Clauza de preciput: un testament cuprins în convenția matrimonială
Georgeta Crețu - noiembrie 7, 2021C. Clauza de preciput: act juridic mortis causa
Convenția matrimonială este însă un act juridic complex, putând cuprinde manifestări de voință inter vivos, dar și dispoziții mortis causa.
Potrivit art. 333 alin. (1) C. civ., prin „convenție matrimonială se poate stipula ca soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate”.
Textul de mai sus poartă denumirea marginală „Clauza de preciput” și este o manifestare de voință mortis causa (care se încheie în timpul vieții și produce efecte după moartea autorului).
Clauza de preciput poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soți sau numai în favoarea unuia dintre ei.
Deoarece convenția matrimonială are natura juridică a unui contract ‒ act juridic inter vivos ‒, se pune problema dacă existența clauzei de preciput schimbă natura juridică a suportului acesteia.
În doctrină sunt cunoscute și alte două situații asemănătoare, respectiv a „dispozițiilor testamentare” privind sumele de bani sau titlurile de valoare depuse de clienți la CEC sau la „instituțiile de credit” (reglementate prin H.G. nr. 1602/2002 și Ordinul M.J. nr. 1903/2011).
În continuare, vom prezenta cele trei situații inedite.
a) Clauza de preciput reglementată de art. 333 din Codul civil.
În general, termenul de „clauză” desemnează o obligație cuprinsă într-un contract.
În situația de față, obligația asumată de părți este „preciputul”, iar contractul este convenția matrimonială.
Se poate spune, astfel, că suportul clauzei de preciput este convenția matrimonială.
Tot astfel, literatura de specialitate a apreciat clauza de preciput drept o „punte de legătură între dreptul familiei și dreptul succesoral”[15].
Prin clauza de preciput se naște un drept la „preciput” în beneficiul soțului supraviețuitor.
Dreptul respectiv constă în preluarea anticipată și „fără plată” a bunului (bunurilor) ce formează obiectul clauzei, înainte de partajul moștenirii [art. 333 alin. (1) C. civ.].
Dreptul la preciput este afectat de condiția suspensivă a supraviețuirii beneficiarului.
Convenția matrimonială este indiscutabil un act juridic inter vivos, în cuprinsul căreia însă clauza de preciput își produce efecte mortis causa (de la data deschiderii moștenirii unuia dintre soți).
După deschiderea succesiunii, dreptul eventual de „preciput” al soțului supraviețuitor se consolidează. Astfel, dreptul de proprietate comună, devălmașă sau pe cote-părți se transformă în proprietate deplină.
Caracteristica succesorală a instituției constă în aceea că transferul bunurilor nu este condiționat de acceptarea moștenirii de către soțul supraviețuitor, întrucât bunurile obiect al clauzei de preciput nu fac parte din masa succesorală[16].
Ca și suportul său contractual (convenția matrimonială), și clauza de preciput poate fi supusă sancțiunilor nulității sau ineficacității.
Potrivit art. 1250 C. civ., nulitatea absolută a convenției matrimoniale (și, implicit, a clauzei de preciput) operează atunci când interesul încălcat este de ordine publică.
Sunt astfel sancționate cu nulitatea absolută a convenției: lipsa consimțământului, încheierea nevalabilă a acesteia, lipsa formei autentice sau lipsa procurii autentice etc.[17].
Potrivit art. 1251 C. civ., nulitatea relativă a actului intervine atunci când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu ori atunci când consimțământul unuia sau al ambilor soți a fost viciat.
Clauza de preciput devine ineficace (caducă) atunci când comunitatea încetează în timpul vieții soților, când soțul beneficiar a decedat înaintea soțului dispunător ori când aceștia au decedat în același timp sau când bunurile care au făcut obiectul ei au fost vândute la cererea creditorilor comuni [art. 333 alin. (4) C. civ.].
Clauza de preciput nu este supusă raportului donațiilor, ci numai reducțiunii.
Executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.
Natura juridică a clauzei de preciput este elementul cele mai disputat al instituției.
Într-o opinie s-a afirmat că în „clauză” nu există intenția animus donandi și, așadar, se poate vorbi „numai de micșorarea masei succesorale, iar nu de micșorarea patrimoniului unei persoane” (s.n.).
Potrivit opiniei de mai sus, clauza de preciput nu poate fi nici cu o donație, nici cu un legat și nici cu o clauză de partaj inegal al bunurilor comune ale soților.
Astfel, clauza de preciput are natura juridică unui „avantaj matrimonial distinct” cu efecte mortis causa[18].
Potrivit altei susțineri, „preciputul este o instituire contractuală de moștenitor cu titlu particular”[19].
În contextul de mai sus, precizăm că, potrivit dreptului comun instituit de art. 984-992 C. civ., legatele sunt dispoziții cuprinse în testament, referitoare la patrimoniul lăsat defunct.
Tot astfel, potrivit legii, „nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat cuprins în testament [art. 984 alin. (2) C. civ.].
Față de cele de mai sus, apreciem că instituția clauzei de preciput reglementată de art. 333 C. civ. are o natură complexă, ca și suportul ei ‒ convenția matrimonială.
b) Clauza testamentară reglementată în statutul C.E.C.
Posibilitatea cuprinderii unei clauze testamentare într-un contract bancar a fost reglementată și sub imperiul Codului civil de la 1864.
Potrivit art. 27 alin. (7) din H.G. nr. 1602/2002 pentru aprobarea Statutului C.E.C.-SA, „Titularii instrumentelor de economisire puteau solicita în scris C.E.C. – S.A. introducerea de dispoziții testamentare prin care să indice persoanele cărora să li se elibereze, după deces, sumele dispuse prin acestea”.
În caz contrar, depunerile pentru care nu s-a solicitat introducerea de dispoziții testamentare se eliberează, de către C.E.C. – S.A., moștenitorilor legali și testamentar [art. 27 alin. (3) din statut].
În baza dispozițiilor de mai sus, titularii depunerilor de bani la C.E.C. au posibilitatea de a-și manifesta voința mortis causa și într‑o formă specială, numită clauză testamentară.
Cu privire la natura juridică a clauzei testamentare C.E.C., făcută într‑o formă simplificată, ea reprezintă „o liberalitate pentru cauză de moarte, adică un legat cu titlu particular”[20], având ca obiect sumele de bani găsite la bancă, la deschiderea succesiunii titularului.
Clauza testamentară cuprinsă în contractul încheiat de titularul „instrumentelor de economisire” C.E.C. se diferențiază, de alte instituții asemănătoare, prin caracterele juridice.
Clauza testamentară C.E.C. produce efecte din momentul decesului titularului.
Clauza testamentară C.E.C. nu trebuie confundată cu clauza de împuternicire.
Clauza de împuternicire C.E.C. este un mandat care produce efecte în timpul vieții titularului și deci împuternicitul poate dispune de aceste sume până în clipa morții titularului.
Clauza testamentară C.E.C. este o formă simplificată de a testa un testament olograf în formă simplificată care trebuie scris, datat și semnat de titular în contractul încheiat cu banca.
Fiind un testament, clauzei i se aplică regulile specifice principalului act juridic mortis causa. Astfel, titularul dispozițiilor mortis causa le poate revoca oricând până la moartea sa.
Titularul poate anula clauza testamentară C.E.C. printr‑un alt testament. Astfel, „dispozițiile testamentare” făcute în formă specială, în contractul încheiat cu C.E.C., pot fi revocate printr‑un testament ordinar sau privilegiat.
c) Clauza testamentară reglementată de art. 1049 C. civ.
Reglementarea anterioară privind existența clauzei testamentare în contractul bancar a fost preluată și în dispozițiile Codului civil din 2009, cu unele modificări și adăugiri.
Potrivit art. 1049 alin. (1) C. civ., ce poartă denumirea marginală „Testamentul sumelor și valorilor depozitate”, „Dispozițiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la instituții specializate[21] sunt valabile cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de legile speciale aplicabile acestor instituții”[22].
În aplicarea dispozițiilor Codului civil, a fost emis Ordinul ministrului justiției nr. 1903/C/2011 privind condițiile de formă necesare pentru valabilitatea dispozițiilor testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de clienții instituțiilor de credit[23].
Natura juridică mortis cauza a instituției este relevată și de termenii strict succesorali folosiți de legiuitor precum: testament, dispoziții testamentare, legat etc.
Deponentul unor sume de bani, valori sau titluri de valoare la o instituție de credit poate dispune de acestea, pentru cauza de moarte, printr-o „dispoziție testamentară cuprinsă în cadrul convenției încheiate cu instituția de credit” (art. 1 din ordin).
De precizat că, ulterior, testatorul poate modifica, revoca sau retracta revocarea dispoziției testamentare, până la data decesului său (sau chiar înainte, atunci când contul curent, depozitul sau alt instrument bancar în care au fost depuse de către acesta sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare a fost lichidat).
Desemnarea beneficiarului clauzei testamentare trebuie să conțină suficiente elemente de identificare, astfel încât acesta să poată fi determinat sau determinabil la momentul deschiderii moștenirii.
Identificarea beneficiarului clauzei testamentare se face de bancă prin următoarele elemente: numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, pentru persoane juridice, denumirea și sediul lor.
În contextul de mai sus, clauza testamentară trebuie să cuprindă printre altele, codul numeric personal sau, în cazul persoanelor juridice, atributele de identificare ale acestora (dacă acestea sunt cunoscute de testator).
Obiectul dispoziției testamentare, cuprinsă în convenție, poate fi: sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse de testator la „instituție de credit”.
Clauza testamentară trebuie completată de testator „prin scriere olografă”.
Dispoziția testamentară trebuie să cuprindă desemnarea directă sau indirectă a beneficiarului acesteia, obiectul, semnătura testatorului, precum și data întocmirii.
Atunci când testatorul nu poate completa personal clauza, se va proceda la încheierea unui testament autentic (art. 2 din ordin).
Nerespectarea scrierii olografe a clauzei testamentare atrage nulitatea absolută a dispoziției mortis causa.
Procedura inserării dispoziției testamentare în convenție se completează cu data și semnătura testatorului și semnăturile a doi funcționari din instituția de credit, special împuterniciți în acest scop (art. 4 din ordin).
În final, instituția de credit are obligația de a comunica de îndată Uniunii Naționale a Notarilor Publici datele necesare înscrierii dispoziției testamentare în Registrul național notarial.
De precizat că informații cu privire la existența unui testament se pot da numai după decesul testatorului [art. 1046 și art. 1049 alin. (2) C. civ.].
Predarea legatului către beneficiar se face la solicitarea instanței de judecată sau a notarului public, în cadrul dezbaterii procedurii succesorale (art. 7 din ordin).
Clauza testamentară cuprinsă în convenția încheiată de titular cu instituția specializată, reglementată de art. 1049 C. civ. și de Ordinul M.J. nr. 1903/C/2011 reprezintă o formă specială de a testa, căreia i se aplică regulile specifice testamentului.
Concluzii
„Regimurile matrimoniale” desemnează ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale dintre soți, precum și între aceștia și terțe persoane.
În raport de izvorul regimurilor matrimoniale, soții pot alege între: regimul comunității legale și regimurile matrimoniale convenționale.
În consecință, printr-o convenție matrimonială soții pot opta pentru un alt regim matrimonial decât cel al comunității legale.
Convenția matrimonială este un act juridic complex, un „tipar juridic”, ce se supune, în general, regulilor generale contractuale, dar care poate conține și o „dispoziție testamentară” (clauza de preciput).
Raportul dintre convenția matrimonială și clauza de preciput este cel dintre actul juridic principal și actul juridic accesoriu.
Convenția matrimonială este deci „suportul” clauzei de preciput.
Bibliografie
– M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimoniale, Ed. Hamangiu, București, 2010;
– A. Bacaci, Raporturile patrimoniale în dreptul familiei, Ed. Hamangiu, București, 2007;
– G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012;
– D. Chirică, Tratat de drept civil. Succesiunile și liberalitățile, Ed. C.H. Beck, București, 2014;
– C.M. Crăciunescu, Dreptul de dispoziție al soților asupra bunurilor ce le aparțin, în diferite regimuri matrimoniale, Ed. Universul Juridic, București, 2010;
– Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami, București, 1999;
– Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Vol. II. Moștenirea testamentară, Ed. Universul Juridic, București, 2014;
– I.P. Filipescu, A.I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. All Beck, București, 2001;
– D.G. Ionaș, Clauza de preciput. Legat cuprins în convenția matrimonială, Ed. Universul Juridic, București, 2016;
– D. Lupașcu, C.M. Crăciunescu, Dreptul familiei, Ed. Universul Juridic, București, 2011;
– A Pricopi, Dreptul familiei, Ed. Lumina Lex, București, 2004;
– P. Vasilescu, Regimuri matrimoniale, ed. a II-a, Ed. Universul Juridic, București, 2009.
[15] A se vedea D.G. Ionaș, Clauza de preciput. Legat cuprins în convenția matrimonială, Ed. Universul Juridic, București, 2016, p. 41.
[16] A se vedea D. Chirică, Tratat de drept civil. Succesiunile și liberalitățile, Ed. C.H. Beck, București, 2014, p. 372.
[17] A se vedea D. Lupașcu, C.M. Crăciunescu, Dreptul familiei, Ed. Universul Juridic, București, 2011, pp. 144-145.
[18] A se vedea D. Lupașcu, C.M. Crăciunescu, op. cit., p. 148.
[19] A se vedea D. Chirică, op. cit., p. 371 și urm.
[20] A se vedea Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Actami, București, 1999, p. 222.
[21] „Prin instituții specializate se înțelege instituțiile de credit și orice alte entități, care, potrivit legii, pot primi în depozit sume de bani, valori sau titluri de valoare”; a se vedea Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral. Vol. II. Moștenirea testamentară, Ed. Universul Juridic, București, 2014, p. 99.
[22] Instituțiile specializate trebuie să procedeze la predarea legatului având ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare numai în baza hotărârii judecătorești ori a certificatului de moștenitor care constată valabilitatea dispoziției testamentare și calitatea de legatar [art. 1049 alin. (2) C. civ.].
[23] Publicat în M. Of. nr. 684 din 27 septembrie 2011.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.