Analiză comparativă privind infracțiunile de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive și deținere de droguri pentru consum propriu

1. Introducere

În ultimii ani, fenomenul infracțional al conducerii unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive cunoaște o dinamică ascendentă, făptuitorii fiind consumatori ocazionali sau cronici de droguri. Deseori, la fața locului sunt depistate și drogurile, fie asupra făptuitorilor, fie în interiorul sau în apropierea vehiculului, caz în care se fac cercetări și cu privire la infracțiunile de deținere de droguri de risc sau de mare risc pentru consum propriu[1].

Prin decizia nr. 48/2021[2], Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că sintagma „substanțe psihoactive” se referă, în principal, la categoria de substanțe prevăzută în conținutul Legii nr. 194/2011[3] privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, iar prin interpretare extensivă, la substanțele menționate în legile speciale nr. 143/2000[4] privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și nr. 339/2005[5] privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Așadar, sintagma „substanțe psihoactive” vizează atât drogurile clasice, respectiv substanțele psihotrope și stupefiante, cât și drogurile sintetice („etnobotanicele”), cu efecte similare substanțelor psihotrope și stupefiante.

Potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 194/2011, prin „efecte psihoactive” se înțelege stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcțiilor și proceselor psihice și ale comportamentului ori crearea unei stări de dependență, fizică sau psihică. Drogurile clasice, precum și „etnobotanicele” au efecte psihoactive și influențează într-o măsură mai mică sau mai mare organismul uman[6].

Drogurile sunt definite de art. 1 lit. b) din Legea nr. 143/2000 ca fiind plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise în tabelele anexă nr. I-III. Legea clasifică drogurile în două categorii: droguri de risc, înscrise în tabelul nr. III (spre exemplu: canabis, diazepam, midazolam, temazepam, ketamina), și droguri de mare risc, înscrise în tabelul nr. I-II (spre exemplu: cocaina, amfetamina, metamfetamina, ecstasy[7], metadona, heroina, LSD[8], ciupercile halucinogene[9]).

Între cele două infracțiuni în discuție, respectiv conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive și deținerea de droguri pentru consum propriu, există o strânsă legătură ce va fi analizată pe larg în continuare.

Consumul de droguri, chiar și ocazional, este un factor criminogen, generator de comportamente delincvente, cum este și conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, și implică, de regulă, o deținere fizică a drogurilor, faptă calificată ca infracțiune.

 

2. Conținutul legal

Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive constituie varianta asimilată a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapta fiind incriminată de art. 336 alin. (2) din Codul penal[10].

Conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive, în cazul transportului public de persoane, transportului de substanțe sau produse periculoase ori în cazul procesului de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau a probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, constituie varianta agravată a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, fapta fiind incriminată de art. 336 alin. (3) din Codul penal.

Deținerea drogurilor de risc pentru consum propriu, fără drept, deci cu încălcarea legii, este incriminată de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, iar deținerea drogurilor de mare risc, în aceleași circumstanțe, este incriminată de alin. (2), ca infracțiuni distincte.

 

3. Elemente preexistente

3.1. Obiectul juridic

Obiectul juridic generic al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive constă în totalitatea relațiilor sociale care vizează siguranța publică, iar obiectul juridic special[11] constă în totalitatea relațiilor sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice.

Obiectul juridic generic al infracțiunilor privind deținerea de droguri de risc și de mare risc îl constituie totalitatea relațiilor sociale privind sănătatea publică, iar obiectul juridic special constă în relațiile sociale referitoare la sănătatea fizică și psihică a persoanei care poate fi sau poate deveni consumator simplu sau consumator dependent, în anumite circumstanțe psiho-sociale și prin nerespectarea dispozițiilor legale privind regimul juridic al drogurilor[12].

3.2. Obiectul material

Infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive nu are obiect material, vehiculul fiind numai un mijloc de săvârșire a infracțiunii. De asemenea, nici drogurile sau alte substanțe cu efecte psihoactive descoperite asupra persoanei care conduce vehiculul sau în interiorul vehiculului nu pot constitui obiectul material al acestei infracțiuni. Bunurile menționate pot constitui obiectul confiscării speciale, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal[13].

În cazul infracțiunilor privind deținerea de droguri reglementate de art. 4 din Legea nr. 143/2000, obiectul material există și constă în drogurile de risc [art. 4 alin. (1)] și drogurile de mare risc [art. 4 alin. (2)] enumerate în tabelele anexă nr. I-III. Pot constitui obiectul material al acestor infracțiuni și produsele de canabis cu THC redus – cu excepția celor fabricate din semințele plantei – spre exemplu: ceaiul de frunze uscate de cânepă, berea de cânepă, uleiul CBD[14]. Drogurile sau produsele derivate deținute ilicit pot fi și ele confiscate, la fel ca în situația conducerii sub influența substanțelor psihoactive.

3.3. Subiecții infracțiunii

Subiectul activ al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive poate fi orice persoană fizică ce conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, aflată în starea descrisă de norma incriminatoare cuprinsă de art. 336 alin. (2) din Codul penal[15]. Existența infracțiunii, în această variantă, nu este condiționată de deținerea unui permis de conducere de către făptuitor, legea referindu-se numai la vehiculul care trebuie să facă parte dintr-o categorie pentru care deținerea permisului de conducere este obligatorie.

În cazul conducerii în circumstanțele prevăzute de art. 336 alin. (3) din Codul penal, subiectul activ este calificat, iar din interpretarea dispozițiilor legale este vorba despre următoarele categorii de persoane: conducătorul auto profesionist și atestat care efectuează transport public de persoane; conducătorul auto profesionist și atestat care efectuează transport de substanțe sau produse periculoase; instructorul auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere; examinatorul auto care se află în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere de către alte persoane[16].

Pentru a se afla sub influența unor substanțe psihoactive subiectul activ trebuie să fi consumat droguri, produse derivate din acestea (de pildă, produse alimentare pe bază de cânepă, produse CBD[17]) sau produse susceptibile de a avea efecte psihoactive („etnobotanice”), în mod legal sau ilegal, personal sau prin mijlocirea altuia. Conform art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, prin „consum” se înțelege introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane.

Subiectul pasiv al infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive este statul, în calitate de garant și ocrotitor al siguranței publice.

În cazul infracțiunilor privind deținerea de droguri pentru consum propriu, subiectul activ este calificat, fiind consumator de droguri, simplu sau dependent – această calitate nu o poate avea decât o persoană fizică. În înțelesul Legii nr. 143/2000, consumatorul este persoana care își administrează sau permite să i se administreze droguri, în mod ilicit, prin înghițire, fumat, injectare, prizare, inhalare sau alte căi prin care drogul poate ajunge în organism [art. 1 lit. h) din Lege], iar consumatorul dependent este consumatorul care, ca urmare a administrării drogului în mod repetat și sub necesitate ori nevoie, prezintă consecințe fizice și psihice conform criteriilor medicale și sociale [art. 1 lit. i) din Lege].

Subiectul pasiv principal al infracțiunilor privind deținerea de droguri pentru consum propriu este chiar autorul infracțiunii (subiectul activ) care, prin fapta sa, își pune în pericol propria sănătate fizică sau psihică. Subiectul pasiv secundar este statul, în calitate de garant și ocrotitor al sănătății publice[18].

3.4. Locul infracțiunii

Pentru existența infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive reglementată de art. 336 alin. (2) și (3) din Codul penal este necesar ca acțiunea de conducere să se desfășoare pe drumul public, fapta fiind asimilată infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului în cazul căreia norma incriminatoare cuprinsă în art. 336 alin. (1) din Codul penal prevede, în mod expres, locul săvârșirii faptei, respectiv drumul public.

Conform art. 6 pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002, prin drum public se înțelege orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile.

Existența infracțiunilor privind deținerea de droguri nu depinde de locul săvârșirii infracțiunii; această împrejurare ar putea să aibă relevanță penală din perspectiva individualizării pedepsei.
DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1] Curtea de Apel Pitești, Secția Penală, Decizia nr. 96 din 10 februarie 2021, în www.lege5.ro.

[2] Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 48 din 9 iunie 2021 referitoare la folosirea sintagmei „substanțe psihoactive” din cuprinsul normei de incriminare a art. 336 alin. (2) din Codul penal. Această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 698 din 14 iulie 2021, fiind general obligatorie.

[3] Legea nr. 194 din 7 noiembrie 2011, cu modificările ulterioare, a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 140 din 26 februarie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/132824.

[4] Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, cu modificările și completările ulterioare, a fost republicată în Monitorul Oficial al României nr. 163 din 6 martie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23629.

[5] Legea nr. 339 din 29 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1095 din 05 decembrie 2005 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/66456.

[6] Constantin E. (2021), Conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive în contextul consumului de canabis, în Revista Universul Juridic, 10, p.17, revista.universuljuridic.ro/2021/10/.

[7] Denumirea științifică a drogului „ecstasy” este „MDMA-3,4-Methylenedioxymetamfetamine”.

[8] Denumirea științifică a drogului „LSD” este „d-lysergic acid diethylamide” (Lysergide).

[9] Substanța activă din ciupercile halucinogene se numește pilocibina (Psilocybine).

[10] Codul penal a fost adoptat prin Legea nr. 286/2009 și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, ulterior suportând mai multe modificări și completări. A intrat în vigoare la 1 februarie 2014 – legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/109854.

[11] Pascu I., Buneci P., Buneci B. (2020), Drept Penal. Partea Specială, Vol. 2, Ed. Hamangiu, București, p. 254.

[12] Gârbuleț I. (2008), Traficul și consumul ilicit de droguri. Studiu de legislație, doctrină și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, pp. 144.

[13] Radu A. (2017), Infracțiunile rutiere. Comentarii și jurisprudență, Ed. Hamangiu, București, p. 182.

[14] Buneci B., Constantin E. (2021), Legalitatea comercializării produselor de canabis cu un conținut redus de THC și problemele ivite în practica judiciară privind infracțiunile la regimul drogurilor, în Revista Universul Juridic, 1, pp. 92-94, revista.universuljuridic.ro/2021/01/; Constantin E. (2021), Câteva considerații referitoare la relevanța penală a concentrației de THC în cazul traficului ilicit de canabis, în Revista Universul Juridic, 3, pp. 151-152, revista.universuljuridic.ro/2021/03/.

[15] Bodoroncea G. et al. (2020), Codul penal. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, p. 1561.

[16] Radu A. (2017), op. cit., pp. 182-183.

[17] Produsele de canabis cu THC redus pot avea efecte psihoactive și pot influența organismul uman, chiar dacă afectarea organismului este insesizabilă.

[18] Buzatu N.E. (2012), Traficul și consumul ilicit de droguri. Aspecte multidisciplinare, Ed. Universul Juridic, București, p. 234.

Analiză comparativă privind infracțiunile de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive și deținere de droguri pentru consum propriu was last modified: iunie 23rd, 2022 by Eduard Constantin

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Arhiva Revista

Despre autor:

Eduard Constantin

Eduard Constantin

Este avocat în cadrul Baroului București din anul 2010, specializat în drept penal. Este membru al Asociației Internaționale de Drept Penal și al Asociației Române de Științe Penale.
A mai scris: