Unele aspecte juridice privitoare la înscrierea de menţiuni, anularea, modificarea, rectificarea și completarea actelor de stare civilă
Anett Csakany - iulie 7, 2016- II. Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă
1.1. Precizări prealabile. Art. 57-59 din Legea nr. 119/1996 reglementează ,,anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civilă și a mențiunilor. În aplicarea acestor dispoziții legale, Capitolul V din Metodologie (art. 125-130) cuprinde norme privind ,,anularea, modificarea, completarea sau rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe aceasta”.
De asemenea, art. 100 C. civ. instituie unele norme generale privind ,,anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă”. Evident, în raport cu dispozițiile art. 57-59 din Legea nr. 119/1996, cele ale art. 100 C. civ. au rolul de ,,drept comun”. Pe cale de consecință, raportul dintre aceste dispoziții legale este guvernat de regulile deduse din principiile specialia generalibus derogant, respectiv generalia specialibus non derogant.
În context, considerăm util ca, ab initio,trebuie făcute unele precizări în legătură cu semnificația juridică a termenilor ,,anulare”, ,,completare”, ,,modificare” și ,,rectificare”.
Unanim este acceptat în doctrina din domeniu că ,,nulitatea” este o sancţiune care determină lipsirea actului juridic civil de efectele contrare cerinţelor legale impuse pentru încheierea lui valabilă.
În limbajul comun și în context, termenul ,,completare”[25] are înțelesul de a adăuga date (elemente) care lipsesc din conținutul actului de stare civilă sau, altfel spus, de a elimina omisiunile strecurate la întocmirea acestuia.
Potrivit Dex și în context, ,,modificarea”[26] actului de stare civilă are semnificația de schimbare a formei și, mai ales, a conținutului actului de stare civilă pentru a fi conforme cu cerințele legale. În schimb, în temeiul art. (4) din Metodologie, ,,prin modificarea actelor de stare civilă se înţelege înscrierea unor menţiuni privitoare la statutul civil al titularului, aşa cum sunt descrise în cap. III”.
,,Rectificarea”[27] actului de stare civilă are semnificația de corectare sau de îndreptare a greșelilor strecurate în conținutul sau forma acestuia.
Potrivit art. 100 alin. (1) C. civ., ,,anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive”. Acest text este reprodus, cu unele diferențe de exprimare, care nu-i schimbă sensul, de art. 57 alin. (1), respectiv art. 125 alin. (1) din Metodologie.
Neîndoielnic, această manieră de reglementare contravine normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, împrejurarea că art. 57 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 reproduce art. 100 alin. (1) C. civ. constituie un ,,paralelism”, contrar art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. De asemenea, faptul că art. 125 alin. (1) reproduce art. 100 alin. (1) C. civ. și art. 57 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 contravine dispozițiilor art. 16 alin. (4) din Legea nr. 24/2000.
Pe de altă parte, observăm că, potrivit normelor juridice evocate, anularea, modificarea, sau completarea actelor de stare civilă pot interveni ,,exclusiv” în temeiul unei ,,hotărâri judecătorești definitive”. Per a contrario, aceste operațiuni nu pot fi realizate în temeiul altui act juridic, de altă natură, precum decizii administrative.
În materie sunt incidente corespunzător și dispozițiile art. 99 alin. (3) C. civ., conform cărora, ,,hotărârea judecătorească dată cu privire la starea civilă a unei persoane este opozabilă oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul”. Deci, în materie, ,,dovada contrară” se poate stabili doar printr-o altă hotărâre judecătorească definitivă. De fapt, art. 99 alin. (3) C. civ. instituie o excepție de la efectul de opozabilitate a hotărârilor judecătorești, prevăzut cu titlu general de art. 435 alin. (2) C. pr. civ. Într-adevăr, în dreptul comun, potrivit acestui text, ,,hotărârea este opozabilă oricărei terţe persoane atât timp cât aceasta din urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară” (s.n.). Altfel spus, în dreptul comun, în lipsa vreunei restricții stabilite de legiuitor, dovada contrară se poate face cu ,,orice mijloc de probă”. Această concluzie rezultă și din conținutul art. 100 alin. (4) teza a II-a C. civ. Astfel, în temeiul acestuia, ,,actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum și înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară”.
De asemenea, se poate observa că art. 100 alin. (1) C. civ. și art. 57 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 nu se referă și la ,,rectificarea actelor de stare civilă”. Într-adevăr, această operațiune nu este dată în competența instanței de judecată, ci a primarului. Astfel, potrivit art. 59 din Legea nr. 119/1996, ,,anularea, completarea și modificarea unui act de stare civilă sau a unei mențiuni înscrise pe acesta, dispuse prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și rectificarea unui act de stare civilă ori a mențiunilor înscrise pe acesta, aprobate prin dispoziție a primarului, se înscriu numai prin mențiune pe marginea actului de stare civilă corespunzătoare” (s.n.). În același sens sunt și dispozițiile art. 100 alin. (4) teza a II-a C. civ. De fapt, singura deosebire dintre cele două texte constă în faptul că cel din Codul civil se referă generic la o autoritate administrativă, iar art. 59 din Legea nr. 119/1996 la ,,primar”.
Art. 125 alin. (2) din Metodologie reia regulile potrivit cărora rectificarea actelor de stare civilă sunt de competența ,,primarului” și că se fac la cerere persoanei interesate sau din oficiu. De asemenea, acest text face precizarea că, pentru emiterea deciziei primarului, este necesar, în prealabil, avizul SPCJEP.
Revenind la art. 59 din Legea nr. 119/1996, acesta are două semnificații. Astfel, pe de o parte, evocă împrejurarea că ,,rectificarea actelor de stare civilă” este de competența ,,primarului” și, pe de altă parte, că cele patru operațiuni se ,,înscriu prin mențiune pe marginea actului de stare civilă”.
Art. 127 alin. (1) din Metodologie stabilește ,,cazurile” în care se poate cere ,,anularea actelor de stare civilă”, și anume: actul de stare civilă a fost întocmit într-un registru necorespunzător [lit. a)]; actul nu trebuia întocmit la SPCLEP sau, după caz, la primăria din cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective [lit. b)]; faptul sau actul de stare civilă nu există [lit. c)]; nu s-au respectat prevederile legale la întocmirea actului de stare civilă [lit. d)]; menţiunea a fost înscrisă pe alt act de stare civilă [lit. e)]; menţiunea a fost înscrisă cu un text greşit [lit. f)].
- 2. Reguli de procedură privind anularea, completarea şi modificarea actelor de stare civilă. O serie de reguli le regăsim înscrise în art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996.
În concret, potrivit tezei I, ,,în cazul anulării, completării și modificării actelor de stare civilă, sesizarea instanței judecătorești se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare locale sau județene de evidența a persoanelor ori de către parchet” (s.n.).
În opinia noastră, referirea generică a textului la ,,parchet” este greșită. Astfel, Codul de procedură civilă, stabilind modalitățile de participare a ,,Ministerului public la procesul civil”, se referă la ,,procuror”. În acest sens, sunt elocvente, spre exemplu, dispozițiile art. 92 C. pr. civ.
În temeiul tezei a doua din conținutul art. 57 alin. (2) din Legea 119/1996, ,,cererea se soluționează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora (persoana interesată sau serviciul public comunitar ori parchetul, după caz), pe baza verificărilor efectuate de serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor și a concluziilor procurorului” (p.n.).
Textul reprodus ne prilejuiește observațiile ce urmează.
În primul rând, art. 57 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 119/1996 stabilește o regulă de ,,competență materială” și una de ,,competență teritorială” a judecătoriei nederogatorii de la dreptul comun. Astfel, din punct de vedere material, acest text dublează nejustificat dispozițiile art. 94 pct. 1 lit. b) C. pr. civ. În concret, potrivit acestuia, în primă instanță, judecătoria judecă ,,cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii”. În schimb, sub aspect teritorial, art. 57 alin. (2) teza a II-a C. pr. civ. dublează prevederile art. 107 alin. (1) C. pr. civ., conform cărora ,,cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.
În al doilea rând, în situația în care cererea este introdusă de ,,parchet”, procurorul cumulează două ,,calități procesuale incompatibile”, adică cea de ,,parte” și cea de ,,autoritate imparțială”, care participă la proces în temeiul art. 92 C. pr. civ.
Dispozițiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 sunt reluate, cu diferențe de exprimare nesemnificative, de art. 126 alin. (1) din Metodologie. Astfel, în temeiul acestora, ,,în cazul anulării, modificării sau al completării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora, sesizarea instanţei judecătoreşti se face de către persoana interesată, de structurile de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. ori de către parchet; cererea se soluţionează de judecătoria în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul acestora, pe baza verificărilor efectuate de către structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. de la domiciliul petentului şi a concluziilor procurorului”. Sub aspectul competenței judecătoriei și a altor chestiuni referitoare la procedura de judecată, acest text nesocotește flagrant dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Reiterăm că, potrivit acestui text, ,,competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”.
Pe de altă parte, prin excepție de la regulile expuse, soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București, conform art. 57 alin. (3) din Legea nr. 119/1996. Această excepție este reluată, contrar dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, de art. 126 alin. (2) din Metodologie.
Potrivit art. 57 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, ,,hotărârea judecătorească prevăzută la alin. (1) [de anulare, completare sau modificare a actelor de stare civilă], precum și înregistrarea făcută în temeiul acesteia sunt opozabile oricărei alte persoane, atâta timp cât printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul” (p.n.). Reiterăm că regula prevăzută de acest text este stipulată și de art. 100 alin. (4) teza I C. civ.
Anularea actului de stare civilă ori a unei menţiuni se face prin bararea acestora cu două linii, în diagonală, respectiv ,,X”, trasate cu cerneală roşie, şi înscrierea, în rubrica ,,Menţiuni”, a numărului şi a datei hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, precum şi a denumirii instanţei care a pronunţat-o.
Art. 128 din Metodologie din Metodologie stabilește o serie de ,,reguli tehnice” în cazul anulării, modificării sau completării actelor de stare civilă, pe care le reproducem în cele ce urmează:
– verificările ce se efectuează în cazul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă sau/şi a menţiunilor înscrise pe acestea trebuie să stabilească temeinicia cererii solicitantului; în acest scop, se verifică actul de stare civilă care face obiectul acţiunii, pentru a stabili dacă la întocmirea acestuia s-a comis o eroare şi în ce constă aceasta, precum şi actele de stare civilă ale petiţionarului şi, după caz, ale părinţilor săi, prezentate în motivarea cererii [alin. (1)];
– în referatul prin care se comunică instanţei judecătoreşti rezultatul verificărilor se menţionează în ce constă eroarea sau omisiunea, datele reale ce urmează a fi reţinute în sentinţă ori procedura de urmat, în cazul în care cererea nu face obiectul anulării, modificării ori al completării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe acestea [alin. (2)];
– referatul cu rezultatul verificărilor se întocmeşte de şeful structurii de stare civilă şi se semnează de şeful SPCLEP [alin. (3)].
- 3. Reguli de procedură privind rectificarea actelor de stare civilă. Art. 58 din Legea nr. 119/1996 stabilește regulile de procedură speciale privind rectificarea actelor de stare civilă.
Astfel, reiterăm că, în temeiul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, ,,rectificarea actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora se face în temeiul dispoziţiei primarului unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, cu avizul prealabil al serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanei”.
Regula reprodusă mai sus este detaliată de art. 129 alin. (1)-(5) din Metodologie. Astfel, acesta stabilește următoarele reguli:
– în cazul rectificării actelor de stare civilă şi a menţiunilor înscrise pe marginea acestora, cererea întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 53, însoţită de actele doveditoare, se depune la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă ori la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului; cererea se soluţionează în termen de 30 de zile, prin emiterea dispoziţiei prevăzute la art. 125 alin. (2); aceasta se comunică solicitantului, în termen de 10 zile de la data emiterii [alin. (1)];
– ofiţerul de stare civilă care primeşte cererea o înregistrează şi o prezintă primarului, împreună cu actele doveditoare depuse de solicitant şi un referat motivat cuprinzând rezultatul verificărilor, după ce în prealabil referatul a fost avizat de către SPCJEP [alin. (2)];
– în situaţia în care cererea de rectificare a unui act de stare civilă se depune la SPCLEP ori, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, aceasta se înaintează, de îndată, SPCLEP sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de stare civilă [alin. (3)];
– la primirea cererii şi a documentelor justificative, ofiţerul de stare civilă identifică actul de stare civilă care se solicită a fi rectificat şi procedează conform alin. (2); după emiterea dispoziţiei prevăzute la art. 125 alin. (2), o expediază, împreună cu certificatul de stare civilă, completat corect, ca urmare a rectificării actului, SPCLEP sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale de la care a primit cererea [alin. (4)];
– ofiţerul de stare civilă care primeşte dispoziţia, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 54, prin care s-a aprobat rectificarea actului, în vederea eliberării certificatului de stare civilă corespunzător, invită titularul, în termen de 48 de ore, pentru a-l ridica, pe bază de semnătură; certificatul de stare civilă anterior se retrage şi se transmite instituţiei emitente, în vederea anulării şi a efectuării menţiunii corespunzătoare pe marginea actului, la rubrica ,,Certificate eliberate” [alin. (5)].
Reiterăm că, dispoziția primarului de rectificare, precum şi înregistrarea făcută în baza acesteia sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară, conform art. 58 alin. (4) din Legea nr. 119/1996.
În sfârșit, dispoziţia primarului poate fi contestată la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are sediul autoritatea emitentă, în condiţiile legii.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.