Transmisiunea părților sociale prin succesiune, oscilând între lex successionis și lex societatis
Carmen Dima - iunie 5, 2022Aspecte teoretice și practice. Importanța
Migrația permanentă a forței de muncă și libertatea de circulație a capitalurilor, aflată la temelia construcției europene, au determinat, în ultimele două decenii, apariția de raporturi juridice cu elemente de extraneitate atât în privința raporturilor comerciale, a celor de dreptul familiei, cât și în materia succesiunilor.
Dreptul la moștenire este un drept al omului garantat de Constituție. Drepturile și libertățile fundamentale reprezintă „patrimoniul juridic comun al umanității, pentru că se referă la valori universale în relațiile internaționale”[1].
Realitățile obiective au dus la necesitatea instituirii de reguli comunitare comune, care să ofere cetățeanului european predictibilitate și uniformitate în privința transmiterii patrimoniului pe cale succesorală, fie că există sau nu testament.
Chiar și în plan național, trebuie să precizăm că, având în vedere reforma profundă impusă prin noul Cod civil, a fost necesar ca adoptarea acestuia să fie acompaniată de o serie de măsuri legislative, administrative și manageriale, menite să realizeze o punte între vechea concepție și legislație din domeniul civil și noile reglementări. Din acest motiv, noul Cod civil a intrat în vigoare la o dată ulterioară adoptării, respectiv la 1 octombrie 2011[2].
Dincolo de aspectele fiscale, care nu sunt de neglijat în procesul de stabilire a regulilor ce vor guverna transmiterea patrimoniului către succesori, dar care excedează câmpul de aplicare a Regulamentului[3] și țin de legislația fiscală a fiecărui stat pe teritoriul căruia se află bunurile ce compun masa succesorală, se cuvine a cântări cu atenție și aspectele juridice specifice legislației naționale.
Raportându-ne la situațiile de după data de 17 august 2015, importanța practică a legilor aplicabile poate apărea, de exemplu, în cazul în care în patrimoniul defunctului se află părți sociale într-o societate constituită pe teritoriul altui stat (vom alege cazul României și al Franței): un cetățean francez care este titular de părți sociale într-o SRL persoană juridică română, a avut ultima reședință obișnuită în România, nu a făcut alegerea legii aplicabile succesiunii sale și devoluțiunea succesorală se va face conform legii române, ca lex successionis sau în cazul cetățeanului român cu ultima reședință obișnuită în Franța, care va avea ca lege aplicabilă succesiunii legea franceză și are părți sociale într-o SRL cu sediul in România, dar și într-o SARL cu sediul real în Franța sau în ipoteza în care cetățeanul străin cu reședința într-un stat membru alege ca lege aplicabilă succesiunii legea cetățeniei sale, în condițiile în care deține părți sociale într-o societate constituită pe teritoriul României sau al Franței sau în situația în care defunctul nu este cetățean membru al unui stat al Uniunii Europene și nici nu a avut ultima reședință într-un stat membru, dar competența de soluționare a succesiunii revine unei autorități dintr-un stat membru (in ipoteza noastră, fie România, fie Franța).
Apreciem ca alături de procedura emiterii certificatului european de moștenitor, „teme precum testamentul în Regulamentul (UE) nr. 650/2012, formele de testament, înregistrarea și căutarea acestora în unele state din UE, utilizarea unui act autentic străin în procedura succesorală, actele autentice și hotărârile judecătorești provenind din statele UE sau terțe UE, utilizarea actelor de stare civilă în procedura succesorală, precum și care este procedura și care sunt efectele certificatului de moștenitor, sunt teme ce provoacă practicienii pentru o interpretare corectă, uniformă și nediscriminatorie în fiecare stat membru al UE”[4].
Dincolo de discuțiile legate de aplicarea acestor acte normative și aspectele generate de aplicarea lor în timp, constatăm că, în esență, Regulamentul se aplică atât succesiunilor persoanelor decedate începând cu data de 17 august 2015, data intrării sale în vigoare, dar și dacă legea a fost aleasă înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului. Cu toate acestea însă, în conformitate cu prevederile Regulamentului, din perspectivă procedurală, se pune problema generată de întrebarea ‒ care este legea ce va guverna transmiterea părților sociale ale unei societăți prin succesiune.
Articolul 1 din Regulament, „Domeniul de aplicare” prevede că „sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament:
(…)
(h) chestiunile reglementate de dreptul societăților comerciale și al altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu, cum ar fi clauzele incluse în actele constitutive și în statutele societăților comerciale și al altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu, care stabilesc ce anume se va întâmpla cu acțiunile în cazul decesului membrilor acestora;
(i) dizolvarea, expirarea duratei și fuzionarea societăților comerciale și a altor organisme, constituite ca persoane juridice sau nu;
(…)
(l) orice înscriere într-un registru a drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile sau mobile, inclusiv cerințele legale pentru o astfel de înscriere, precum și efectele înregistrării sau ale lipsei înregistrării unor astfel de drepturi într-un registru”.
Plecând de la raționamentul că dobândirea calității de asociat prin transmiterea dreptului de proprietate pe cale succesorală asupra părților sociale depinde de clauzele prevăzute de actul constitutiv al societății, iar art. 2581 C. civ. român prevede în domeniul de aplicare a legii naționale modul de dobândire și de pierdere a calității de asociat, vom interpreta că în acest caz (de transmitere a părților sociale pe cale succesorală) se va ține cont de legea aplicabilă statutului organic al persoanei juridice, și nu de legea aplicabilă succesiunii.
Potrivit art. 2580 alin. (1) C. civ., „Statutul organic al persoanei juridice este cârmuit de legea sa națională”.
Art. 2571 C. civ. prevede că „Persoana juridică are naționalitatea statului pe al cărui teritoriu și-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social.
Dacă există sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica naționalitatea persoanei juridice este sediul real”.
Art. 225 C. civ. prevede că „Sunt de naționalitate română toate persoanele juridice al căror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit în România”.
Dobândirea calității de asociat pe cale succesorală este posibilă în funcție de prevederile actului constitutiv sau ale statutului.
Vom analiza, pe rând, situația prevederilor din legea română și din legea franceză legate de posibilitatea continuării societății după decesul unuia din asociați, în funcție de acest lucru dobândindu-se sau nu de către moștenitori calitatea de asociat.
Capitalul social al societății cu răspundere limitată (S.R.L.) este divizat în părți sociale care conferă asociaților drepturi și obligații corespunzătoare aporturilor subscrise și vărsate de fiecare asociat.
În doctrina românească, societățile comerciale au fost clasificate după natura lor sau după prevalența elementului personal sau a celui material, în societăți de persoane, în care aportul asociaților poate fi în numerar, în natură sau în munca asociaților (societatea în nume colectiv sau societatea în comandită simplă) și, respectiv, în societăți de capitaluri, în cadrul cărora aportul asociaților poate fi numai în numerar și în natură, aportul în muncă fiind exclus[5].
Societatea cu răspundere limitată nu se încadrează strict într-una dintre cele două categorii, fiind un mixt, care împrumută din caracterele ambelor categorii de societăți.
Asemănarea cu societățile de persoane se reflectă, de exemplu, în faptul că societatea cu răspundere limitată are un caracter intuitu personae, încrederea dintre asociați fiind un element-cheie, astfel că numărul maxim de asociați într-o societate cu răspundere limitată este de 50, iar părțile sociale se pot transmite în anumite condiții.
Tocmai pentru a proteja acest caracter intuitu personae al societății cu răspundere limitată și nu numai, în ideea în care lex successionis ar veni în contradicție cu lex societatis și ar perturba astfel regulile unitare de funcționare a societății, Regulamentul nu se va aplica în privința transferului dreptului de proprietate asupra „acțiunilor”.
Opinăm, ca și alți autori, că referirea la acțiuni, lato sensu, include, de fapt, titlurile de participare la capitalul social al societăților, indiferent de denumirea acestora: acțiuni, părți sociale, părți de interes, titluri[6].
Fiind vorba de o chestiune ce ține de organizarea și funcționarea societății comerciale, a persoanei juridice, ea va fi reglementată de legea ce guvernează statutul respectivei entități, iar nu de legea aplicabilă succesiunii asociatului decedat.
Regulamentul nu se aplică persoanelor juridice, ci numai persoanelor fizice decedate. Chiar dacă dobândirea de către moștenitorul legal sau testamentar a calității de asociat al societății cu răspundere limitată are loc după dezbaterea succesiunii și emiterea titlului (certificat de moștenitor legal, certificat de legatar testamentar, certificat european de moștenitor), la activul succesoral figurând părțile sociale ale societății cu răspundere limitată care au aparținut asociatului decedat, aceasta nu înseamnă că legea aplicabilă succesiunii asociatului decedat va guverna și dobândirea calității de asociat, care va fi reglementată de legea statutului organic al persoanei juridice (lex societatis). Aceeași lege (lex societatis) va guverna și dizolvarea societății în situația în care în urma decesului unui asociat, societatea nu mai poate continua să funcționeze și se va dizolva, precum și modul de realizare a publicității modificărilor intervenite în structura capitalului social al societății, ca urmare a modificării asociaților în urma decesului unui fost asociat.
Transmisiunea părților sociale pe cale succesorală este o chestiune complexă, care presupune aspect diverse, ce vor fi guvernate fie de legea aplicabilă succesiunii, fie de legea aplicabilă statutului organic al societății comerciale.
Regulamentul determină legea aplicabilă succesiunii titularului părților sociale, iar legea succesiunii va guverna aspectele prevăzute de domeniul său de aplicare.
De exemplu, in cazul decesului unui asociat într-o societate cu răspundere limitată, modul de transmitere a părților sociale în patrimoniul persoanei fizice va fi guvernat de legea succesiunii, dar modul de transmitere a activului și a pasivului ca urmare a dizolvării persoanei juridice va fi determinat de legea aplicabilă statutului persoanei juridice[7].
Vom analiza separat aspecte ce țin de legislația internă, de doctrină și jurisprudență în sistemul roman de drept și în cel francez.
DOWNLOAD FULL ARTICLE
[1] T. Corlățean, Protecția europeană și internațională a drepturilor omului, ed. a 2-a, București, Ed. Universul Juridic, București, 2015.
[2] L.B. Ciucă, Reguli de drept privat. Moștenirea între Vechiul Testament și Noul Cod civil, Revista Universul Juridic nr. 6/2015, pp. 54-59.
[3] Regulamentului (UE) nr.650/2012 al Parlamentului European si al Consiliului din 4 iulie 2012 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și acceptarea și executarea actelor autentice in materie de succesiuni și privind crearea unui certificat european de moștenitor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 201, din 27 iulie 2012.
[4] Liviu-Bogdan Ciucă, Tradiție și evoluție în doctrina juridică națională, Sesiunea Anuală de Comunicări Științifice „Doctrina Juridică Românească: Între Tradiție și Reforme”, 2014, ISBN CD: 978-606-673-349-6.
[5] St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012.
[6] I.-L. Vlad, Succesiuni internaționale. Regulamentul nr. 650/2012.Tratate internaționale în domeniu, Ed. Universul Juridic, București, 2016.
[7] D.A. Popescu, Ghid de drept internațional privat în materia succesiunilor, Editura Magic Print, Onești, 2014.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.