce priveşte posibilitatea revocării sale. Aceasta constituie raţiunea pentru care legiuitorul a interzis testamentul reciproc în cuprinsul art. 1036 C.civ.
În practica judiciară şi în literatura de specialitate s‑a apreciat că nu ne aflăm în prezenţa testamentului reciproc dacă două sau mai multe persoane înţeleg să testeze pe aceeaşi coală de hârtie, însă cu condiţia ca testamentele să fie distincte, iar fiecare dintre acestea să fie semnate separat, exprimând fiecare individual voinţa autorului său. Dacă însă testamentul este o operă comună celor care dispun, dispoziţiile lor testamentare fiind contopite, ne aflăm în prezenţa unui act juridic cuprinzând voinţa mai multor persoane, adică a testamentului reciproc, sancţionat cu nulitatea absolută. Dacă sunt întocmite testamente separate ce conţin dispoziţii reciproce şi interdependente, inclusiv clauza că revocarea unui testament atrage şi revocarea celuilalt, acestea sunt valabile[17]. În acest caz, deşi există o reciprocitate şi interdependenţă a dispoziţiilor celor două testamente, revocarea lor poate avea loc unilateral, întrucât ne aflăm în prezenţa a două testamente distincte. Aşa cum s‑a arătat în doctrină[18], este valabil şi testamentul unuia dintre soţi, chiar dacă a fost semnat şi de către celalalt soţ. Este, de asemenea, valabil testamentul semnat de legatar sau de o altă persoană, care nu este beneficiară a dispoziţiilor testamentare şi care semnează în calitate de martor. În esenţă testamentul reciproc priveşte situaţia în care două sau mai multe persoane dispun pentru cauză de moarte în cadrul aceluiaşi testament, ceea ce legea interzice, în vreme ce, dacă persoanele respective testează prin testamente diferite, chiar reunite pe aceeaşi coală de hârtie, ne vom găsi în prezenţa unor acte valabile.
În literatura juridică există divergenţă de opinii în ce priveşte interzicerea testamentului reciproc; astfel, într‑o primă opinie[19] se apreciază că ne aflăm în prezenţa unei condiţii de formă, iar într‑o altă opinie[20], că ne aflăm în prezenţa unei condiţii de fond.
Pentru clarificarea acestui aspect, vom arăta că, deşi formal interzicerea testamentului reciproc este cuprinsă în cadrul condiţiilor de formă, totuşi ne aflăm în prezenţa unei veritabile condiţii de fond. Interdicţia testamentului reciproc are scopul de a asigura caracterul personal, unilateral precum şi revocabilitatea dispoziţiilor testamentare, ori în acest caz este evident că ne aflăm în prezenţa unor caracteristici care ţin de esenţa testamentului, şi nu de forma pe care acesta o îmbracă. De altfel, art. 1036 C.civ. este plasat în secţiunea dedicată dispoziţiilor generale privind testamentul, şi nu în cea privind formele testamentului. Clarificarea acestei probleme prezintă importanţă practică deoarece, dacă aceasta se încadrează în sfera condiţiilor de formă, atunci ea este supusă regulii tempus regit actum, iar dacă este catalogată ca o condiţie de fond, testamentul încheiat sub imperiul unor legi anterioare care nu prohibeau testamentul conjunctiv nu produce efecte dacă moştenirea s‑a deschis sub imperiul noului Cod civil. De asemenea, dacă interdicţia este privită ca o regulă de formă, în raporturile de drept internaţional privat, în care se aplică regula locus regit actum, testamentul reciproc redactat de doi români într‑o ţară în care nu există o astfel de prohibiţie este valabil şi va produce efecte în România.
Vom concluziona că testamentul este reciproc numai atunci când nu doar material, ci şi intelectual sunt reunite două sau mai multe testamente în unul singur, dispoziţiile testamentare fiind astfel contopite.
4. Respectarea formei impuse diferitelor testamente
Separat de condiţia formei scrise, care se impune cu caracter de regulă imperativă în cazul oricărui testament, din textul art. 1034 C.civ., se desprinde şi condiţia ca testamentul să îmbrace „una din formele cerute de lege”. Aceasta înseamnă că vor exista condiţii de formă specifice impuse testamentelor ordinare, după distincţia între testamentul autentic şi cel olograf, după cum vor exista condiţii de formă impuse diferitelor forme de testament privilegiat.
5. Sancţiunea nerespectării condiţiilor de formă impuse testamentului
Sancţiunea care intervine în cazul nerespectării dispoziţiilor privind forma scrisă şi forma actului separat este nulitatea absolută. Nulitatea absolută urmează regimul juridic stabilit de art. 1247 şi art. 1249 C.civ., respectiv aceasta poate fi invocată de orice persoană interesată, oricând, atât pe cale de acţiune, cât şi pe cale de excepţie.
Cu toate că nerespectarea condiţiilor de formă, fie ele generale, pentru toate testamentele (vizând forma scrisă şi respectarea uneia din formele testamentare, în vreme ce interdicţia testamentului reciproc constituie o condiţie de fond), sau speciale, pentru fiecare fel de testament în parte, este sancţionată cu nulitatea absolută, totuşi există anumite situaţii în care această sancţiune este atenuată sau devine chiar inaplicabilă. Astfel vom reține următoarele:
a) Potrivit art. 1010 C.civ., „confirmarea unei liberalităţi de către moştenitorii universali sau cu titlu universal ai dispunătorului atrage renunţarea la dreptul de a opune viciile de formă sau orice alte motive de nulitate, fără ca prin această renunţare să se prejudicieze drepturile terţilor”. Este permisă deci confirmarea liberalităţilor de către moştenitorii universali şi cu titlu universal, nule pentru vicii de formă, însă prin aceasta nu se înţelege că notarul sau instanţa de judecată vor dezbate moştenirea în baza testamentului nul. Asta înseamnă că se va elibera certificat de moştenitor sau că se dezbate moştenirea după regulile imperative ale legii, făcându‑se abstracţie de testamentul nul, urmând ca ulterior stabilirii drepturilor moştenitorilor, aceştia (dacă sunt moştenitori universali sau cu titlu universal) să procedeze potrivit dorinţelor defunctului, prin întocmirea actelor ce se impun. Menționăm în acest sens că moștenitorii pot executa chiar și un testament verbal al defunctului, act care din punct de vedere juridic nu poate produce nici un efect, fiind lovit de nulitate absolută. În acest caz moștenitorii în cauză înțeleg să aducă la îndeplinire ultima voință a defunctului nematerializată printr-un testament care să respecte condițiile legale dar care în esență reprezintă voința acestuia, împărtășită potențialilor săi moștenitori. În acest caz putem vorbi despre îndeplinirea unei obligații morale de către moștenitori. În categoria moştenitorilor universali la care se referă textul art. 1010 C.civ. pot fi moştenitorii legali sau legatarii universali. Moştenitorii cu titlu universal vizaţi pot fi moştenitorii legali rezervatari şi legatarii cu titlu universal. În ceea ce îi priveşte însă pe legatarii cu titlu particular, aceştia nu pot confirma o liberalitate nulă pentru vicii de formă. În ipoteza în care există mai mulţi moştenitori legali, de exemplu, şi doar unul dintre aceştia confirmă testamentul nul absolut pentru vicii de formă, confirmarea acestui singur moştenitor nu creează nicio obligaţie în sarcina celorlalţi moştenitori legali ci va crea obligații doar în sarcina moștenitorului în cauză și doar cu privre la partea ce revine acestuia din moștenire. Legatarii care beneficiază de această confirmare vor dobândi drepturile de la moştenitorii defunctului, prin acte inter vivos, şi nu direct de la testator. Testamentul nul pentru vicii de formă reprezintă pentru moştenitorii universali şi cu titlu universal o obligaţie civilă naturală, ce nu poate fi impusă prin constrângere, dar care, dacă este executată de bunăvoie, nu permite restituirea (art. 1471 C.civ.[21]). Pentru a exemplifica vom oferi următoarea ipoteză: testatorul gratifică un legatar cu un legat cu titlu particular, însă testamentul olograf nu îndeplineşte condiţiile de formă impuse de lege. În acest caz, la dezbaterea moştenirii bunul ce a făcut obiectul acelui legat cu titlu particular va fi atribuit moştenitorilor legali ai defunctului, chiar dacă aceştia confirmă liberalitatea făcută de defunct prin testament. Ulterior dezbaterii succesorale, moştenitorii universali şi cu titlu universal, în scopul de a respecta dorinţa defunctului, care pentru ei are valoarea unei obligaţii morale, procedează la atribuirea bunului respectiv, spre exemplu, pe cale unei donaţii, legatarului desemnat de testator. În concluzie, în această ipoteză moștenitorii execută voluntar ultimele dispoziții ale testatorului, știind că testamentul nu produce efecte. Practic ei vor da efect voinței defunctului prin întocmirea actului de donație ulterior dezbaterii moștenirii.
b) Potrivit art. 1050 C.civ., „un testament nul din cauza unui viciu de formă produce efecte dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru altă formă testamentară”. Astfel, testamentul autentic sau testamentul privilegiat, nul pentru vicii de formă, poate fi valabil ca testament olograf, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru acest tip de testament, respectiv este scris, semnat și datat de testator. Conversiunea formei testamentare permite ca un testament nul absolut pentru vicii de formă (nu vicii de fond) să producă efecte juridice. În literatura juridică contemporană vechiului Cod civil, s-a exprimat și opinia că în acest caz nici nu este cazul să se aplice principiul conversiunii actelor juridice la formele testamentare, actul fiind valabil pur și simplu ca testament olograf întrucât îndeplinește condițiile de formă ale unui astfel de testament[22].
c) Nulitatea absolută a testamentului pentru lipsa formei nu priveşte acele dispoziţii testamentare care, potrivit legii, pot fi realizate şi în altă formă. De exemplu, recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei, printr‑un testament autentic reciproc, va produce efecte. Aceasta deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C.civ., recunoaşterea copilului poate fi făcută prin declaraţie la serviciul de stare civilă, prin înscris autentic sau prin testament. În acest caz operează conversiunea testamentului autentic, nul pentru nerespectarea interdicţiei vizând testamentul reciproc, în înscris autentic apt să ducă la recunoaşterea filiaţiei copilului din afara căsătoriei.
Un alt exemplu priveşte revocarea unui testament anterior printr‑un testament ulterior, care va produce efecte, chiar dacă ultimul testament este nul pentru că este reciproc, dar este act autentic notarial. Potrivit art. 1051 alin. (1) C.civ., „un testament nu poate fi revocat expres, în tot sau în parte, decât printr‑un act autentic notarial sau printr‑un testament ulterior”. Aşadar, şi în acest caz operează conversiunea testamentului autentic, nul pentru vicii de formă, în act autentic revocator al primului testament.
6. Concluzii
Pentru ca testamentul să producă efecte juridice este necesar ca actul de ultimă voință al testatorului să îndeplinească deopotrivă condițiile generale de formă ale testamentului, precum și condițiile specifice formei testamentare concrete alese de dispunător. Am dedicat acest studiu analizării condițiilor generale de formă ale testamentului, respectiv forma scrisă, precum și interdicția testamentului reciproc, iar în final am prezentat sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare a acestor condiții legale.
Bibliografie:
1. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012
2. Kocsis, P. Vasilescu, Drept civil. Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016
3. Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002
4. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016
5. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. III, Ed. All, București, 1998
6. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul RSR, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966
7. Al. Bacaci, Gh. Comăniță, Drept civil. Succesiunile, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013
8. Eliescu, Curs de succesiuni, Ed. Humanitas, București, 1997
9. Gall, N. Hogaș, Repertoriu de practică judiciară, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1963
10. Murzea, Drept roman, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003
[16] În Codul civil de la 1864, art. 857 se referea la testamentul conjunctiv. Art. 857 prevedea că „două sau mai multe persoane nu pot testa prin acelaşi act, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unei a treia persoane”.
[17] C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. III, Ed.All, București, 1998, p. 506, nr. 1224.
[18] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed.a II-a actualizată și completată, Ed. Universul Juridic, București, 2002, p. 178.
[19] M. Eliescu, Moştenirea şi devoluţiunea ei în dreptul RSR, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, București, 1966, p. 245‑246.
[20] C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil român, vol. III, Ed. All, București, 1998, p. 506, nr. 1224.
[21] Potrivit art. 1471 C.civ., „Restituirea nu este admisă în privinţa obligaţiilor naturale care au fost executate de bunăvoie”.
[22] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed.a II-a actualizată și completată, Ed.Universul Juridic, București, 2002, p.180.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.