Unele considerații referitoare la soluționarea litigiilor individuale de muncă și conflictelor colective de muncă: aspecte juridico-practice din legislația Republicii Moldova
Ana Cucerescu - iunie 2, 2019A. În cadrul ședințelor de judecată privitor la examinarea LIM sau KKM părțile în proces deseori afirmă că partea adversă nu se folosește cu bună-credință de drepturile sale procedurale, adică conform prevederilor art. 61 alin. (1) C. pr. civ. ce statornicesc că părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Totodată, art. 55 din Constituție consfințește că orice persoană își exercită drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără să încalce drepturile și libertățile altora.
B. Astfel, între norma art. 61 alin. (1) C. pr. civ. și dezideratul art. 55 din legea supremă se observă o anumită neconcordanță/contradicție/coliziune, deoarece potrivit art. 61 alin. (1) C. pr. civ. obligația de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale este pusă, ca părți în proces, atât pe seama persoanelor fizice, cât și pe seama persoanelor juridice, iar din cuprinsul normei art. 55 al Constituției decurge logic că îndatorirea fundamentală ca orice persoană să-și exercite drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință – se referă exclusiv doar la persoanele fizice, fără a se răsfrânge asupra persoanelor juridice, ceea ce într-o anumită măsură dezechilibrează suportul constituțional necesar pentru exercitarea eficientă și atotcuprinzătoare de către instanța de judecată (în cazul când în proces participă persoane fizice și persoane juridice), a dreptului fundamental consfințit în art. 20 alin. (1) din legea supremă, conform căruia orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.
C. În acest context, e relevant de accentuat că potrivit art. 2 alin. (1) și (2) C. pr. civ. procedura de judecare a cauzelor civile (inclusiv a LIM sau KKM) în instanțele judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de Constituție, de prezentul cod și de alte legi organice. Normele de drept procedural civil din alte legi (inclusiv din Codul muncii) trebuie să corespundă dispozițiilor fundamentale ale prezentului cod. În caz de coliziune între normele prezentului cod și prevederile Constituției, se aplică prevederile constituționale, iar în caz de discordanță între normele prezentului cod și cele ale unei alte legi organice, se aplică reglementările legii adoptate ulterior.
D. Prin urmare, în caz de coliziune între norma art. 61 alin.(1) C. pr. civ. și art. 55 din legea supremă – se aplică prevederile Constituției, adică ale art. 55. Însă, aplicarea de către instanța de judecată a normei art. 55 din legea supremă naște anumite incertitudini, deoarece respectivul articol constituțional se referă doar la persoanele fizice, fără a fi aplicabilă față de persoanele juridice. O astfel de concluzie certă rezidă din următoarele considerente:
– înglobarea art. 55 în Capitolul I „Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale” din legea supremă confirmă elocvent faptul că acesta se referă la îndatoririle fundamentale ale persoanelor fizice, ci nu și a persoanelor juridice, concluzie ce rezultă suplimentar din conținutul pct. 2 al Hotărârii Curții Constituționale nr. 16/1998 „Cu privire la interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova”[8], conform căruia Înalta Curte a observat că atât Constituția Republicii Moldova, prin plasarea art. 20 în Capitolul I „Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale”, cât și Convenția europeană, prin sensul art. 6, se referă la drepturile fundamentale ale persoanelor fizice (…);
– din sensul prevederilor art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale la care Republica Moldova este parte[9], ce statuează expres că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanța independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, prevederi care necesită a fi aplicate de către instanța de judecată la examinarea LIM sau KKM (una din părți a căruia fiind angajatorul, care de regulă, e persoană juridică) rezultă că la calitatea de persoană (inclusiv asupra căreia se cere de aplicat art. 55 din legea supremă) se raportează doar persoanele fizice, dar nu și persoanele juridice;
– din cuprinsul normei art. 1 alin. (3) al legii supreme ce consfințește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate se rezumă că reprezintă valori supreme și sunt garantate drepturile și libertățile omului (ca persoană fizică), care sunt înglobate în art. 15-54 ale Capitolului I „Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale” din Constituție, realizarea cărora este de neconceput fără îndeplinirea de către om a îndatoririlor sale fundamentale cuprinse în 55-59 ale respectivului Capitol I;
– art. 15 din legea supremă prevede expres că de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea – beneficiază cetățenii Republicii Moldova (ca persoane fizice).
E. Așadar, pentru ca instanța de judecată să-și poată exercita atribuțiile sale în conformitate cu art. 20 alin. (1) din legea supremă, analizând/apreciind obiectiv, imparțial și echitabil folosirea de către părțile implicate în LIM sau KKM cu sau fără bună-credință de drepturile lor procedurale, este necesar ca instanța să aibă la dispoziție suportul/instrumentul constituțional convingător, clar și univoc, în care scopul oportun este controlul constituționalității prevederilor art. 61 alin. (1) C. pr. civ. prin prisma normei art. 55 din legea supremă.
F. Necesitatea exercitării controlului constituționalității prevederilor art. 61 alin. (1) C. pr. civ. prin prisma normei art. 55 din legea supremă decurge suplimentar din conținutul art. 9 alin. (1) C. civ., invocat supra, conform căruia persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință. O astfel de concluzie rezultă din inevitabilitatea apelării de către participanții în procesul de soluționare a LIM sau KKM nu numai la prevederile art. 61 alin. (1) C. pr. civ., ci și, după caz, la cele ale art. 9 alin. (1) C. civ., prevederi ce statornicesc, prin ansamblul lor, un vast câmp juridic de manevrare a părților LIM sau KKM care permite/nu exclude formularea/expunerea de către acestea a unor interpretări diametral opuse, subiective, unilaterale, contradictorii, ambigue, ce pot produce din cauza neconcordanței/coliziunii conținutului lor cu cel al art. 55 din legea supremă – distorsiuni și obstacole esențiale în judecarea corectă și echitabilă a LIM sau KKM în albia cerințelor art. 20 alin. (1) din Constituție, dat fiind că în proces participă nu numai persoane fizice, ci și persoana juridică (angajatorul).
G. Interpretarea prevederilor art. 61 alin. (1) C. pr. civ. [în coroborare cu cele ale art. 9 alin. (1) C. civ.] doar de către Parlament în temeiul art. 66 lit. c) din Constituție, fără ca legiuitorul să aibă în acest scop la îndemână un sprijin constituțional relevant, argumentat și adecvat, elucidat în urma stabilirii sensului autentic și deplin al art. 55 din legea supremă – ar fi o interpretare relativ trunchiată și practic insuficientă din partea organului legislativ pentru a fi în stare să asigure în mod eficient actul justiției la nivelul cerințelor standardelor de drept constituțional și internațional, inclusiv a celor ce rezultă din sensul art. 20 și 26 ale legii supreme, având totodată în vedere că legiuitorul și-a restrâns câmpul de interpretare prin norma art. 2 alin. (2) C. pr. civ., potrivit căreia în caz de coliziune între normele prezentului cod și prevederile Constituției, se aplică prevederile constituționale.
H. La acest capitol e relevant de remarcat că în comentariul la Constituția Republicii Moldova, editat de Curtea Constituțională în 2012, în care se interpretează doctrinar art. 55 din Legea Supremă, se menționează că „prin utilizarea în textul constituțional a noțiunii de orice persoană legiuitorul constituant a avut în vedere o noțiune universală ce cuprinde atât cetățenii Republicii Moldova, cât și cetățenii străini și apatrizi, precum și persoanele juridice (…)”[10]. Însă, un astfel de comentariu doctrinar al cuprinsului art. 55 din Constituție nu concordă cu dispozițiile constituționale invocate supra, fapt ce la rândul său impune obiectiv necesitatea elucidării desfășurate și autentice de către Curtea Constituțională a normei art. 55 din Legea Supremă.
În urma cercetărilor efectuate și elucidate în prezentul articol științific pot fi formulate următoarele concluzii de bază:
1. Soluționarea obiectivă, justă și imparțială a litigiilor individuale de muncă și a conflictelor colective de muncă este de neconceput fără folosirea de către salariați și angajatori cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor lor procedurale garantate de legislația muncii și procesuală.
2. Soluționarea litigiilor individuale de muncă este admisă de legiuitor, de regulă, pe cale judecătorească, cu excepția unor cazuri aparte ce permit soluționarea acestora pe cale extrajudiciară.
3. Soluționarea conflictelor colective de muncă se admite de către legiuitor cu respectarea obligatorie a procedurii de conciliere, iar în caz de nesoluționare în acest mod – în instanța de judecată.
4. Este imanent necesară elucidarea de către Curtea Constituțională a sensului autentic al art. 55 din legea supremă cu reflectarea lui veridică și deplină în cuprinsul art. 61 alin. (1) C. pr. civ., care va contribui la eliminarea neconcordanței/contradicției existente dintre respectivele prevederi procedurale și constituționale, iar prin aceasta, în mod firesc, la eficientizarea actului justiției, inclusiv în procesul de examinare atât a litigiilor individuale de muncă, cât și a conflictelor colective de muncă.
Referințe bibliografice:
– Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994, republicată în M. Of. al Republicii Moldova nr. 78 din 2016, art. 140;
– Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 82-86 din 2002, art. 661;
– Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003, republicat în M. Of. al Republicii Moldova nr. 130-134 din 2013, art. 415;
– Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 159-162 din 2003, art. 648;
– E. Boișteanu, N. Romandaș, Dreptul muncii: Manual, Chișinău, 2014, p. 736;
– T. Capșa, Comentariu științifico-practic la Codul muncii al Republicii Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Chișinău, 2014, p. 443;
– Hotărârea Curții Constituționale nr. 2/2016 „Pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate)”, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 55-58 din 2016, art. 9;
– Hotărârea Curții Constituționale nr. 16/1998 „Cu privire la interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova”, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 56-59 din 1998, art. 24;
– Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Tratate Internaționale, 1998 nr. 1, art. 342;
– K. Sollfrank (coord. de proiect), N. Pârțac, L. Țurcanu (red.), Constituția Republicii Moldova: comentariu, Arc, Chișinău, 2012.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[8] Hotărârea Curții Constituționale nr. 16/1998 „Cu privire la interpretarea art. 20 din Constituția Republicii Moldova”, în M. Of. al Republicii Moldova nr. 56-59 din 1998, art. 24.
[9] Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în Tratate Internaționale, 1998 nr. 1, art. 342.
[10] K. Sollfrank (coord. de proiect), N. Pârțac, L. Țurcanu (red.), Constituția Republicii Moldova: comentariu, Arc, Chișinău, 2012, p. 223.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.