Tradiţie şi inovaţie în materia protecţiei datelor cu caracter personal
Călina Jugastru - februarie 5, 2017„Le droit à l’oubli”[14] este o nouă garanţie a ocrotirii vieţii private, iar conotaţiile sale sunt particulare pentru spaţiul virtual. Regulamentul conţine motivele ce întemeiază solicitarea persoanei vizate de ştergere a datelor care o privesc, precum şi excepţiile care legitimează păstrarea datelor. În mod deosebit în internet, „urmele” pe care utilizatorul le presară cu prilejul navigării, determină un regim strict supravegheat al prelucrării informaţiilor personale. Era motoarelor de căutare deschide breşe în viaţa privată a internautului, care asistă la colectarea, stocarea şi divulgarea datelor ce îl privesc – uneori, fără să îşi fi exprimat acordul la efectuarea operaţiunilor respective[15].
În procedura trimiterii preliminare, Curtea Europeană de Justiţie a consacrat dreptul utilizatorului de a solicita ştergerea datelor cu caracter personal care îl privesc din motoarele de căutare[16]. Speţa este relevantă pentru ceea ce înseamnă prelucrare a datelor şi responsabil al prelucrării în spaţiul numeric[17]. Reclamaţia formulată de un cetăţean spaniol împotriva Agenţiei spaniole de protecţie a datelor, editorului cotidianului La Vanguardia, Google Spain şi Google Inc., pune în evidenţă starea de fapt care a prilejuit trimiterea preliminară. Introducerea numelui reclamantului în motorul de căutare al grupului Google se solda cu afişarea link-urilor spre două pagini ale cotidianului La Vanguardia (listate în anul 1998), care expuneau un anunţ de vânzare la licitaţie a unor imobile în cadrul procedurii de executare silită declanşate în scopul recuperării datoriilor reclamantului la asigurările sociale. La momentul introducerii sesizării, procedura de executare era de domeniul trecutului, fiind finalizată cu mulţi ani în urmă, astfel că menţionarea faptelor apărea ca lipsită de relevanţă. Întemeiat pe acestea, reclamantul a solicitat – faţă de Vanguardia, eliminarea sau modificarea paginilor ori utilizarea instrumentelor puse la dispoziţie de motoarele de căutare, aşa încât datele sale personale să nu mai apară, iar faţă de Google – eliminarea sau ocultarea (ascunderea) datelor sale cu caracter personal, astfel încât acestea să dispară din rezultatele căutării şi din link-urile Vanguardia. Google Spain şi Google Inc. au atacat soluţia Autorităţii de protecţie a datelor, prilej cu care Audiencia National a formulat o serie de întrebări la Curtea de Justiţie (reclamaţia a fost respinsă faţă de Vanguardia).
Curtea de la Luxembourg a analizat operaţiunile implicate în activitatea motoarelor de cătare şi a oferit definiţia prelucrării datelor cu caracter personal prin intermediul motoarelor de căutare. Astfel, prin explorarea în mod automat, constant şi sistematic, a informaţiilor publicate în internet, operatorul motorului de căutare efectuează o colectare a datelor, în sensul directivei (era aplicabilă, la acel moment, Directiva 95/46). În plus, operatorul procedează la extragerea, înregistrarea, organizarea acestor date în programele sale de indexare, stocarea pe serverele care îi aparţin, dezvăluirea şi punerea lor la dispoziţia utilizatorilor, sub forma listelor de rezultate. Fie că sunt sau nu sunt menţionate explicit în directive, aceste operaţiuni trebuie calificate drept „prelucrare a datelor cu caracter personal”. Calificarea rămâne aceea de prelucrare a datelor, chiar dacă informaţiile în discuţie au fost publicate în prealabil în mass media. Se arată că o derogare generală într-o asemenea ipoteză ar lipsi directiva de sens.
Hotărârea Curţii a definit operatorul motorului de căutare ca fiind operator al prelucrării datelor personale, dat fiind că el este cel care stabileşte scopurile şi mijloacele prelucrării. Activitatea motoarelor de căutare se alătură celei a editorilor de site-uri web şi este susceptibilă să afecteze semnificativ dreptul fundamental la viaţă privată şi dreptul fundamental la protecţia datelor personale. Operatorul este ţinut să se asigure (în cadrul responsabilităţilor, competenţelor şi posibilităţilor sale) că această activitate este conformă cu directiva. În virtutea răspunderii care îi revine, operatorul motorului de căutare este obligat ca, în anumite condiţii, să elimine din rezultatele căutării care are la bază numele persoanei, link-urile către paginile web publicate de terţi, pagini care cuprind informaţii referitoare la acea persoană.
Motivarea ingerinţei în viaţa privată este pertinent formulată. Prelucrarea datelor personale realizată de operatorul motorului de căutare permite oricărui utilizator de internet să îşi formeze (prin intermediul listei de rezultate obţinute ca urmare a căutării efectuate cu plecare de la numele persoanei) o idee structurată cu privire la informaţiile care pot fi găsite pe internet despre acea persoană. Aceste informaţii ating, potenţial, o multitudine de aspecte referitoare la viaţa privată, informaţii care nu ar fi putut fi combinate sau ar fi putut fi cu greu combinate, în absenţa motorului de căutare. Datorită acestuia, utilizatorii au acces la un profil – mai mult sau mai puţin complet – al persoanei căutate. Efectele imixtiunii în viaţa privată sunt agravate datorită rolului important pe care îl au în societatea modernă motoarele de căutare, acestea oferind informaţiilor din listele de căutare un caracter ubicuu. Instanţa europeană a apreciat că gravitatea potenţială a ingerinţei nu poate fi justificată doar de interesul economic al agentului-operator al motorului de căutare.
Dreptul la informare al publicului trebuie să se afle într-un raport de just echilibru cu dreptul la respectarea vieţii private a persoanei vizate. Deşi drepturile celui vizat prevalează, ca regulă generală, asupra interesului legitim al publicului de a fi informat, în situaţii particulare, echilibrul poate să depindă şi de natura informației în discuție și de caracterul sensibil al acesteia, în ceea ce privește viața privată a persoanei vizate. Interesul publicului de a dispune de informația respectivă poate varia, mai ales în funcție de rolul jucat de persoana menționată în viața publică. Linkurile către paginile web care conțin informațiile respective trebuie eliminate de pe lista de rezultate, în virtutea faptului că, având în vedere ansamblul împrejurărilor caracteristice speţei, aceste informaţii sunt inadecvate, nu sunt sau nu mai sunt pertinente sau sunt excesive în raport cu scopurile prelucrării în cauză realizate de operatorul motorului de căutare. Numai prin excepţie, dacă sunt motive speciale (rolul jucat de această persoană în viața publică, de pildă), care să justifice un interes preponderent al publicului de a avea acces, în cadrul unei asemenea căutări, la informațiile în cauză, acestea pot fi păstrate[18].
Considerăm că dreptul la uitare corespunde perfect principiului finalităţii determinate a prelucrării datelor personale şi principiului proporţionalităţii. Odată ce se permite opoziţia la prelucrarea datelor personale ori retractarea în orice moment a consimţământului la prelucrarea datelor, este firesc să opereze şi dreptul la ştergerea acestor date, după prelucrare.
Tot pe linia aspectelor de noutate, setul de obligaţii impuse persoanelor responsabile cunoaşte unele ajustări prin comparaţie cu Directiva 1995/46. Intenţia legiuitorului este aceea de a creşte gradul de responsabilizare a persoanelor fizice şi juridice care prelucrează date personale, în aşa fel încât drepturile şi libertăţile celor vizaţi să nu sufere atingere. Orice prelucrare este licită dacă se respectă regula consimţământului. Excepţional şi limitativ, Regulamentul menţionează cazurile în care operaţiunile specifice prelucrării se pot derula în lipsa acordului persoanei vizate. Apare obligaţia responsabilului/ împuternicitului de a ţine registre de evidenţă a activităţilor de prelucrare. De asemenea, enunţul obligaţiei de asigurare a securităţii datelor este însoţit de precizarea unora dintre măsurile tehnice şi organizatorice la care poate recurge operatorul, pentru ca nivelul de securitate să fie corespunzător riscului (pseudonimizarea, criptarea, testarea, evaluarea şi aprecierea în mod periodic a eficacităţii măsurilor etc.).
Între aspectele care se profilează a fi de bun augur se numără consolidarea obligaţiei de securitate a datelor şi protecţia acestora încă de la momentul concepţiei (între altele, prin reducerea la minim a datelor). De asemenea, studiul de impact prealabil efectuării prelucrării este oportun, cu indicarea unor elemente care să asigure transparenţa şi să garanteze ocrotirea vieții private. Evaluarea impactului va cuprinde, între altele, evaluarea riscurilor pentru drepturile şi libertăţile persoanelor vizate, precum şi descrierea măsurilor de securitate și a mecanismelor menite să asigure protecția datelor cu caracter personal (art. 35 parag. 1).
Una dintre chestiunile dezbătute este „interesul legitim”, care permite efectuarea prelucrării în absenţa consimţământului persoanei vizate. Menţionăm că regula instituită de Regulament este efectuarea operaţiunilor de colectare, înregistrare, organizare, structurare, stocare, adaptare, modificare, extragere, consultare, utilizare, divulgare ş.a., doar în prezenţa consimţământului celui vizat. Prin excepţie, conform art. 6 parag. 1 lit. f, prelucrarea este licită dacă şi în măsura în care „este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de responsabil sau de un terţ”. Textul citat nu se aplică în cazul în care prevalează interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate ce necesită protecţia datelor, în special atunci când cel vizat este un minor. Art. 6 parag. 1 lit. f) nu se aplică în situaţia prelucrărilor efectuate de autorităţile publice în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.
Considerentul 47 aduce explicaţii, arătând că, acest interes legitim ar putea fi prezent, de exemplu, atunci când există o relaţie relevantă şi adecvată între persoana vizată şi operator, cum este situaţia în care persoana vizată este un client al operatorului ori se află în serviciul acestuia. Într-adevăr, constatarea existenţei unui interes legitim necesită, după cum precizează preambulul, o evaluare atentă, care să stabilească inclusiv dacă o persoană vizată poate preconiza, în mod rezonabil, la momentul şi în contextul colectării datelor, posibilitatea prelucrării în acest scop.
[14] Pentru dezvoltări, a se vedea S. Şandru, Protecţia datelor personale şi viaţa privată, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 89-90.
[15] Atâta timp cât utilizatorul acceptă să ofere site-ului date personale (prin completarea şi validarea unui formular, prin manifestarea acordului pentru memorarea informaţiilor, dacă acest acord îi este solicitat etc.), fişierele cookie sunt licite. Dimpotrivă, colectarea datelor cu caracter personal fără acceptul navigatorului, intră în sfera ilicitului.
[16] A se vedea La justice européenne condamne Google à offrir un droit à l’oubli, material disponibil pe site-ul http://www.liberation.fr/ecrans/2014/05/13/la-justice-europeenne-condamne-google-a-offrir-un-droit-a-l-oubli_1016143 (accesat la 7 ianuarie 2017). Presa franceză consemnează că, la data de 24 martie 2016, Google înregistrase 400000 cereri, examinase mai mult de 1,4 milioane de link-uri şi suprimase 42,6% dintre acestea (A. Guitton, «Droit à l’oubli»: la Cnil inflexible face à Google, material disponibil pe pagina http://www.liberation.fr/futurs/2016/03/25/droit-a-l-oubli-la-cnil-inflexible-face-a-google_1441904, consultată la 7 ianuarie 2017).
[17] A se vedea Comunicatul de presă nr. 70/2014, în cauza C-131/12, Google Spain SL, Google Inc./Agencia Española de Protección de Datos, Mario Costeja González (disponibil la adresa http://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2014-05/cp140070ro.pdf, consultată la 9 ianuarie 2017).
[18] Pe marginea hotărârii Curţii Europene de Justiţie, a se vedea D.-M. Şandru, Regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal este în proces de regândire, în Revista Română de Drept al Afacerilor nr. 3/2015, p. 42-43; N.D. Costescu, Google Spain Decision – An Analysis of the Right to be Forgotten – A Regression from Past Interpretaions of ECJ, în Analele Universităţii din Bucureşti, Seria Drept, 2016, p. 64-71.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.