Societatea simplă (II)
Gabriel Tița-Nicolescu - octombrie 1, 2017Vorbim, prin urmare, aici, de toate cazurile în care părțile de interes sunt urmărite de către creditorii asociatului, atât în situația în care acestea au reprezentat garanție propriu-zisă (garanție care, așa cum am arătat, se poate constitui doar cu consimțământul tuturor asociaților, sub sancțiunea nulității absolute), cât și atunci când, deși nu au fost constituite garanție, acestea sunt urmăribile potrivit dreptului de „gaj general” al creditorilor despre care am vorbit mai sus.
În ceea ce ne privește, avem rezerve asupra executării silite a părților de interes ale unei societăți simple, așa cum avem rezerve, de altfel, cu privire la executarea silită a oricăror părți de interes sau a părților sociale.
Încetarea capacității civile a asociatului. În cazul asociatului persoană fizică, moartea atrage, în mod evident, pierderea calității de asociat; de asemenea punerea sub interdicție a persoanei fizice produce, de plano, același efect, ceea ce înseamnă că o astfel de persoană fizică nu va mai putea fi asociat al societății simple.
În cazul persoanei juridice care are calitatea de asociat într-o societate simplă, dacă aceasta își va pierde personalitatea juridică (de pildă, prin divizare sau fuziune), nu va mai putea deține calitatea de asociat în acea societate simplă. De asemenea, falimentul asociatului persoană juridică, întrucât este urmată întotdeauna de lichidarea patrimoniului și radierea persoanei juridice, duce, automat, la pierderea calității de asociat la o societate simplă.
În cazul decesului persoanei fizice sau pierderii personalității persoanei juridice, succesorii asociatului pot obține valoarea părților sale de interes de la data încetării calității de asociat, iar ceilalți asociați sunt ținuți să le plătească imediat ce aceasta a fost stabilită, cu dobânda legală de la data încetării calității de asociat; în cazul în care părțile nu convin asupra valorii parților de interes, aceasta se va stabili de către instanță.
Retragerea din societate. Retragerea unui asociat din societatea simplă este permisă dacă o astfel de opțiune este prevăzută expres în contractul de societate. Dacă nu există o clauză contractuală care să prevadă dreptul de retragere, această opțiune este, totuși, posibilă, însă în anumite condiții stricte. Astfel, Codul civil oferă câteva principii pentru a reglementa procedura de retragere a asociatului din societate, sens în care delimitează, prealabil, între două situații posibile, și anume, situația în care societatea a fost constituită pe o durată nedeterminată și, respectiv, atunci când durata societății a fost determinată.
Asociatul unei societăți cu durată nedeterminată se poate retrage din societate, notificând societatea (ceilalți asociați) cu un preaviz rezonabil. Două condiții trebuie însă îndeplinite în acest caz: în primul rând, asociatul trebuie să fie de bună-credință (să nu exercite acest drept intempestiv și abuziv) iar, în al doilea rând, retragerea sa în acel moment nu trebuie să producă o pagubă iminentă societății. De precizat un aspect important, care constă în mențiunea că aceleași două condiții se impun și atunci când retragerea este inițiată ca urmare a unei clauze exprese cuprinse în contractul de societate ce permite exercitarea dreptului de retragere; cu alte cuvinte, deși stipulat expres prin convenția asociaților, dreptul de retragere nu poate fi exercitat oricum și oricând, ci doar dacă sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții amintite, referitoare la buna-credință a asociatului retras și la nepricinuirea unor pagube societății ca urmare a retragerii.
În schimb, asociatul unei societăți cu durată determinată se poate retrage din societate doar pentru motive temeinice. Mai mult, pentru exercitarea dreptului de retragere, este necesar acordul majorității celorlalți asociați, cu precizarea că, prin contractul de societate se va putea institui o altă cerință de aprobare din partea celorlalți asociați sau, dimpotrivă, nu se va condiționa un astfel de acord prealabil al asociaților. În plus, credem că, având în vedere caracterul personal al societății simple dar și principiul obligativității efectelor contractului, în general (prin ipoteză, contractul de societate având, în acest caz, o durată certă), motivele temeinice trebuie să existe și să fie dovedite de asociatul care dorește să se retragă. În cazul existenței clauzei contractuale care impune obținerea acordului, dacă acest acord nu este întrunit, asociatul în cauză se poate adresa instanței de judecată, care, hotărând asupra retragerii, va aprecia cu privire la legitimitatea și temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii în raport cu împrejurările și buna-credință a părților. În toate cazurile însă, asociatul retras este ținut să acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa. În fine, mai facem precizarea importantă că aceleași condiții și aceleași proceduri sunt aplicabile, deopotrivă, nu doar în cazul societății simple pe durată determinată, ci și atunci când asociatul dorește să se retragă dintr-o societate simplă având un obiect care nu se poate înfăptui decât într-un anumit timp (iar acel timp a trecut, evident, deși Codul civil nu face și această mențiune).
În caz de retragere, asociatul poate obține valoarea părților sale de interes de la data încetării calității de asociat, iar ceilalți asociați sunt ținuți să îi plătească imediat ce aceasta a fost stabilită, cu dobânda legală de la data încetării calității de asociat; în cazul în care asociații nu convin asupra valorii părților de interes, aceasta se va stabili de către instanță.
Excluderea din societate. Spre deosebire de retragerea unui asociat care se poate finaliza, după cum am văzut, pe cale amiabilă sau pe cale judiciară, excluderea poate fi decisă doar de către instanța de judecată, ca urmare a cererii formulate în acest sens de către un asociat. Și într-o astfel de ipoteză instanța de judecată poate hotărî excluderea din societate doar dacă există motive temeinice, motive care vor fi invocate de către asociatul sau asociații care cer excluderea, însă care vor fi analizate și apreciate de către instanță. În ceea ce privește drepturile asociatului exclus, și în acest caz, asociatul poate obține valoarea părților sale de interes de la data încetării calității de asociat, iar ceilalți asociați sunt ținuți să îi plătească imediat ce aceasta a fost stabilită, cu dobânda legală de la data încetării calității de asociat; în cazul în care părțile nu convin asupra valorii parților de interes, aceasta se va stabili de către instanță.
Încetarea contractului de societate și dizolvarea societății. Sub rezerva unor dispoziții legale speciale, contractul de societate simplă încetează în următoarele cazuri:
a) realizarea obiectului societății sau imposibilitatea neîndoielnică a realizării acestuia;
b) în condițiile în care este stipulată în contractul de societate;
c) consimțământul tuturor asociaților;
d) hotărârea instanței, pentru motive legitime și temeinice;
e) împlinirea duratei societății;
f) nulitatea societății.
Ca urmare a încetării efectelor contractului de societate, societatea va intra în dizolvare, iar ca urmare a dizolvării, se va lichida.
Primele patru cazuri de încetare a societății nu pot provoca discuții, în principiu. Obiectul societății este, ca în cazul oricărui contract, un element esențial și obligatoriu; dacă acesta a fost realizat sau, dimpotrivă, este evident că nu mai poate fi realizat, atunci societatea nu mai are niciun scop, astfel că va înceta. Apoi, asociații au putere deplină în a decide soarta societății, întrucât ei au decis și nașterea acesteia; ei pot hotărî, așadar, prin contractul de societate, cazuri speciale de încetare a societății, așa cum pot hotărî, ulterior, pentru diverse motive, încetarea societății. În fine, instanța este cea care poate decide, la cererea oricărui asociat, desființarea societății; cerința obligatorie, în acest caz, este să existe motive legitime și temeinice pentru a se pronunța o astfel de decizie judiciară, cum ar fi, de pildă, în cazul în care intervin neînțelegeri grave între asociați, care fac imposibilă continuarea societății simple.
Câteva precizări se impun cu privire la ultimele două cazuri de încetare, întrucât, în cazul împlinirii duratei este instituit, de lege lata, un caz de prorogare a acesteia, iar în ceea ce privește nulitatea, cea mai gravă sancțiune care poate afecta un contract, în general, necesită întotdeauna discuții suplimentare cu privire la cauzele și la efectele acesteia. De asemenea, vom face foarte scurte referiri și la alte cazuri de încetare a societății.
Împlinirea duratei societății. Este posibil, după cum s-a observat, ca asociații să nu fi stipulat o durată anume a efectelor contractului de societate simplă sau, dimpotrivă, să fi prevăzut expres un termen până la care societatea va dăinui. În cazul în care contractul de societate se încadrează în cea de-a doua ipoteză, împlinirea duratei societății atrage încetarea acesteia, cu toate efectele legate de dizolvare și lichidare, cu excepția cazului în care intervine prelungirea tacită a contractului de societate, în condițiile menționate de dispozițiile art. 1.931 NCC. Potrivit acestui text de lege, societatea este tacit prorogată atunci când, cu toate că durata sa a expirat, aceasta continuă să execute operațiunile sale, iar asociații continuă să inițieze operațiuni ce intră în obiectul său și să se comporte ca asociați. Prorogarea va opera pe o durată de un an, continuând din an în an, de la data expirării duratei, dacă sunt îndeplinite aceleași condiții.
Nulitatea societății. Cauzele de nulitate. Nulitatea societății simple poate interveni doar în următoarele situații:
– în cazul încălcării dispozițiilor imperative referitoare la contractul de societate (prevăzute în Cap. VII, despre care discutăm și noi, la rândul nostru, în prezentul articol), stipulate sub sancțiunea nulității,
– în cazul încălcării condițiilor generale de validitate a contractelor,
– în cazul în care legile speciale care prevăd funcționarea anumitor tipuri de societăți simple prevăd și alte cauze de nulitate.
În prima categorie de nulități, Codul civil nu conține dispoziții imperative a căror încălcare să atragă nulitatea societății simple. În schimb, este considerată nescrisă orice clauză contractuală contrară unei dispoziții imperative din capitolul Codului civil referitor la contractul de societate, a cărei încălcare nu este sancționată cu nulitatea societății. Așadar, dacă legea nu instituie expres sancțiunea nulității societății înseși, încălcarea dispozițiilor imperative atrage doar nulitatea acelei clauze contractuale, nu a întregului contract.
În cea de-a doua categorie de nulități intră toate dispozițiile generale cuprinse în Codul civil în materia teoriei generale a obligațiilor contractuale a căror încălcare atrag nulitatea unui contract, în general; de pildă, lipsa obiectului sau un obiect ilicit al societății (art. 1.225 NCC), lipsa totală a consimțământului pentru încheierea contractului de societate, incapacitatea tuturor asociaților semnatari (art. 1.180 NCC) sau stipularea unei cauze ilicite sau imorale a societății (art. 1.238 NCC), adică, după cum observăm, condițiile de validitate ale convențiilor, așa cum sunt impuse de art. 1.179 și urm. NCC.
În cea de-a treia categorie de nulități, fiecare act normativ cu caracter special care reglementează organizarea și funcționarea profesiilor liberale (despre care am vorbit în prima parte a articolului) poate prevedea cauze speciale de nulitate a societății fără personalitate juridică.
Dreptul la acțiune, cu excepția nulității pentru obiectul ilicit al societății, se prescrie în termen de 3 ani de la data încheierii contractului.
Efectele nulității. Efectele nulității societății simple beneficiază, ca și în cazul societăților reglementate de Legea nr. 31/1990 (societățile cu personalitate juridică) de un regim juridic aparte, derogatoriu de la dreptul comun. Astfel, în primul rând, reținem că societatea încetează, ca urmare a nulității, de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost constatată sau, după caz, declarată nulitatea, ceea ce înseamnă că, întocmai ca în cazul persoanelor juridice, nulitatea produce efecte doar pentru viitor, nu și pentru trecut. Ca urmare a nulității, societatea va intra în procedura de lichidare a patrimoniului social, lichidatorii fiind desemnați prin însăși hotărârea judecătorească de declarare sau constatare, după caz, a nulității societății, dacă nu au fost deja desemnați de asociați. Actele juridice încheiate de societate nu vor fi desființate ca urmare a nulității și, mai mult, nici societatea și nici asociații nu se pot prevala de nulitate față de terții de bună-credință.
Apoi, reținem ca și modalitate de validare a nulității, faptul că aceasta se acoperă și nu va putea fi constatată sau declarată în cazul în care cauza nulității a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond în fața instanței de judecată. Mai mult decât atât, instanța de judecată, sesizată cu o cerere în constatarea sau declararea nulității, este obligată să pună în discuția părților, din oficiu, posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afectează contractul de societate și să fixeze un termen util pentru acoperirea nulității, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Suplimentar de această formă de validare a nulității, Codul civil instituie și o procedură specială de regularizare a societății, asemănătoare validării cauzei de nulitate întemeiate pe viciul erorii din teoria generală a obligațiilor contractuale. Astfel, în cazul anulabilității societății pentru vicierea consimțământului sau incapacitatea unui asociat și atunci când regularizarea este posibilă, orice persoană interesată poate pune în întârziere pe acela care este îndreptățit să invoce nulitatea, fie pentru a se face regularizarea, fie pentru a exercita acțiunea în anulare în termen de 6 luni de când a fost pus în întârziere, sub sancțiunea decăderii (Codul civil mai spune că, despre punerea în întârziere, va fi înștiințată și societatea, însă, pentru evitarea oricăror confuzii, credem că trebuie înștiințați, de fapt, și toți ceilalți asociați). Societatea sau orice asociat poate, în termenul de 6 luni, să propună instanței investite cu acțiunea în anulare orice măsuri de acoperire a nulității, în special prin răscumpărarea drepturilor sociale care aparțin reclamantului (deși ne spune și despre societate, probabil că legea se referă la toți asociații, însă prevederea este superfluă, întrucât acest drept îl are, oricum, orice asociat). În acest caz, instanța poate fie să pronunțe nulitatea, fie să declare obligatorii măsurile propuse, dacă acestea din urmă au fost în prealabil adoptate de societate în condițiile cerute pentru modificările aduse contractului de societate. La adoptarea acestor din urma masuri nu se tine seama de votul asociatului reclamant.
Răspunderea pentru nulitatea societății. Dreptul la acțiunea în repararea prejudiciului cauzat prin declararea sau, după caz, constatarea nulității societății se prescrie în termen de 3 ani, care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare sau constatare a nulității. Dispariția cauzei de nulitate sau regularizarea societății nu împiedică exercitarea dreptului la acțiune în despăgubiri pentru repararea prejudiciului suferit prin intervenția nulității. În aceste cazuri, dreptul la acțiune se prescrie în termen de 3 ani din ziua în care nulitatea a fost acoperită.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.