Unele aspecte juridice privitoare la înscrierea de menţiuni, anularea, modificarea, rectificarea și completarea actelor de stare civilă
Anett Csakany - iulie 7, 2016-
3. Cazurile în care se fac menţiuni în actele de stare civilă
- A. Precizări prealabile. Art. 43 din Legea nr. 119/1996 evocă următoarele cazuri în care se fac mențiuni în actele de stare civilă: stabilirea filiației prin recunoaștere sau hotărâre definitivă și irevocabilă și încuviințarea purtării numelui [lit. a)]; contestarea recunoașterii sau tăgăduirea paternității [lit. b)]; căsătorie, desfacerea, încetarea sau anularea căsătoriei [lit. c)]; adopție, desfacerea, încetarea sau anularea adopției [lit. d)]; pierderea sau dobândirea cetățeniei române [lit. e)]; schimbarea numelui [lit. f)]; deces [lit. g)]; rectificare, completare sau anulare a actelor de stare civilă ori a mențiunilor înscrise în ele [lit. h)]; schimbarea sexului, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești [lit. i)].
Facem precizarea că, pentru cazurile prevăzute la lit. a), c), d), f) și e), Legea nr. 119/1996 cuprinde unele ,,dispoziții speciale”.
Anexa nr. 38 din Metodologie stabilește cazurile în care se fac mențiuni în actele de stare civilă, iar art. 85-120 detaliază regulile ce trebuie respectate pentru efectuarea acestora.
Analiza Anexei nr. 38 din Metodologie denotă că aceasta cuprinde cazuri în care se fac mențiuni în actele de stare civilă care nu sunt enumerate de art. 43 din Legea nr. 119/1996. Se află în această situație, spre exemplu, următoarele cazuri: înregistrarea nașterii în cazuri speciale (pct. a); înregistrarea căsătoriei în cazuri speciale (pct. 2); înregistrarea actului de deces în cazuri speciale (pct. 3); mențiuni primite din străinătate (pct. 16). Singura explicație la această situație este că enumerarea prevăzută de art. 43 din Legea nr. 119/1996 este incompletă în raport cu conținutul normativ al acestei legi.
- B. Înscrierea mențiunii privind recunoașterea sau stabilirea filiației. Potrivit art. 46 din Legea nr. 119/1996, ,,înscrierea mențiunii de stabilire a filiației pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, pe baza actului de recunoaștere întocmit potrivit legii sau a hotărârii judecătorești definitive și irevocabile (teza I). În situația în care, ulterior, prin hotărâre definitivă și irevocabilă, s-a încuviințat purtarea numelui de familie al părintelui față de care s-a stabilit filiația, mențiunea se înscrie și pe actele de naștere ale copiilor minori, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora.
Metodologia consacră ,,înscrierii recunoașterii sau stabilirii filiației” dispozițiile art. 95-97.
Revenind la dispozițiile art. 46 teza I din Legea nr. 119/1996, în legătură cu conținutul acestora, facem precizările care urmează.
În primul rând, înscrierile mențiunii privind stabilirea filiației se face pe actul de naștere și, după caz, de căsătorie și de deces.
În al doilea rând, înscrierea se face, de regulă, din ,,oficiu” și, prin excepție, la ,,cererea” persoanei interesate.
În al treilea rând, mențiunea se face pe baza ,,actului de recunoaștere” sau a ,,hotărârii judecătorești” definitive. În context, facem precizarea că, potrivit art. 416 alin. (1) C. civ., recunoașterea poate fi făcută prin ,,declarație la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor”[11], prin ,,înscris autentic” și prin ,,testament”. De asemenea, Codul civil reglementează următoarele acțiuni în justiție prin care se stabilește filiația copilului (reclamație de filiație): acțiunea în stabilirea filiației față de mamă (art. 422-423); acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei (art. 424-428); acțiunea privind filiația față de tatăl din căsătorie (art. 429-440)[12].
În al patrulea rând, reiterăm că referirea art. 46 la hotărârea judecătorească ,,definitivă și irevocabilă” este depășită, întrucât actualul Cod de procedură civilă nu mai reglementează categoria ,,hotărârilor irevocabile”.
Referitor la Metodologie, observăm că art. 95 reproduce ad litteram dispozițiile art. 46 teza I din Legea nr. 119/1996. În concret, în temeiul acestui text, ,,înscrierea menţiunii de stabilire a filiaţiei pe actul de naştere şi, după caz, de căsătorie şi de deces se face din oficiu sau la cererea celui interesat, în baza actului de recunoaştere sau a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile”. În legătură cu această situație, facem precizarea că reproducerea într-un act normativ de nivel inferior a unui text din act normativ de nivel superior contravine normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, potrivit art. 16 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru adoptarea actelor normative[13], ,,într-un act normativ emis pe baza şi în executarea altui act normativ de nivel superior nu se utilizează reproducerea unor dispoziţii din actul superior, fiind recomandabilă numai indicarea textelor de referinţă. În asemenea cazuri, preluarea unor norme în actul inferior poate fi făcută numai pentru dezvoltarea ori detalierea soluţiilor din actul de bază” (s.n.).
Potrivit art. 96 alin. (1) din Metodologie, ,,recunoaşterea făcută la înregistrarea naşterii sau ulterior de tatăl copilului născut în afara căsătoriei se face după cum urmează: prin declaraţia scrisă, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 41, dată în faţa ofiţerului de stare civilă [lit. a)]; prin înscris autentic, în faţa notarului public sau a instanţei judecătoreşti [lit. b)]; prin testament [lit. c)]. Principala problemă juridică generată de această normă este că se referă exclusiv la ,,recunoașterea de paternitate”, în condițiile în care, atât sub imperiul Codului familiei[14], cât și al Codului civil[15] este reglementată și recunoașterea de maternitate.
În continuare, art. 96 din Metodologie stabilește reguli speciale pentru efectuarea mențiunilor pentru fiecare ,,formă” în care poate avea loc recunoașterea de filiație.
Recunoaştere unui copil din afara căsătoriei prin ,,declarație autentificată” se poate depune, după înregistrarea naşterii, la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de domiciliu, care o va trimite la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut, pentru a se face menţiunea de recunoaştere pe marginea actului respectiv. În schimb, ,,declaraţia de recunoaștere autentificată” făcută de un cetăţean străin se depune, personal sau prin împuternicit cu procură specială, la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare actul de naştere al celui recunoscut.
În cazul ,,recunoaşterii prin testament”, persoana interesată depune la SPCLEP sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de domiciliu o copie legalizată, în extras, a testamentului, cuprinzând textul prin care se face recunoaşterea.
Menţiunea de recunoaştere poate fi înscrisă şi din oficiu, în baza comunicării biroului notarial care a efectuat autentificarea declaraţiei sau a testamentului.
Art. 97 din Metodologie stabilește reguli privind înscrierea hotărârilor judecătoreşti definitive de stabilirea paternităţii, contestarea recunoaşterii, încuviinţarea purtării numelui sau de tăgăduire a paternităţii ori contestarea filiaţiei faţă de mamă. Astfel, această ,,categorie de înscrieri” se fac, la cererea persoanelor interesate, prin menţiune pe marginea actului de naştere al titularului acestuia. În situaţia în care ulterior, prin hotărâre definitivă s-a încuviinţat purtarea numelui de familie al părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia, menţiunea se înscrie şi pe actele de naştere ale copiilor minori ai acestuia, iar în cazul copiilor majori numai la cererea acestora.
După operarea menţiunii de recunoaştere, de contestare a recunoaşterii, de stabilire a filiaţiei sau de tăgăduire a paternităţii ori de contestare a filiaţiei faţă de mamă, se retrage certificatul de naştere şi se eliberează alt certificat, cu noile date de stare civilă.
- C. Înscrierea mențiunii privind desfacerea, anularea sau constatarea nulității adopției. Potrivit art. 47 din Legea nr. 119/1996, ,,desfacerea, anularea sau constatarea nulității adopției, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă se înscrie prin mențiune, pe actul de naștere inițial și, după caz, pe cel întocmit în urma adopției, pe actul de căsătorie și pe actele de naștere ale copiilor minori ai celui adoptat, iar în cazul copiilor majori, numai la cererea acestora (teza I). Mențiunea se înscrie din oficiu sau la cererea persoanei interesate, pe baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile” (teza a II-a).
Chiar dacă textul reprodus folosește o exprimare specifică doar ,,nulității absolute” (,,constatarea nulității adopției”), Codul civil[16] și Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției[17] reglementează atât nulitatea absolută, cât și nulitatea relativă a adopției.
Metodologia reglementează ,,înscrierea, anularea sau desfacerea adopției” prin art. 98-102.
În concret, potrivit art. 98 din Metodologie, ,,în cazul adopţiei, de către cetăţeni români cu domiciliul în ţară, se întocmeşte un nou act de naştere, de către SPCLEP sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia se află domiciliul adoptatului ori sediul instituţiei de ocrotire în îngrijirea căreia se găseşte adoptatul” (s.n.). În schimb, ,,în situaţia în care adoptatorii sunt cetăţeni străini ori cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, noul act de naştere se întocmeşte de către SPCLEP sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale de la domiciliul celui adoptat sau pe raza căreia se află sediul instituţiei de ocrotire, în cazul copiilor aflaţi în îngrijirea acesteia” (s.n.). Dacă adoptatul este cetăţean român cu domiciliul în străinătate, noul act de naştere se întocmeşte de către D.S.C. – Sector 1[18].
În toate cazurile, certificatul de naştere iniţial se retrage şi se expediază, spre anulare, emitentului.
După întocmirea noului act de naştere, se trimite comunicarea de menţiune SPCLEP sau, după caz, primăriei unităţii administrativ-teritoriale unde a fost înregistrat primul act de naştere al celui adoptat, care, după operarea menţiunii, la rubrica ,,Certificate eliberate”, înscrie următorul text: ,,NU SE VA MAI ELIBERA NICIUN CERTIFICAT”.
În cazul adopţiilor cu efecte restrânse, aprobate anterior adoptării O.U.G. nr. 25/1997 privind regimul juridic al adopţiei[19], se înscriu în baza deciziilor fostelor comitete executive ale consiliilor populare şi a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, din oficiu sau la cererea persoanelor interesate, prin menţiune pe marginea actului de naştere al celui adoptat şi, după caz, pe actul de căsătorie.
Art. 99 din Metodologie, în detalierea dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 119/1996[20], stabilește unele reguli detaliate ce trebuie respectate la întocmirea actului de naștere ca urmare a adopției[21]. În ceea ce ne privește, considerăm că, sub aspectul ,,topografiei normative, plasarea dispozițiilor art. 99 în contextul normelor consacrate ,,înscrierii mențiunilor în registrele de stare civilă” este greșită. În mod normal, aceste dispoziții ar trebui plasate în contextul reglementărilor consacrate ,,întocmirii actelor de stare civilă”.
[11] Observăm că art. 416 alin. (1) C. civ. se referă exclusiv la ,,Serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor”, cu toate că aceste servicii nu au fost înființate și în comune, unde atribuțiile de stare civilă sunt îndeplinite, în continuare, de către primari [în acest sens, a se vedea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/1996].
[12] Pentru detalii privind recunoașterea de filiație, a se vedea T. Bodoașcă, Dreptul familiei, ed. a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 396 și urm.
[13] Legea nr. 24/2000 a fost publicată în M. Of. nr. 139 din 31 martie 2000 și, apoi, republicată în M. Of. nr. 260 din 21 aprilie 2010, fiind ulterior modificată și completată.
[14] A se vedea art. 48 și urm. din Legea nr. 4/1953 privind Codul familiei (publicată în B. Of. nr. 13 din 18 aprilie 1953 și abrogat expres de art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în M. Of. nr. 409 din 10 iunie 2011).
[15] A se vedea art. 415 și urm. C. civ.
[16] A se vedea art. 479 (nulitatea relativă), respectiv art. 480 (nulitatea absolută) C. civ.
[17] A se vedea art. 71 din Legea nr. 273/2004 (publicată în M. Of. nr. 557 din 23 iunie 2004 și, apoi, republicată în M. Of. nr. 259 din 19 aprilie 2012, fiind ulterior modificată și completată).
[18] Abrevierea ,,D.S.C.” are semnificația de ,,Direcția Stare Civilă”. În realitate, potrivit Legii nr. 119/1996, este vorba despre ,,Direcția Publică de Evidența Persoanelor și Stare Civilă” (DPEPSC) [în acest sens, a se vedea, spre exemplu, art. 41 alin. (51) lit. a) din Legea nr. 119/1996]. Neîndoielnic, fiind în prezența unei hotărâri a Guvernului, subordonată Legii nr. 119/1996, dar și pentru acuratețea normării, se impune respectarea denumirii legale.
[19] O.U.G. nr. 25/1997 a fost publicată în M. Of. nr. 120 din 12 iunie 1997 și abrogată expres de art. 97 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 273/2004.
[20] Art. 23 din Legea nr. 119/1996 reglementează ,,întocmirea actului de naștere în cazul adopției”.
[21] În concret, aceste reguli sunt următoarele: pentru întocmirea actului de naştere ca urmare a adopţiei sunt necesare următoarele documente: hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a încuviinţat adopţia, actele de identitate sau paşapoartele părinţilor adoptatori, certificatul de căsătorie al adoptatorilor, după caz [lit. a)]; dacă persoana care adoptă este căsătorită cu mama firească a adoptatului, respectiv cu tatăl firesc, rubrica din actul de naştere privind ,,Numele de familie al mamei”, respectiv ,,Numele de familie al tatălui, se completează cu numele de familie obţinut prin căsătorie [lit. b)]; dacă persoana care doreşte să adopte este căsătorită, în noul act de naştere se completează numai rubricile privind pe tată/mamă, iar rubricile referitoare la celălalt părinte nu se completează; dacă ulterior celălalt soţ adoptă, se întocmeşte un nou act de naştere [lit. c)]; în cazul în care adopţia este făcută de o persoană necăsătorită, rubrica privind tatăl/mama copilului se completează cu numele şi prenumele celui/celei care a adoptat [lit. d]; dacă cei care adoptă sunt căsătoriţi şi poartă nume diferite în căsătorie, numele de familie al copilului va fi cel stabilit prin sentinţa judecătorească de încuviinţare a adopţiei [lit. e)].
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.