Condiția și termenul – modalitățile actului juridic civil în reglementarea noului Cod civil
Gabriel Tița-Nicolescu - mai 1, 20163.2. Beneficiul termenului. Regula generală aplicabilă. Chestiunile legate de beneficiul termenului prezintă o importanță majoră în materia noastră, dat fiind că, în funcție de acest aspect, se vor stabili drepturile și obligațiile pe care le au părțile până la data împlinirii termenului. Practic, problema esențială și concretă, din acest punct de vedere, pe care va trebui să o rezolvăm, este dacă, într-un raport obligațional afectat de un termen suspensiv (termen până la care este amânată executarea obligației), creditorul poate cere executarea obligației înainte ca acest termen să se fi împlinit. Cu alte cuvinte, dacă debitorul are stabilit, prin contract, un termen de plată, va putea creditorul să ceară această plată mai devreme ?
Legea stabilește reguli foarte importante, din punct de vedere al aplicațiilor practice referitoare la beneficiul termenului. Astfel, prima regulă de reținut în această chestiune : termenul profită debitorului, afară de cazul când din lege, din voința părților sau din împrejurări rezultă că a fost stipulat în favoarea creditorului sau a ambelor părți (art. 1.413 NCC). Ce vrea să spună această regulă ? Fiind stabilit, în principiu, un termen în beneficiul debitorului, înseamnă că, până la împlinirea termenului, acesta nu poate fi obligat sub nicio formă la executarea obligației. Dacă, în schimb, din lege, din voința părților sau din împrejurări rezultă că termenul este stipulat în favoarea creditorului, înseamnă că acesta va putea cere anticipat îndeplinirea obligației; în fine, aceeași este situația și dacă termenul este stipulat în favoarea ambelor părți.
3.3. Renunțarea și decăderea din beneficiul termenului. Beneficiul termenului reprezintă, așadar, față de importanța problematicii, o regulă stabilită de lege, cu caracter de principiu, regulă de la care, însă, există două excepții posibile, și anume:
- Renunțarea la beneficiul termenului;
- Decăderea din beneficiul termenului.
În oricare dintre aceste două situații, se va produce exigibilitatea anticipată a obligației. Cu alte cuvinte, reținem așadar, că atât renunțarea la termen cât și decăderea din beneficiul termenului fac ca obligația să devină exigibilă de îndată, astfel că, din momentul respectiv, creditorul va putea cere executarea obligației, inclusiv cu exercitarea eventualelor drepturi de garanție și privilegii convenite. Asemănările dintre renunțare și decădere se opresc însă aici, între cele două noțiuni existând deosebiri esențiale legate de modul de declarare a renunțării la beneficiul termenului, respectiv de invocare a decăderii din beneficiul termenului.
În ceea ce privește renunțarea, legea stipulează expres faptul că cel ce are beneficiul exclusiv al termenului poate renunța oricând la acesta, fără a fi necesar consimțământul celeilalte părți. De pildă, deși debitorul are beneficiul unui termen de plată a unei sume de bani, el va putea renunța la acest beneficiu și va putea face plata înainte de termen. Soluția este cât se poate de firească; dacă legea oferă un beneficiu exclusiv uneia dintre părțile contractante, este normal ca acea parte să poată renunța când dorește la acel beneficiu, așa cum poate renunța, de altfel, la orice drept (beneficiu) conferit de lege.
În ceea ce privește decăderea din beneficiul termenului, lucrurile sunt ceva mai nuanțate. Spre deosebire de renunțarea la termen (pe care o poate exprima, după cum va considera de cuviință, partea contractantă în folosul căreia termenul este stipulat), decăderea este o sancțiune pe care o poate invoca cealaltă parte. Efectele decăderii sunt importante și, de multe ori, grave, pentru că debitorul nu va mai avea dreptul de a invoca neîmplinirea termenului de plată, ci va trebui să plătească, de multe ori, cu mult mai devreme de acest termen, ceea ce îl poate pune, evident, într-o dificultate financiară. Din acest motiv, trebuie evitate și eliminate situațiile de exercitare abuzivă a drepturilor contractuale, astfel că este oportună reglementarea legală ce enumeră cazurile în care partea îndreptăţită poate invoca decăderea din beneficiul termenului. Enumerarea este expresă și limitativă, este de strictă de interpretare, neputând fi, prin urmare, aplicată, prin analogie, altor situații neprevăzute de lege (mai mult, încălcarea regulilor legale referitoare la decăderea din beneficiul termenului atrage, suplimentar, și sancțiunea specifică clauzelor neuzuale, chestiune de noutate în dreptul nostru privat[1]). Mai precizăm aici că beneficiul termenului, așa cum este acesta stabilit de lege, precum și cauzele legale care atrag decăderea din beneficiul termenului, sunt aspecte care vizează strict persoana debitorului; prin urmare, în caz de pluralitate de debitori, decăderea unui debitor, chiar solidar, din beneficiul termenului, nu este opozabilă celorlalți codebitori.
3.4. Cazurile de decădere din beneficiul termenului. Enumerare. În concret, debitorul va fi decăzut din beneficiul termenului, la cererea creditorului, doar în următoarele trei situații reglementate exhaustiv de art. 1.417 NCC:
– dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvență declarată în condițiile legii;
– atunci când, cu intenție sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanțiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanțiile promise;
– atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situația de a nu mai satisface o condiție considerată esențială de creditor la data încheierii contractului.
Le vom aborda pe fiecare dintre acestea, chestiunea în discuție fiind, așa cum am subliniat deja, de o importanță majoră.
3.5. Insolvabilitatea și insolvența debitorului. În primul caz, trebuie observată, în primul rând, deosebirea terminologică utilizată de Codul civil în ceea ce privește situația pecuniară în care se poate afla debitorul (mai exact, patrimoniul debitorului) și care poate duce la decăderea din beneficiul termenului. Astfel, vorbim despre două noțiuni distincte, și anume, despre insolvabilitate și despre insolvență, termeni care nu trebuie confundați.
Noțiunea de insolvabilitate este o noțiune largă, abstractă și, din păcate, ambiguă, fiind dificil, în practică, de a stabili momentul la care aceasta intervine; mai mult, conceptul în discuție poate da naștere la interpretări arbitrare, în funcție de viziunea, de multe ori subiectivă, a celui care evaluează o astfel de situație. Pentru aceste motive, legea (actualul cod civil[2]) reglementează modul de determinare a stării de insolvabilitate. Astfel, reținem că starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de instanță, care, în acest scop, poate ține seama de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea.
În schimb, noțiunea de insolvență nu creează discuții și confuzii, întrucât legea specială (Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență) reglementează inechivoc condițiile în care instanța de judecată va declara această stare, momentul în care o persoană se află în stare de insolvență, precum și consecințele legale ce decurg din starea de insolvență. Aspectele în discuție fac obiectul unei discipline de drept distincte, denumită procedura insolvenței, însă este necesar să definim și să înțelegem totuși, aici, față de problematica în discuție, noțiunea de insolvență. Potrivit legii, insolvența este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile[3]. Insolvența poate fi prezumată sau poate fi iminentă (art. 5 pct. 29 din Legea nr. 85/2014). Insolvența debitorului este prezumată (relativ) atunci când acesta, dupa 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței. Indiferent însă de caracterul prezumat sau iminent al insolvenței, legea instituie o cerință obligatorie, denumită valoare-prag; această valoare reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvență. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori (când insolvența debitorului este invocată de către creditorii acestuia), cât și pentru debitor (când debitorul însuși își invocă propria stare de insolvență), iar pentru salariații debitorului este în cuantum de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. În fine, odată fiind stabilite aceste elemente care definesc noțiunea de insolvență, mai trebuie ca această insolvență să fie declarată în condițiile legii, așa cum impun prevederile art. 417 alin. (1) NCC, pentru a se putea invoca de către creditor decăderea debitorului din beneficiul termenului. Reținem sub acest aspect, că declararea stării de insolvență cade în competența exclusivă a judecătorului sindic; acesta va putea declara starea de insolvență dacă va considera că sunt întrunite, în concret, cerințele legale, sens în care va pronunța o încheiere (hotărâre) judecătorească. Încheierea prin care s-a deschis procedura de insolvență face dovada deplină a intrării debitorului în starea de insolvență și, pe cale de consecință, în materia care ne interesează aici, a decăderii acestuia din beneficiul termenului. Prin urmare, potrivit art. 1.417 NCC, orice creanță asupra debitorului va deveni scadentă de la data deschiderii procedurii (scadență anticipată), chiar dacă termenul de executare (ca modalitate a actului juridic) nu fusese încă împlinit la acea dată. Trebuie însă să observăm contrarietatea evidentă între dispozițiile Codului civil și cele ale Legii nr. 85/2014 referitoare la procedura insolvenței; în acest sens, art. 123 din legea insolvenței prevede expres faptul că dispozițiile art. 1.417 din Codul civil nu sunt aplicabile. În fapt, decăderea va opera, în opinia noastră, însă numai cu respectarea strictă a procedurii de denunțare a contractelor, procedură particulară reglementată de legea insolvenței, lege care are caracterul unei norme juridice speciale.
[1] Prin urmare, indiferent de cauzele care atrag decăderea din termen, actualul cod civil mai instituie o obligație pentru creditor, menită să protejeze încă o dată pe debitor de consecințele unei sancțiuni atât de grave, așa cum este decăderea din termen. Astfel, potrivit art. 1.203 NCC care reglementează clauzele neuzuale, clauzele standard impuse de creditor (stipulațiile generale și prealabile stabilite de creditor, neincluse în contract și care nu au fost negociate cu debitorul) care prevăd decăderea debitorului din beneficiul termenului, nu produc efecte decât dacă sunt acceptate, în mod expres, în scris, de către debitor.
[2] Codul civil anterior nu definea noțiunea. Actualul cod civil o face însă și, mai mult, există și alte acte normative care folosesc termenul de insolvabilitate. În acest sens, chiar dacă face obiectul unei alte materii de drept, considerăm oportun să amintim aici și reglementările dreptului procesual fiscal care au definit pentru prima dată noțiunea de insolvabilitate. Astfel, potrivit art. 176 C. pr. fiscală, este insolvabil debitorul ale cărui venituri sau bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligațiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile.
[3] Atragem atenția aici că noțiunea de insolvență, mai exact, starea de insolvență în care se află un debitor, nu trebuie confundată cu o altă situație în care se poate afla acel debitor, și anume, starea de dificultate financiară. Potrivit legii, debitor in dificultate financiară este debitorul care, deși execută sau este capabil să execute obligațiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus și/sau un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce pot afecta îndeplinirea obligațiilor contractuale, în raport cu resursele generate din activitatea operațională sau cu resursele atrase prin activitatea financiară (art. 5 pct 27 din Legea nr. 85/2014).
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.