Aspecte controversate privind durata judecării cauzelor contravenționale

1. Introducere. Ținând cont de faptul că cercetarea completă și obiectivă a unei cauze, neîndoielnic, reprezintă o obligație pozitivă a statului, iar obligația vizată mai sus este asigurată inclusiv de instanțele de judecată, vom scoate în evidență și vom supune dezbaterii un aspect, care în viziunea noastră este unul de o importanță majoră. Avem în vedere faptul că în ultima perioadă legea contravențională incriminează o multitudine de contravenții a căror soluționare necesită o examinare obiectivă, sub multiple aspecte, astfel încât să fie asigurată și respectată legalitatea examinării și soluționării a unei cauze contravenționale precum și garanțiile procesuale ale participanților la proces.

Dispozițiile art. 454 al (1) Cod contravențional^[1] prevăd următoarele: „cauza contravențională se judecă în termen rezonabil, dar nu mai mult de 2 luni de la data intrării dosarului în instanța de judecată. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a agentului constatator, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță”. Aparent, legiuitorul s-a expus clar și concis cu referire la termenul de judecare a unei cauze contravenționale, care este unul rezonabil, dar nu mai lung de două luni de la data intrării dosarului în instanța de judecată. Astfel, în cele ce urmează, vom clarifica conceptul de „termen rezonabil”, în contextul în care deseori instanțele de judecată interpretează eronat semnificația acestuia, chestiune care în viziunea noastră afectează în sens negativ procesul judecării cauzei contravenționale, în condiții de legalitate, afectând inter alia buna desfășurare a actului de justiție.

2. Metodologie. În vederea efectuării unui studiu desfășurat, eficient și obiectiv, în prezenta lucrare au fost aplicate o serie de metode de cercetare, printre care: metoda logică, metoda analizei, metoda studiului comparat precum și metoda sistemică, metoda statistică. Aplicarea acestor instrumente metodologice a permis nu doar identificarea și interpretarea aspectelor teoretice și practice ale problematicii abordate, ci și formularea unor concluzii pertinente.

3. Conținut. Conform prevederilor art. 374 alin. (3) Cod contravențional, „procesul contravențional se desfășoară pe principii generale de drept contravențional, în temeiul Constituției, al prezentului cod, al Codului de procedură penală în cazurile expres prevăzute de prezentul cod, precum și al normelor dreptului internațional și ale tratatelor internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte, iar art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertății Fundamentale garantează dreptul la un proces echitabil, de aceea instanța aplică normele generale ale procesului contravențional prevăzute de Codul contravențional și cele prevăzute de art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertății Fundamentale”^[2].

Așadar, după cum am observat, art. 6 din Convenție, care prevede dreptul la un proces echitabil, este aplicabil în materie contravențională, drept urmare o garanție a dreptului la un proces echitabil, inevitabil o constituie termenul rezonabil de judecare a cauzelor, instituție pe care de altfel o regăsim și în cauzele penale.

În esență, CEDO reiterează, că „rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanţelor cauzei, cu referire la criteriile stabilite în jurisprudenţa sa, în special cu referire la complexitatea cauzei, la comportamentul reclamantului şi al autorităţilor relevante, şi la importanţa cauzei pentru reclamant”^[3].

Astfel, primul și cel mai important criteriu de examinare a unei cauze contravenționale, în opinia noastră, fără îndoială îl constituie complexitatea cauzei supuse examinării și afirmăm acestea prin prisma faptului că acest criteriu se invocă cel mai frecvent de către instanțele naționale atunci când este vorba de prelungirea termenului de judecare a cauzelor contravenționale. În vederea explicării acestui criteriu, se va ține cont de numărul victimelor din proces, necesitatea efectuării anumitor audieri suplimentare, dispunerea de către către instanța de judecată, la cererea părților, de diverse constatări tehnico-științifice ori de altă natură.

Totodată, în contextul explicării acestui criteriu, este de menționat faptul că legea contravențională incriminează o serie de contravenții complexe, a căror examinare obiectivă necesită o perioadă îndelungată de examinare pentru a pronunța o hotărâre legală și motivată. Aici vom sublinia faptul că o hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată, ceea ce exprimă calitatea hotărârii și înfăptuirea actului de justiție. Condiția motivării hotărârii a fost statuată în jurisprudența CEDO, în Hotărârea Boldea împotriva României din 15 februarie 2007^[4]. Motivarea trebuie să exprime respectarea de către judecător a principiilor enunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în special respectarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil.

Referindu-ne la un alt criteriu de apreciere a termenului rezonabil prevăzut de legislația contravențională, și anume comportamentul participanților la proces, în acest sens reiterăm faptul că în procesul de judecare a cauzei, participanții trebuie să dea dovadă de un comportament de bună credință, ceea ce presupune prezentarea la ședințele de judecată, neînaintarea cererilor care nu sunt pertinente cu circumstanțele cauzei, întrucât în numeroase cazuri, cererile care sunt adresate instanței de judecată au drept scop tergiversarea judecării cauzei.

Un alt criteriu de apreciere a termenului rezonabil îl constituie conduita instanței judecătorești și a agentului constatator, astfel ținând cont de problema lipsei de resurse umane cât și de fluctuația personalului din cadrul MAI, cât și a altor autorități. Analizând portalul național al instanțelor de judecată, în numeroase cazuri, agentul constatator nu se prezintă la ședința de judecată, fapt ce poate genera anumite divergențe ori impedimente în judecarea obiectivă a cauzei contravenționale și adoptarea unei hotărâri juste. În acest sens, art. 455 alin. (2) prevede expres faptul că „prezența agentului constatator sau, după caz, a procurorului, în cazul în care acesta este parte în cauza contravențională, la şedința de judecare a cauzei contravenționale este obligatorie”. Conform aceluiași alineat, neprezentarea în ședința de judecată a acestora nu împiedică judecarea cauzei contravenționale, oferind posibilitate instanței de judecată de a sancționa agentul constatator ori după caz procurorul cu amendă judiciară în condițiile Codului de procedură penală. Finalmente, un ultim criteriu prevăzut de legea contravențională în vederea aprecierii termenului rezonabil îl constituie importanța procesului pentru cel vizat.

În pofida faptului că legiuitorul a stabilit un termen expres de judecare a cauzei contravenționale, analizând portalul național al instanțelor de judecată, cu regret, se constată că acest termen stabilit de legiuitor nu se respectă întocmai, în numeroase cauze contravenționale fiind depășit termenul legal.

În acest sens, cu titlu de exemplu și de justificare a celor menționate mai sus, elocvent este dosarul contravențional nr. 5r-2075/2024. În speță „la data de 08.05.2024, de către agentul constatator din cadrul IP Ciocana, *****, a fost întocmit procesul verbal cu privire la contravenție seria/nr. MAI06 *****, în baza art. 71 alin. (1) Cod contravenţional în privința lui XXX, pe faptul că, în perioada 19.01.2024 – 19.02.2024, având calitatea de Președinte a *****, nu a informat în termenii prevăzuți de legislația în vigoare, petiționara cet. *****Olga privind rezultatele examinării cererii din data de 19.01.2024, prin ce a încălcat legislația privind accesul la informație. Totodată, prin decizia agentului constatator din 08.05.2024, cet. Tudor Popa i s-a aplicat sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 18 unități convenționale, ceea ce constituie 900 lei. Nefiind de acord cu decizia de sancționare din 08.05.2024, contravenientul Tudor Popa a contestat-o la 06 iunie 2024”^[5].

Așadar, după cum se observă, persoana în privința căreia a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, nefiind de acord cu decizia agentului constatator, a contestat decizia respectivă la data de 6 iunie 2024. Potrivit art. 448 al (4) „contestația împotriva deciziei emise asupra cauzei contravenționale se depune la autoritatea din care face parte agentul constatator, conform competenţei teritoriale, care a examinat cauza. În cel mult 5 zile lucrătoare de la data depunerii, agentul constatator expediază contestația şi dosarul cauzei contravenționale în instanța de judecată competentă”. Drept urmare, analizând hotărârea instanței de judecată asupra cauzei respective, constatăm că hotărârea a fost pronunțată la data de 12 noiembrie 2024, fapt ce denotă depășirea termenului de judecare a cauzei contravenționale, care inter alia se judecă în termen rezonabil, dar nu mai mult de două luni de la data intrării dosarului în instanța de judecată. În cazul în care există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu o lună.

Așadar, ținând cont de cele expuse mai sus, chiar dacă instanța de judecată ar fi prelungit termenul de judecare a cauzei contravenționale cu o lună, oricum s-ar fi depășit termenul legal de examinare a cauzei, hotărâre ce poate fi condamnată în opinia noastră, deoarece termenul legal stabilit de către legiuitor poartă un caracter imperativ. În acest sens este elocventă recomandarea nr. 99 din 14 aprilie 2017 cu privire la interpretarea normelor de drept ce vizează termenele de procedură^[6], potrivit căreia termenele legale reprezintă termenele stabilite de către legiuitor de la care nu se admit derogări.

Referindu-ne la alin. (1) al art. 454 Cod contravențional, care prevede că „cauza contravențională se judecă în termen rezonabil, dar nu mai mult de 2 luni de la data intrării dosarului în instanța de judecată”, aparent pare inutilă noțiunea de termen rezonabil, odată ce legiuitorul a instaurat termenul expres de două luni în vederea judecării cauzei contravenționale. Totuși, reglementarea respectivă își găsește logica și rațiunea, prin prisma scopului de a nu se admite tergiversarea cauzei contravenționale în interiorul termenului general de două luni, chestiune aparent benefică, dar care în același timp creează anumite confuzii. Astfel, reglementarea nu oferă anumite remedii părților la proces de a înainta eventual o cerere de accelerare a procesului contravențional; legiuitorul nu a prevăzut o asemenea posibilitate ce ar garanta părților dreptul la un proces echitabil prin prisma respectării termenului rezonabil în interiorul termenului general de două luni de judecare a cauzei contravenționale.

Ținând cont de cele menționate mai sus, considerăm a fi pertinente prevederile art. 381 alin. (2), care prevăd că „orice persoană are dreptul la examinarea şi la soluţionarea cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil”. Așadar, pe de o parte legiuitorul oferă dreptul părților de judecare a cauzei în termen rezonabil, dar pe de altă parte nu înzestrează părțile cu un „scut” de protecție în cazul încălcării termenului rezonabil în interiorul termenului general de două luni. Or existența unui anumit drept fără a avea posibilitatea de apărare a acelui drept ar reprezenta de fapt un drept iluzoriu – unde există norme de drept, există și o cale de remediu ubi ius, ibi remedium.

Într-o altă cauză contravențională și anume dosarul nr. 4-3559/2023, „***** este învinuit de către agentul constatator al Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței de faptul că, la data de 15.12.2021, orele 11:00-13:00, *****, utiliza fără consimţământul titularului a mărcii protejate de titularul mărcii *****, dl. ***** de către ***** și anume a expus în comercializare corpuri de iluminat de marca *****, fără acordul titularului ce poartă semne identice cu marca protejată, fapt care a cauzat prejudiciu estimat de titularul în sumă de 170 000 lei. În baza procesului-verbal cu privire la contravenţie din 24.02.2022, acţiunile făptuitorului au fost încadrate de agentul constatator în baza art. 97 Cod contravenţional. În temeiul art. 399 alin.(2) din Codul contravențional, agentul constatator a remis cauza contravenţională spre examinare, după competenţă, Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în vederea soluţionării cauzei potrivit competenţei şi aplicării sancţiunii conform art. 97 Cod Contravențional. La rândul său, *****, la data de 30.03.2022, a depus o contestaţie împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţie seria/nr. PE nr. 0686 din 24.02.2022, solicitând anularea procesului-verbal cu privire la contravenție”^[7].

În speță, constatăm că contestația împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție a fost depusă la instanța de judecată la data de 30.03.2022, iar hotărârea instanței de judecată asupra contestației depuse este pronunțată la data de 20 decembrie 2024, deci iarăși constatăm că termenul de judecare a cauzei contravenționale instituit de către legiuitor este vădit depășit, lucru care a generat încetarea procesului contravențional în baza art. 97 Cod contravenţional, în legătură cu intervenirea prescripţiei tragerii la răspundere contravenţională. În acest șir, am putea continua să prezentăm o multitudine de hotărâri ale instanțelor de judecată care au încălcat termenul legal de judecare a cauzei contravenționale, lucru care din păcate se atestă în Republica Moldova din diverse motive. Cel mai adesea instanțele judecătorești se confruntă cu această problemă din cauza volumului excesiv de dosare contravenționale parvenite spre examinare. Totodată, actualmente și lipsa resurselor umane în instanțele judecătorești constituie un factor ce generează încălcarea termenului legal de judecare a cauzelor contravenționale.

4. Concluzii și recomandări. Generalizând rezultatele studiului de față, în urma unei analize a portalului național al instanțelor de judecată, cu regret constatăm că instanțele judecătorești, în majoritatea cazurilor de examinare și judecare a cauzelor contravenționale, depășesc vădit termenul legal instituit de legiuitor. Acest fapt este din păcate generat de numărul mare de cauze contravenționale parvenite în instanță, precum și de lipsa de resurse umane în instanțele judecătorești, dar și de examinarea anumitor categorii de cauze contravenționale complexe ce necesită un termen mai îndelungat în vederea examinării și pronunțării unei hotărâri legale, obiective și motivate.

Astfel, în vederea evitării încălcării termenului legal existent actualmente în legislația contravențională, cu titlu de recomandare propunem ca termenul de judecare a cauzelor contravenționale să fie unul rezonabil, de altfel ca și în procesul penal, care va fi evaluat în baza criteriilor stabilite de prevederile art. 454 al (1) Cod contravențional, și anume complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a agentului constatator, importanța procesului pentru cel interesat. Considerăm că în aceste condiții, instanțele de judecată nu vor fi presate de un termen expres prestabilit, astfel punându-se accent pe calitatea actului de justiție, care în opinia noastră va fi unul mai eficient și în interesele cetățeanului.

Referințe bibliografice

Codul contravențional al Republicii Moldova din 24.10. 2008. În Monitorul Oficial nr. 78-84 din 17.03.2007.

Hotărâre pe dosarul nr. 4-207/2024/ 4-24122465-28-4-29102024. Judecătoria Edineț. Accesat la data de 24.12.2024. Accesibil: (https://jed.instante.justice.md/pigd_integration/pdf/3493a6c4-82a4-422d-9978-9acd86ca0a5e).

Art. 6 Convenția Europeană privind Drepturile Omului, 04.11.1950.

Hotărâre CEDO. (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007). Accesat la data de 29.01.2025. Accesibil: https://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-122801.

Hotărâre pe dosarul nr. 5r-2075/2024. Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Accesat la data de 30.01.2025. Accesibil: (https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/07FD29B2-BFE8-4AC4-B29E-2633ECB6D649).

Recomandarea nr. 99 din 14 aprilie 2017 cu privire la interpretarea normelor de drept ce vizează termenele de procedură. Accesat la data de 18.05.2025. Accesibil: (https://jurisprudenta.csj.md/search_rec_csj.php?id=154).

Dosar nr. 4-3559/2023. Accesat la data de 30.01.2025. Accesibil: (https://instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/B76BF11B-92F8-4F8B-82C1-2E472D7A4CF7).