Acţiunea civilă. Condiţii de exercitare
Robert-Adrian Deliu - ianuarie 3, 2017Abstract
Starting from the definition that the new legislation civil procedure gives the concept of civil
action that „all of means procedural law provides for the protection of the subjective right claimed by
either party or any other legal situations and for defense in litigation”. Definite opportunity through
which we look out their protection litigant in civil proceedings as a civil subjective or, where
appropriate, of other legal situations proteguite law by creating the start and progress of the civil
trial.
Definition of civil action is one of the doctrinal inspiration, Viorel Mihai Ciobanu reputed
professor since 1997 defined the civil action was taken just as the legislature of the new Code of Civil
Procedure, which look to manifest our every consideration.
The need to define civil action came amid confusion it as holistic procedural means that the
legislature makes available to individuals with subjective right itself or with application of summons.
If civil action is a holistic means procedural action once exercised atarage per se and need
subjects – parties – justifying and meet certain conditions for the express purpose of the exercise civil
action.
Article 32 of the new Code of Civil Procedure requires that in formulating and supporting any
applications author cumulatively meet four conditions, namely:
1. legal capacity;
2. locus;
3. to make a claim;
4. prove an interest.
The same applies in the case of defense. All four conditions must endure throughout the
development process, instructions cover all the trial documents made by hand in the process, their
existence is not enough being met only the start of the dispute.
Conditions civil action must be examined in relation to each part of the process, regardless of his
position proceedings – plaintiff or defendant – as the law does not distinguish. Similarly, the code
refers to „any claim” for which all parties disputed legal relationship must be subordinate to the
overriding rule prescribed by art. 32 of the new Code of Civil Procedure.
Failure of one or more of the conditions attract civil action, as appropriate, nullity,
anulabilitatea or reject the application as lacking interest or as made by a person lacks locus standi or
against a person with passive standing.
Keywords: civil action, quality, capacity, pretension, interest.
Demararea şi purtarea unui proces civil implică o serie de cerinţe impuse reclamantului pentru ca dreptul subiectiv civil pretins să fie recunoscut şi protejat prin concursul forţei coercitive a statului.
Dreptul subiectiv este definit ca fiind „posibilitatea recunoscută de legea civilă subiectului activ – persoană fizică sau juridică – în virtutea căreia aceasta poate, în limitele dreptului şi moralei, să aibă o anumită conduită, să pretindă o conduită corespunzătoare – să dea, să facă ori să nu facă ceva – de la subiectul pasiv şi să ceară concursul forţei coercitive a statului, în caz de nevoie”[1].
Instrumentul juridic procesual prin care se asigură protecţia dreptului subiectiv civil sau a unor situaţii ocrotite de lege este acţiunea civilă[2].
Noul Cod de procedură civilă a realizat o importantă reglementare. Pentru prima dată a încercat să pună capăt controversei născute în doctrina procesual civilă sub aspectul definirii acţiunii civile.
Astfel, conform art. 29 NCPC „acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces”.
Dispoziţia noului Cod de procedură civilă trebuie corelată şi cu cea a art. 21 din Constituţia României conform căreia „(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”
Nu trebuie să confundăm sfera largă a noţiunii de acţiune civilă şi să o limităm numai la sensul de „act de sesizare a instanţei”, ea trebuie interpretată extensiv, ca ansamblul tuturor mijloacelor recunoscute de lege de realizare a dreptului la acţiune, instrument juridic prin intermediul căruia titularul dreptului poate porni procesul, se poate apăra şi demonstra afirmaţia din cuprinsul petitului.
Sunt astfel de mijloace: cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvenţională, excepţiile procesuale, cererile de probatorii, căile de atac, cererea de executare silită, contestaţia la executare silită, etc.
În legislaţia procesual civilă franceză şi belgiană, printre puţinele de altfel, acţiunea civilă a fost definită „dreptul , pentru autorul unei pretenţii, de a fi ascultat asupra fondului acesteia, astfel ca judecătorul să spună dacă este sau nu fondată. Pentru adversar, este dreptul de a discuta temeinicia acestei pretenţii”[3].
Profesorul V.M. Ciobanu preciza faptul că, „pentru a pune în mişcare formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii, este necesară, în primul rând, voinţa de a acţiona”[4], voinţă care odată ce există trebuie îndeplinite o serie de condiţii de exerciţiu.
Identificarea şi determinarea condiţiilor de exerciţiu ale acţiunii civile, au suscitat numeroase controverse sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865, nu numai asupra numărului lor cât şi asupra conţinutului pe care acestea trebuie să îl poarte.
Noul Cod de procedură civilă vine şi curmă aceste dispute doctrinare, astfel că prin dispoziţia art. 32 enumeră limitativ şi strict condiţiile esenţiale sine qua non pe care orice justiţiabil care doreşte să învestească o instanţă trebuie să le deţină.
„(1) Orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia:
- a) are capacitate procesuală, în condiţiile legii;
- b) are calitate procesuală;
- c) formulează o pretenţie;
- d) justifică un interes.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător, şi în cazul apărărilor.”
Articolul 32 alin. (1) instituie o regulă irefragabilă, aceea că orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia întruneşte cumulativ cele 4 condiţii: capacitate procesuală, în condiţiile legi, calitate procesuală, formulează o pretenţie şi justifică un interes.
Foarte important de reţinut este că aceste condiţii, stabilite în art. 32 alin. (1), trebuie îndeplinite nu numai la declanşarea acţiunii civile prin sesizarea instanţei cu cererea de chemare în judecată, ci şi pentru punerea în mişcare a oricăreia dintre formele procesuale ce intră în conţinutul acţiunii: excepţii, căii de atac, executare silită etc.[5]
-
1. INTERESUL
Interesul acţiunii în justiţie este reprezentat de avantajul, folosul practic, pe care-l speră reclamantul în urma câştigării procesului[6]. Existenţa interesului este urmărită pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanţă, ci şi în cazul tuturor celorlalte acte procedurale îndeplinite de părţi pe parcursul desfăşurării procesului. Prin urmare, dacă activitatea judiciară nu-i poate procura părţii un interes practic, cererea sa va fi respinsă pentru lipsa acestei cerinţe[7].
Cercetarea existenţei interesului de a acţiona, are o importanţă deosebită, dat fiind faptul că prin această condiţie se poate stabili dacă reclamantul a formulat cu adevărat o cerere justă, temeinică, prin intermediul căreia urmăreşte realizarea unui drept sau apărarea unui interes legitim, iar nu în scop pur şicanator, încărcând astfel, inutil rolul instanţelor de judecată cu cereri lipsite de un interes real și realizabil.
Excepţia lipsei de interes are caracter dirimant şi, atunci când este admisă, duce la respingerea acţiunii.
Interesul este o condiţie distinctă de dreptul subiectiv, cu caracter obiectiv, a cărei existenţă trebuie apreciată concret în fiecare caz în parte[8].
Natura interesului poate fi materială sau morală, bunăoară reclamantul urmăreşte satisfacerea unei nevoi materiale, prin realizarea creanţei pe care debitorul o are faţă de acesta, revendicarea unui bun aflat în mod nelegal în posesia pârâtului etc. Interesul este moral atunci când reclamatul tinde a se proteja de o atitudine necorespunzătoare din partea pârâtului şi de a obţine o satisfacţie morală, bunăoară procedura divorţului, stabilirea locuinţei minorului, punerea sub interdicţie judecătorească, etc.
Sunt catalogate ca fiind lipsite de interes: cererea de reducere a pensiei de întreţinere formulată de cel întreţinut, formularea unei căi de atac de partea care a câştigat procesul sub toate aspectele, invocarea unei excepţii care nu vatămă partea care o invocă.
Interesul trebuie să fie şi legitim, în conformitate cu ordinea de drept, să izvorască dintr-un raport juridic recunoscut de lege.
Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Este determinat interesul practic, concret, care se apreciază de către magistratul judecător de la speţă la speţă, iar nu de principiu.
Interesul este legitim atunci când se află în concordanţă cu legea şi bunele moravuri. Când prin el se tinde la apărarea unui drept sau interes legitim proteguit de o normă de drept.
Să fie personal, adică folosul practic să vizeze pe cel care recurge la forma procedurală, iar nu pe adversarul său[9]. Se arată uneori că această cerință a interesului personal suferă numeroase derogări, datorită faptului că legea recunoaşte legitimare procesuală activă şi altor persoane sau organe, precum procurorul, Avocatul Poporului etc.[10] În realitate nu este vorba de o excepţie de la această condiţie, faptul că o altă persoană sau un alt organ căruia legea îi recunoaşte legitimare procesuală şi exercită o acţiunea în folosul adevăratului titular al dreptului, reprezintă numai o derogare de la lege, însă efectele se produc în folosul adevăratului titular al dreptului.
Interesul trebuie să fie născut şi actual. În principiu, interesul judiciar se consideră că există şi a devenit actul din momentul încălcării unui anumit drept subiectiv[11].
Această cerinţă este îndeplinită întotdeauna când dreptul subiectiv invocat este şi actual, însă în anumite cazuri dreptul nu este actual, dar interesul promovării acţiunii subzistă[12].
În rândurile de mai sus am arătat că instanţa va respinge ca lipsită de interes cererea căreia îi lipseşte această condiţie, tot astfel se va proceda şi atunci când, deşi reclamantul justifică un interes însă acestuia îi lipseşte unul dintre elementele componente enumerate mai sus.
Invocarea lipsei de interes se face prin intermediul excepţiei, care, întrucât priveşte exerciţiul dreptului la acţiune, poate fi calificată ca excepţie de fond, iar fiindcă efectul ei este respingerea, ca o excepţie peremptorie (dirimantă)[13].
-
2. CAPACITATEA PROCESUALĂ
Deşi nu este reglementată alături de celelalte condiţii ale acţiunii civile, ea este cuprinsă în Capitolul II referitor la părţi.
Capacitatea procesuală reprezintă transpunerea în plan procesual a capacităţii civile, de folosinţă şi de exerciţiu[14]. Tot astfel, Codul de procedură civilă distinge între capacitate procesuală de exerciţiu şi capacitate procesuală de folosinţă.
Mutatis mutandis, condiţiile, modalităţile de dobândire şi pierdere a celor două forme ale capacităţii de folosinţă, respectiv de exerciţiu procesuale se subscriu reglementării din Codul civil.
O normă specială, vizează asociaţiile, societățile sau alte entităţii fără personalitate juridică care pot sta în judecată atât ca reclamante, cât şi ca pârâte, sub condiţia de a fi constituite potrivit legii.
Capacitatea procesuală de folosinţă este aptitudinea persoanei de a fi titular de drepturi şi obligaţii procesuale, astfel cum orice persoană are capacitate de folosinţă civilă şi, pe cale de consecinţă, este titular de drepturi şi obligaţii.
Codul civil consacră în art. 28 regula capacităţii de folosinţă arătând că orice persoană are capacitate de folosinţă, aceasta fiind recunoscută tuturor persoanelor.
Capacitatea procesuală de exerciţiu este acea parte a capacităţii procesuale care constă în aptitudinea unei persoane care are folosinţa unui drept, de a valorifica singură acest drept în justiţie, exercitând personal drepturile procesuale şi îndeplinind tot astfel obligaţiile procesuale. Cu alte cuvinte este capacitatea de a angaja şi de a conduce personal procesul, capacitatea de a sta în judecată[15].
Atât dobândirea, cât şi pierderea capacităţii procesuale de exerciţiu sunt supuse reglementării Codului civil.
Este de remarcat faptul că, spre deosebire de lipsa capacităţii procesuale de folosinţă sancţionată cu imposibilitatea unei persoane de a sta în justiţie, lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu nu îngrădeşte acesteia dreptul de a sta în justiţie. Pe cale de consecinţă, pentru aceasta va exista o persoană care îi va reprezenta interesele în cadrul procesului. Această posibilitate este realizată prin intermediul instituţiei reprezentării judiciare.
Persoana care nu are capacitate de exerciţiu va fi reprezentată, în condiţiile legi de un reprezentant legal ori convenţional, în funcţie de izvorul juridic al reprezentării.
Reprezentarea intervine numai în cazul în care persoana reprezentată nu are capacitate de exerciţiu. Sunt reprezentanţi legali, părinţii pentru copii lor minori, tutorele pentru cel dat în plasament, curatorul special până la soluţionarea cererii de punere sub interdicţie judecătorească.
Asistarea, este necesară pentru ocrotirea minorului cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, care va sta în justiţie, fiind citat, participând fizic, însă într-un mod pasiv.
Lipsa capacităţii procesuale de exerciţiu se invocă în cursul procesului civil pe cale de excepţie, fiind peremptorie, dirimantă şi de fond.
Fiind o excepţie absolută, aceasta poate fi invocată în orice stare a procesului, chiar direct în apel. Tot ca urmare a acestor calităţii excepţia lipsei capacităţii procesuale de exerciţiu poate fi invocată nu numai de parte care justifică interes, ci şi de partea care este în situaţia juridică discutată, de procuror şi de instanţă din oficiu.
Sancţiunea îndeplinirii unor acte juridice de către o persoană lipsită de capacitate procesuală de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, sunt supuse anulării.
Anularea din această materie suportă o limitare temporală, instanţa fiind obligată să dea termen de judecată în interiorul căruia şi până la şedinţa de judecată reprezentantul sau ocrotitorul legal va putea ratifica ori nu actele făcute cu nesocotirea condiţiei capacităţii de exerciţiu.
[1] V.M. Ciobanu, Tratat teoretic şi practic de procedură civilă, vol. I, Teoria generală, Ed. Naţional, Bucureşti, 1997, p. 247.
[2] A. Tabacu, Drept procesual civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 122.
[3] Apud V.M. Ciobanu în V.M. Ciobanu şi Marian Nicolae, Noul Cod de procedură civilă comentat şi adnotat, vol. I, ed. a II-a revizuită şi adăugită, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, pp. 150-151.
[4] V.M. Ciobanu în V.M. Ciobanu şi Marian Nicolae, op. cit., 2016, p. 157; V.M. Ciobanu, op. cit.,1997, p. 266.
[5] V.M. Ciobanu, în V.M. Ciobanu, M. Nicolae, op. cit., 2016, p. 158.
[6] A. Tabacu. op. cit., p. 139.
[7] I. Leş. Tratat de drept procesual civil, vol. I, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2014, p. 151.
[8] A. Tabacu, op. cit., p. 139.
[9] V.M. Ciobanu, op. cit., 1997, p. 272.
[10] V.M. Ciobanu în V.M. Ciobanu, M. Nicolae, op. cit., p. 160.
[11] I. Leş, op. cit., p. 152.
[12] A. Tabacu, op. cit., p. 140.
[13] V.M. Ciobanu, op. cit., 1997, p. 273.
[14] A. Tabacu, op. cit., p. 129.
[15] V.M. Ciobanu, op. cit., 1997, p. 273.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.