[UPDATE: Revizuire] Hotărârea CEDO din 26 februarie 2019 în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României
Redacția ProLege - septembrie 2, 2020Update 24 septembrie 2020: Revizuirea Hotărârii CEDO din 26 februarie în Cauza Ana Ionescu și alții împotriva României
În M. Of. nr. 870 din 24 septembrie 2020 s-a publicat revizuirea Hotărârii CEDO din 26 februarie în Cauza Ana Ionescu și alții împotriva României, în măsura în care aceasta priveşte cererile formulate în temeiul art. 41 din Convenţie de către reclamantul decedat, domnul P.N.A.
Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri, revizuite:
Art. 41 – Reparaţie echitabilă – Revizuire – Sumele acordate reclamantului decedat urmează să fie plătite moştenitoarei sale. |
ÎN DREPT
I. Cerere de revizuire
5. Guvernul a solicitat revizuirea Hotărârii din 26 februarie 2019, pe care nu a fost în măsură să o execute având în vedere decesul domnului P.N.A. înainte de pronunțarea hotărârii.
6. La 21 noiembrie 2019, doamna E.A. a prezentat un certificat care atestă calitatea sa de moștenitoare a reclamantului decedat și o declarație în care și-a exprimat dorința de a continua procedura în locul acestuia. Ea a solicitat să i se atribuie reparația echitabilă acordată de Curte soțului său decedat, domnul P.N.A.
7. Curtea constată că din documentele care i-au fost prezentate reiese că doamna E.A. era soția reclamantului decedat, P.N.A., și singura moștenitoare a acestuia.
8. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că doamna E.A. are calitatea procesuală de a continua procedura în locul soțului său decedat. Observă că aceasta și-a exprimat intenția de a face acest lucru și a solicitat revizuirea hotărârii.
9. Curtea consideră că Hotărârea din 26 februarie 2019, astfel cum a fost rectificată la 13 iunie 2019, ar trebui să fie revizuită [a se vedea, de exemplu, WypukoÅ2-PiÄ*tka împotriva Poloniei (revizuire), nr. 3.441/02, 8 iunie 2010, Dzhabrailovy împotriva Rusiei (revizuire), nr. 68.860/10 și alte 4 cereri, 4 februarie 2016, și Cangoz și alții împotriva Turciei (revizuire), nr. 7.469/06, 19 septembrie 2017], în conformitate cu art. 80 din Regulamentul Curții, ale cărui părți relevante se citesc astfel:
„În cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influență decisivă cu privire la soluția unei cauze judecate deja și care, la momentul pronunțării hotărârii, nu era cunoscut de Curte și nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate […] să sesizeze Curtea cu o cerere de revizuire a hotărârii respective. […]”
10. Prin urmare, Curtea decide să acorde în solidar moștenitoarei (doamna E.A.) și celorlalți reclamanți (doamna D.Ș., domnul T.P.M. și doamna I.V.O. – a se vedea punctul 4 din tabelul anexat) suma pe care a acordat-o anterior reclamanților din Cererea nr. 36.384/03, și anume 43.200 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material și 5.000 EUR cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul moral și pentru cheltuielile de judecată (a se vedea supra, pct. 2).
11. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal, practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
Astfel, Curtea a hotărât că:
„(a) statul pârât trebuie să plătească în solidar doamnei E.A. şi celorlalţi reclamanţi din Cererea nr. 36.384/03 (doamna D.Ș., domnul T.P.M. şi doamna I.V.O.), în termen de trei luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, în conformitate cu art. 44 § 2 din Convenţie, sumele indicate la punctul 4 al tabelului din anexă, pentru prejudiciul material, prejudiciul moral şi cheltuielile de judecată, plus orice sumă ce poate fi datorată cu titlu de impozit, sume care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;
(b) de la expirarea termenului menţionat şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade, majorată cu trei puncte procentuale”.
Hotărârea CEDO din 26 februarie 2019 în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României
Istoricul dreptului şi practicii interne relevante în ceea ce priveşte recunoaşterea proprietăţilor naţionalizate în mod nelegal vândute de către stat către terţe părţi a fost rezumat în hotărârile Curţii în cauzele Brumărescu împotriva României (MC) (nr. 28.342/95, pct. 34 – 35, CEDO 1999-VII); Străin şi alţii (citată anterior, pct. 19 – 23); Maria Atanasiu şi alţii împotriva României (nr. 30.767/05 şi 33.800/06, pct. 44 şi urm., 12 octombrie 2010); Preda şi alţii (citată anterior, pct. 68 – 74); şi Dickmann şi Gion împotriva României (nr. 10.346/03 şi 10.893/04, pct. 52 – 58, 24 octombrie 2017)
|
În M. Of. nr. 816 din din 8 octombrie 2019, s-a publicat Hotărârea CEDO din 26 februarie 2019 în Cauza Ana Ionescu şi alţii împotriva României (Cererea nr. 19.788/03 şi alte 18 cereri).
Vă prezentăm, în continuare, dispozițiile respectivei hotărâri:
(…)
II. Dreptul şi practica interne relevante
8. Istoricul dreptului şi practicii interne relevante în ceea ce priveşte recunoaşterea proprietăţilor naţionalizate în mod nelegal vândute de către stat către terţe părţi a fost rezumat în hotărârile Curţii în cauzele Brumărescu împotriva României (MC) (nr. 28.342/95, pct. 34 – 35, CEDO 1999-VII); Străin şi alţii (citată anterior, pct. 19 – 23); Maria Atanasiu şi alţii împotriva României (nr. 30.767/05 şi 33.800/06, pct. 44 şi urm., 12 octombrie 2010); Preda şi alţii (citată anterior, pct. 68 – 74); şi Dickmann şi Gion împotriva României (nr. 10.346/03 şi 10.893/04, pct. 52 – 58, 24 octombrie 2017).
(…)
ÎN DREPT
III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie
11. Reclamanţii au susţinut că imposibilitatea de a redobândi posesia proprietăţilor lor naţionalizate în mod nelegal sau de a le fi asigurate compensaţii, în pofida hotărârilor care le-au recunoscut drepturile de proprietate, a constituit o încălcare a dreptului lor la respectarea bunurilor, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, care prevede:
„Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor.”
Cu privire la fond
(…)
27. Curtea observă că, la fel ca în cazul reclamanţilor din Cauza Străin şi alţii, citată anterior, şi, totodată, ca în cazul doamnei şi domnului Rodan din Cauza Preda şi alţii, citată anterior, reclamanţii din prezenta cauză au obţinut hotărâri definitive care recunoşteau nelegalitatea confiscării proprietăţilor lor de către stat şi dreptul lor de proprietate legitim cu efect retroactiv asupra respectivelor proprietăţi. Aceste hotărâri nu au fost contestate sau casate până în prezent. Reclamanţii nu au fost în măsură, până în prezent, să redobândească posesia proprietăţilor menţionate în tabelul anexat sau să obţină despăgubiri pentru această lipsire de proprietate.
28. Curtea reaminteşte că în Cauza Preda şi alţii a constatat că imposibilitatea reclamanţilor de a redobândi posesia proprietăţilor lor, în pofida hotărârilor definitive care le recunoşteau retroactiv drepturile de proprietate, a constituit o lipsire de proprietate în sensul celei de a doua teze a art. 1 primul paragraf din Protocolul nr. 1 şi că o astfel de lipsire, coroborată cu lipsa totală a unei despăgubiri, le-a impus reclamanţilor o sarcină disproporţionată şi excesivă, cu încălcarea dreptului lor la respectarea bunurilor, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Preda şi alţii, citată anterior, pct. 146, 148 şi 49).
A reiterat constatările din cauza cea mai recentă şi similară, Dickmann şi Gion, citată anterior (pct. 103 – 104).
29. De asemenea, Curtea constată că Guvernul nu a prezentat niciun fapt sau argument în măsură să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în speţă. În special, Legea nr. 165/2013, care, potrivit Curţii, nu oferă o cale de atac efectivă pentru situaţii similare celor din prezenta cauză (a se vedea Preda şi alţii, citată anterior, pct. 149, Dickman şi Gion, citată anterior, pct. 100 – 102, şi supra, pct. 23), nu a fost modificată în urma hotărârilor Curţii sus-menţionate. Nici Guvernul nu a susţinut că practica instanţelor interne s-a schimbat ulterior acestor hotărâri pentru a interpreta Legea nr. 165/2013 astfel încât să poată fi considerată ca oferind o cale de atac efectivă pentru reclamanţii din speţă.
30. Considerentele de mai sus îi sunt suficiente Curţii pentru a-i permite să concluzioneze că a fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
(…)
V. Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenţie
33. Art. 41 din Convenţie prevede:
„În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă”.
34. Reclamanţii au depus cereri de acordare a unei reparaţii echitabile la diferite date, în perioada 2006 – 2010. În 2015 au actualizat aceste cereri la solicitarea Curţii.
35. Guvernul a făcut comentarii în replică la cererile iniţiale şi actualizate ale reclamanţilor de acordare a unei reparaţii echitabile.
36. În sprijinul cererilor şi susţinerilor în ceea ce priveşte prejudiciul material, reclamanţii şi Guvernul au transmis unul sau mai multe dintre următoarele documente:
a) rapoarte de expertiză realizate de experţi autorizaţi, fie ai Ministerului Justiţiei sau membri ai Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor (ANEVAR), care este o asociaţie recunoscută de guvernul român drept asociaţie de interes public. Rapoartele de expertiză au estimat valoarea de piaţă a proprietăţilor pretinse după vizitarea acestora (experţii reclamanţilor), utilizând criteriile definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008, care stabileşte chiriile proprietăţilor de stat, standardele şi recomandările stabilite de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor (ANEVAR) şi Standardele internaţionale de evaluare (IVS). Experţii guvernamentali nu au vizitat proprietăţile;
b) deciziile administrative în temeiul Legii nr. 165/2013 care acordă măsuri compensatorii calculate potrivit criteriilor stabilite de legea menţionată sau valori estimative calculate de organele administrative competente (a se vedea art. 41 din Legea nr. 165/2013, Preda şi alţii, citată anterior, pct. 70);
c) copii ale contractelor de vânzare care indică preţul pe metru pătrat pentru proprietăţile învecinate.
A. Prejudiciu material
37. Astfel cum Curtea s-a pronunţat în mai multe rânduri, o hotărâre prin care Curtea constată o încălcare impune statului pârât obligaţia legală de a pune capăt respectivei încălcări şi de a-i repara consecinţele astfel încât să restabilească pe cât posibil situaţia existentă înainte de încălcare [a se vedea Iatridis împotriva Greciei (reparaţie echitabilă) (MC), nr. 31.107/96, pct. 32, CEDO 2000-XI, şi Guiso-Gallisay împotriva Italiei (reparaţie echitabilă) (MC), nr. 58.858/00, pct. 90, 22 decembrie 2009].
38. Curtea consideră că, în circumstanţele cauzei, restituirea proprietăţilor în discuţie va pune reclamanţii, pe cât posibil, într-o situaţie echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă nu ar fi fost încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1.
39. În lipsa unei asemenea restituiri din partea statului pârât, Curtea reţine că acesta trebuie să plătească reclamanţilor, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul material, o sumă corespunzătoare cu valoarea actuală a proprietăţilor (a se vedea Preda şi alţii, citată anterior, pct. 163).
40. În ceea ce priveşte suma de bani pretinsă cu titlu de foloase sau beneficii nerealizate din bunurile reclamantelor, Curtea respinge acest capăt de cerere. A acorda o sumă de bani pe această bază ar reprezenta un proces speculativ, având în vedere că foloasele obţinute din deţinerea proprietăţii depind de diverşi factori [a se vedea Buzatu împotriva României (reparaţie echitabilă), nr. 34.642/97, pct. 18, 27 ianuarie 2005, şi Preda şi alţii, citată anterior, pct. 164)].
41. Curtea observă discrepanţa dintre estimările reclamanţilor în privinţa valorii proprietăţilor lor şi cele avansate de Guvern.
42. Având în vedere informaţiile de care dispune referitoare la preţurile bunurilor imobile pe piaţa locală, inclusiv documentele transmise de părţi, precum şi jurisprudenţa sa consacrată privind cauze similare (a se vedea Maria Atanasiu şi alţii, citată anterior, pct. 253; Preda şi alţii, citată anterior, pct. 164; şi Dickmann şi Gion, citată anterior, pct. 113-18), Curtea consideră rezonabil şi echitabil, astfel cum prevede art. 41, să acorde reclamanţilor sumele indicate în tabelul anexat, pentru prejudiciul material.
B. Prejudiciu moral
43. Curtea consideră că ingerinţa gravă în exercitarea dreptului reclamanţilor la respectarea bunurilor lor nu poate fi compensată în mod adecvat prin simpla constatare a unei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pronunţându-se în echitate, în conformitate cu art. 41 din Convenţie, Curtea acordă reclamanţilor sumele indicate în tabelul anexat, pentru prejudiciul moral.
C. Cheltuieli de judecată
44. Unii dintre reclamanţi fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecată, fie nu au reuşit să le justifice. În consecinţă, Curtea nu consideră că există vreun motiv pentru a le acorda vreo sumă cu acest titlu (a se vedea tabelul anexat).
45. În ceea ce priveşte capetele de cerere formulate de restul reclamanţilor, ţinând seama de documentele pe care le deţine şi de jurisprudenţa sa, Curtea consideră rezonabil să acorde sumele indicate în tabelul anexat pentru toate cheltuielile de judecată.
D. Dobânzi moratorii
46. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal, practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale.
DOWNLOAD FULL ARTICLEArhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.