Acţiunea civilă. Condiţii de exercitare
Robert-Adrian Deliu - ianuarie 3, 2017-
3. CALITATEA PROCESUALĂ
Calitatea procesuală reprezintă identitatea care trebuie să existe între părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii[16].
Această identitatea trebuie să se materializeze prin echivalenţa dintre persoana reclamantului şi titularul dreptului , respectiv pârâtul şi cel obligat la respectarea dreptului şi, pe cale de consecinţă, se întruneşte condiţia calităţii procesuale.
Într-o altă accepţiune[17], prin calitate procesuală se înţelege îndreptăţirea unei persoane fizice sau juridice de a participa la activitatea judiciară.
Putem pe scurt să definim calitatea procesuală ca fiind legitimatio ad causam, legitimare procesuală.
Uneori legea prevede posibilitatea şi unor alte persoane de a intenta acţiunea în locul titularului, cu scopul de a proteja tocmai interesele celui care nu are posibilitatea reală de a-şi susţine interesele în faţa judecătorului.
Procurorul , sindicatele, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor etc., sunt personalităţi care pot sta în justiţie şi promova acţiuni în faţa judecătorului civil.
Nu ne aflăm într-o astfel de ipoteză, în cazul Legii nr. 10/2001, ca lege reparatorie, nu prevede posibilitatea terţilor, fie ei chiriaşi, legitimaţi de un interes actual, de a ataca dispoziţia de restituire, deoarece raportul juridic izvorât din aplicarea Legii nr. 10/2001 ia naştere între deţinătorul imobilului şi persoana îndreptăţită la restituire în natură sau la măsuri reparatorii. Faptul că actualii chiriaşi invocă beneficiul contractului de închiriere, care le legitimează speranţa că, în viitor, îşi vor conserva locaţiunea şi posibilitatea cumpărării imobilului, nu le conferă dreptul şi calitatea de a solicita în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001 anularea dispoziţiei prin care li s-au conferit intimaţilor măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv.
Mijlocul procesual prin care se pune în discuţie lipsa calităţii procesuale active sau pasive, este excepţia.
Dacă excepţia este admisă, fiind găsită întemeiată, acţiunea se va respinge fie ca formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, fie ca îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, ulterior acțiune putând fi formulată pârâtului de adevăratul titular al dreptului sau reclamatul putând formula împotriva celui obligat într-adevăr prin raportul juridic civil[18].
Calitatea procesuală se poate transmite pe cale convenţională, prin act juridic ori pe cale legală cu titlu particular, cu titlu universal sau universal.
Aceeaşi posibilitate de transmitere a calităţii procesuale din prima fază a procesului – judecata – se manifestă şi în faza a doua a executării silite, atunci când oricare dintre cele două părţi – creditor şi debitor – îşi pot transmite calitatea procesuală.
-
4. PRETENŢIA
Pretenţia acţiunii civile reprezintă însuşi scopul pentru care reclamantul a pornit procesul. Pretenţia constituie mobilul sau motivul determinant pentru care reclamantul solicită instanţei de judecată ajutorul fie pentru realizarea unui drept, fie pentru protecţia unei alte situaţii juridice.
Aşadar, pentru exercitarea acţiunii civile este necesar ca o persoană să pretindă (să afirme) un drept subiectiv civil sau să se prevaleze de o situaţie juridică pentru a cărei realizare este necesară calea judecăţii, deci să supună judecăţii o pretenţie[19].
Noul Cod de procedură civilă a renunţat la formularea Codului de procedură de la 1865 (art. 109 care făcea referire la cei care „pretind un drept împotriva unei alte persoane). Noţiunea era puţin desuetă şi restrictivă în opinia noastră, de vreme ce nu este sine qua non necesar să pretinzi un drept faţă de o altă persoană pentru a porni un litigiu, a fortiori dacă ne imaginăm situaţiile în care reclamantul nu pretinde niciun drept, ci doreşte numai simpla clarificare a unei situaţii juridice incerte.
Drept urmare, formularea unei pretenţii nu poate fi limitată numai la situaţiile în care se invocă un drept subiectiv, atâta timp cât însăşi legea supremă – Constituţia României – în art. 21 alin. (1) acordă justiţiabilului vătămat accesul la o instanţă şi atunci când vătămarea vizează un interes legitim ori o libertate.
Nu vom face o analiză asupra exegezei şi disputei doctrinare asupra posibilităţii ori imposibilităţii de a cataloga ca şi pretenţie interesele legitime şi libertăţile, respectiv sensul drepturilor subiective, dat fiind faptul că nu este nici locul oportun.
Aşa fiind, pentru ca reclamantul să poată exercita acţiunea civilă, el trebuie să afirme doar o pretenţie sau o situaţie juridică care se bucură de protecţie juridică[20].
Dacă la finalul procesului se dovedeşte că dreptul invocat nu există, nu îndeplineşte cerinţele bunei-credinţe ori ale limitelor legalităţii şi bunelor moravuri, acţiunea va fi respinsă ca nefondată, ori reclamantul va fi sancţionat pentru abuz de drept.
Dacă însă, judecătorul va constata că dreptul nu este actual şi născut, cererea va fi respinsă ca prematură, fapt care nu îl va împiedica pe reclamant să formuleze o nouă cerere în justiţie la momentul la care dreptul poate fi supus judecăţii.
Sancțiunea încălcării condițiilor de exercitare a acțiunii civile.
După cum art. 32 statornicește patru condiții de exercitare a acțiunii civile, dispoziția art. 40 NCPC, instituie sancționarea numai a trei dintre cele patru condiții respectiv, capacitatea procesuală, calitatea procesuală și interesul de a acționa. Astfel fiind, codul nu face nicio referire la formularea unei pretenții, după cum apare firesc. Formularea unei pretenții așa cum am definit-o în rândurile de mai sus, se materializează în apărarea unui drept subiectiv sau a unei situații juridice. Sancțiunea care intervine în cazul lipsei pretenției este respingerea cererii ca nefondată ori, reclamantul poate fi sancționat pentru abuz de drept.
În cazul unei acțiuni formulate de o persoană care nu are capacitate procesuală am făcut distincția după cum lipsa capacității procesuale de folosință atrage nulitatea absolută a actelor de procedură îndeplinite, iar lipsa capacității procesuale de exercițiu atrage anulabilitatea acestora.
Dacă instanța constată lipsa calității procesuale active, va respinge cererea ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, iar nu ca o acțiune nefondată, iar dacă acțiunea a fost formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, cererea sau apărarea va fi respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Respingerea cererii nu este una irefragabil, reclamantul putând introduce o nouă cerere împotriva adevăratului pârât, fără a fi ținut de autoritatea de lucru judecat din primul dosar.
Tot astfel, lipsa interesului atrage respingerea cererii ori apărării formulate ca lipsită de interes, independent de cum cerinței interesului îi lipsește una dintre condițiile prevăzute ori acesta lipsește în integralitate.
Invocarea lipsei de interes pe calea excepției trebuie analizată prioritar de către instanță, întrucât excepția este peremptorie și tinde la stingerea pricinii. Excepția lipsei de interes poate fi invocată și de către procuror cât și de către instanță din oficiu.
Alineatul 2 al art. 40 NCPC, stabilește alături de sancțiunile prezentate în rândurile de mai sus și alte sancțiuni aplicabile în cazul lipsei uneia sau unor dintre condițiile acțiunii civile și anume, aplicarea amenzii judiciare la introducerea cu rea-credință a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice.
Concluzii
Acţiunea civilă reprezentând ansamblul unor mijloace procesuale puse la dispoziţia părţilor litigante prin intermediul cărei acestea să ceară protecţia dreptului subiectiv pretins ori a unei alte situaţii juridice sau pentru asigurarea apărării în proces, este firesc să aibă anumite elemente specifice.
Când acţiunea civilă este exercitată, este nevoie ca cele două părţi – în ipoteza raportului juridic litigios simplu – să îndeplinească cele patru condiţii prevăzute de art. 32 NCPC.
Aşa fiind, nu putem încheia studiul de faţă fără a relua aspectele de o deosebită importanţă şi anume, orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia îndeplineşte cumulativ cele patru condiţii şi faptul că, aceste condiții stabilite prin art. 32 alin. (1) trebuie îndeplinite nu numai la formularea cererii și învestirea instanței ci și ulterior pentru punerea în mișcare a tuturor formelor procesuale care alcătuiesc noțiunea de acțiune civilă „ansamblu de mijloace procesuale”.
[16] A. Tabacu, op. cit., p. 132.
[17] I. Leş, op. cit., p. 262.
[18] A. Tabacu, op. cit., p. 134.
[19] G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 34.
[20] I. Leş, op. cit., p. 272.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.