Unele aspecte privind dreptul de proprietate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene
Camelia-Lilieana Gheorghiu - septembrie 1, 2015Cât privește sfera subiectelor obligate să respecte dreptul de proprietate reglementat la articolul 17 din Cartă, articolul 51 prevede că: ,,1) Dispozițiile prezentei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. Prin urmare, acestea respectă drepturile și principiile și promovează aplicarea lor în conformitate cu atribuțiile pe care le au în acest sens și cu respectarea limitelor competențelor conferite Uniunii de tratate. (2) Prezenta cartă nu extinde domeniul de aplicare a dreptului Uniunii în afara competențelor Uniunii, nu creează nici o competență sau sarcină nouă pentru Uniune și nu modifică competențele și sarcinile stabilite de tratate.ˮ
În acest sens, menționăm Hotărârea J. c. Parlamentului european (Cauza T-160/10), având ca obiect o petiție referitoare la o pretinsă încălcare de către un stat membru a dreptului de proprietate consacrat de articolul 17 din Cartă, Tribunalul a reamintit domeniul de aplicare al Cartei în lumina dispozițiilor articolului 51 și a apreciat că petiția nu are legătură cu aplicarea dreptului Uniunii, deoarece pretinsa încălcare a dreptului de proprietate ar rezulta dintr-o acțiune a autorităților austrice ,,fără legătură cu aplicarea dreptului Uniuniiˮ. Prin urmare, în absența unei astfel de legături strânse cu legislația Uniunii, eventuala încălcare a drepturilor de proprietate de către un stat membru nu are legătură cu aplicarea dreptului Uniunii și, deci, nu se referă la domeniile de competență ale Uniunii.
Spre deosebire de dreptul la libera exercitare a activităţilor economice, în literatura juridică străină[9], s-a subliniat că jurisprudenţa Curţii de Justiţie de la Luxembourg, referitoare la dreptul de proprietate „se caracterizează în special prin ceea ce nu este spus”, această jurisdicţie abţinându-se, cel mai adesea, de la a se pronunţa asupra naturii reale a obiectului dreptului de proprietate protejat.
Totuşi, nu este nici o îndoială că „dreptul de proprietate este garantat în dreptul comunitar, în conformitate cu tradițiile comune constituţiilor statelor membre, reflectate şi în primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”[10], protocol care consacră dreptul la respectarea bunurilor proprii[11]. Prin urmare, CJUE interpretează dreptul de proprietate în lumina articolului 1 al Protocolului 1 al CEDO, așa încât pentru a evidenția ce înțelege CJUE prin obiectul dreptului de proprietate, ar trebui să amintim că în jurisprudența Curții de la Strasbourg. termenul de bunuri înglobează orice valoare patrimonială. În acest sens, prof. M. Uliescu a subliniat că ,,De esenţa reglementării dreptului de proprietate este precizarea obiectului dreptului de proprietate şi anume bunurile […]. Termenul „bunuri” răspunde unor accepţiuni diferite. Cuvântul „bunuri” evocă ideea unei valori de care o persoană profită. Acest sens a fost reţinut şi în ordinea europeană, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.ˮ[12]
Ținând cont de interesele generale ale Uniunii și, în mod deosebit, de obiectivul integrării, unul dintre cele mai dificile aspecte ale abordării dreptului de proprietate în ordinea juridică a Uniunii privește modalitățile de realizare a protecției acestui drept. În acest sens, trebuie remarcat că CJUE a elaborat formule de compromis de natură a pune în balanță, pe de o parte, drepturile individuale, iar, pe de altă parte, obiectivul integrării, obiectiv care, de altfel, a făcut necesare și justificate anumite limitări ale acestor drepturi individuale. Totodată, mai trebuie menționat că evaluarea acestor limitări a fost făcută de către Curte în lumina dispozițiilor articolului 1 al primului Protocol adiţional la CEDO și a jurisprudenței Curții EDO, jurisdicție cu care CJUE a dezvoltat încă de la începuturi un dialog, chiar dacă, uneori, au existat și opinii divergente.
Așa cum am arătat deja, în jurisprudența constantă a CJUE, dreptul de proprietate este recunoscut ca făcând parte din principiile generale ale dreptului Uniunii, fiind garantat în dreptul Uniunii. Cu toate acestea, dreptul de proprietate nu apare ca fiind o prerogativă absolută, ci trebuie să fie luat în considerare din perspectiva funcției sale în societate. În consecință, unele limitări pot fi aduse folosinței dreptului de proprietate, cu condiția ca acestea să răspundă efectiv unor obiective de interes general urmărite de Comunitate și să nu constituie, din perspectiva obiectivului urmărit, o intervenție excesivă și intolerabilă care ar aduce atingere chiar substanței dreptului astfel garantat.[13]
Prin urmare, în materie de limitare a dreptului de proprietate, exigenţa generală de proporţionalitate presupune menţinerea unui just echilibru între exigenţele interesului general al comunităţii şi imperativele de protejare a interesului individual.[14]
După o formulă familiară drepturilor interne, Convenţia Europeană prevede două categorii de limitări ale dreptului de proprietate: lipsirea de dreptul de proprietate şi reglementarea folosinței bunurilor. Aceste două tipuri de restricţii ale exercitării dreptul de proprietate sunt reţinute şi la nivelul dreptului Uniunii.
Este important aşadar să vedem cum CJUE califică în practică o limitare fie ca lipsire de drept de proprietate, fie ca reglementare a folosinței bunurilor.
Cu privire la lipsirea de dreptul de proprietate, din câte ştim, CJUE nu a calificat niciodată o măsură litigioasă ca fiind de expropriere. Acest lucru se datorează în parte faptului că această jurisdicție nu poate recurge la o astfel de calificare decât în ceea ce priveşte acţiunile instituţiilor comunitare. Astfel, Curtea a adoptat o poziție deosebit de prudentă în ceea ce privește aprecierea existenței unui caz de expropriere, îndeosebi, în ceea ce privește exproprierea fără despăgubire.[15]
În ceea ce priveşte acţiunile autorităților naţionale în materie de expropriere, controlul acțiunilor acestora revine în mod normal jurisdicţiilor naţionale. Astfel, în Hotărârea Annibaldi[16], CJUE a conchis că o lege națională cu privire la expropriere nu are drept scop punerea în aplicare a dreptului Uniunii și se referă la un domeniu care intră în competență statelor membre. Cu toate acestea, în Hotărârea Fearon[17], CJUE a stabilit că poate controla conformitatea procedurii urmate în cazul exproprierii cu respectarea dreptului de proprietate, aşa cum a fost ea recunoscută în ordinea juridică comunitară.
În Hotărârea Wachauf, CJUE a stabilit că o reglementare comunitară care ar avea drept efect privarea, fără compensaţii, a concesionarului de fructul muncii sale ar fi incompatibilă cu protecţia drepturilor fundamentale din dreptul Uniunii[18]. Această concepție este recunoscută formal în dreptul Uniunii prin articolul 17 alineatul (1) din Cartă care prevede că orice privare de proprietate să implice o despăgubire justă acordată în timp util pentru pierderea suferită.
În ceea ce privește reglementarea folosinței bunurilor, se pare că, spre deosebire de CJUE, Curtea EDO a dezvoltat o jurisprudență mai favorabilă persoanelor fizice. Într-adevăr, istoric, în ordinea juridică a Uniunii, interesul general a prevalat asupra drepturilor particularilor, fiind considerat un fel de ,,viză de proporționalitate” pentru orice măsură de limitare a protecției dreptului de proprietate.[19]
Însă, în ultimii ani, se pare că o nouă tendință prinde contur în ordinea juridică a Uniunii. În acest sens, hotărârile CJUE pronunțate în cauzele Kadi conțin elemente de analiză deosebit de clarificatoare privind limitările care pot fi aduse folosinței dreptului de proprietate din perspectiva intereselor generale urmărite de Uniune.
În acest sens, așa cum s-a subliniat în doctrina străină[20], în Hotărârea Kadi din 3 septembrie 2008 (C-402/05 P și C-415/05 P), CJUE a afirmat fără echivoc dorința de a proteja drepturile fundamentale, chiar dincolo de echilibrul pe care CEDO l-ar menține între aceste drepturi, pe de o parte, și cerințele satisfacerii intereselor generale, pe de altă parte. Într-adevăr, în această hotărâre, CJUE a revenit asupra chestiunii relației sale cu Curtea EDO, a reamintit că sistemul CEDO este o sursă de inspirație, însă a arătat că protecția conferită drepturilor fundamentale în ordinea juridică a Uniunii poate fi mai mare, cu condiția ca această protecție să fie întotdeauna raportată la obiectivele de interes general urmărite de Uniune.
[9] G. Alberton-Heffner, «Le droit de propriété dans la jurisprudence communautaire», în Réalités et perspectives du droit communautaire des droits fondamentaux, F. Sudre, H. Labayle (dir.), Bruylant, Bruxelles, 2000, p. 339.
[10] Cauza 44/79, punctul 17, www.curia.europa.eu .
[11] Articolul 1 Protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale prevede că: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.
[12] M. Uliescu ,,Noțiunea de bun. Accepțiuni posibile”, p. 4, în Ştiință și codificare în România, Comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică a Institutului de Cercetări Juridice, 2012, Academia Română, București, 2012.
[13] A se vedea în acest sens Hotărârea Schräder HS Kraftfutter, C-265/87, punctul 15.
[14] F. Sudre, Drept european și internațional al drepturilor omului, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 381.
[15] A se vedea Hotărârea Wachauf, C-5/88, p. 19.
[16] Cauza C-309/96, Annibaldi, din 18 decembrie 1997.
[17] Cauza C-182/83, R. Fearon, din 6 noiembrie 1984.
[18] Cauza C-5/88, Wachauf, Hotărârea din 13 iulie 1989.
[19] M. Jaeger, La protection du droit de propriété dans l’ordre ….., op.cit., p.163
[20] P. Mengozzi, ,,The Protection of Fundamental Rights and Pursuit of General Interest in the Community Lawˮ, p. 456, citat după M. Jaeger, La protection du droit de propriété dans l’ordre ….., op.cit., p.164.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.