Sinteză de legislație europeană și de jurisprudență CEDO în materia executării silite
Adrian Stoica - iunie 5, 20221. Importanța unei proceduri de executare silită eficientă și rolul statului în asigurarea unei astfel de garanții părților implicate în cadrul acestei proceduri
Fiind considerată cea de-a doua fază a procesului[1] civil, putem admite, încă de la bun început, că executarea silită[2] este parte din garanția[3] unei bune justiții, pe care orice stat democratic trebuie să o asigure fiecărei persoane. Pentru ca idealitatea unui sistem judiciar să nu fie una iluzorie, într-o democrație trebuie să existe o dinamică legislativă tocmai pentru ca acest sistem să fie adaptat nevoilor persoanelor care îi solicită sprijinul. De aceea, dacă discutăm despre procedura de executare silită, aceasta trebuie să fie considerată una eficientă, tocmai pentru a intra în sfera garanțiilor juridice pe care statul le pune la dispoziția cetățenilor săi.
Corespunzător spațiului[4] de libertate, securitate și justiție al UE, Liniile Directoare pentru o mai bună aplicare a Recomandării nr. 17/2003, în materia executării silite, adoptate de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, la 17 decembrie 2009, încearcă să contureze modul de desfășurare a activității de executare silită și chiar dacă au un caracter de recomandare, pot releva responsabilitatea fiecărui stat membru pentru buna desfășurare a executării silite în interiorul sistemelor naționale. În fapt, aceste Linii au la bază un studiu realizat de un grup de lucru constituit în cadrul Comisiei[5] Europene pentru Eficientizarea Justiției (breviatis causa CEPEJ) din cadrul Consiliului Europei, din care au făcut parte un număr impresionant de specialiști[6]. De aceea, noțiunea de „eficiență a procedurilor de executare silită” poate fi sinonimă cu garantarea unei executări silite într-un termen rezonabil, acesta fiind și obiectivul major al executării silite.
Executarea silită ar putea fi eficientă atunci când statul asigura, la rândul său, cetățenilor o serie de reguli specifice acestei faze a procesului civil, și anume:
a) Protecție juridică efectivă oferită părților implicate în procedura execuțională. Această protecție juridică își are izvorul în jurisprudența CEDO, dar și în câteva dispoziții din conținutul Liniilor Directoare. Astfel, părților trebuie să li se asigure respectarea exigențelor consacrate în procesul echitabil, să nu întâmpine niciun obstacol economic pentru accesul la orice demers procedural corespunzător executării silite și nu în ultimul rând să fie cât mai bine informate cu privire la declanșarea sau la efectele executării silite. Totodată, această protecție juridică specifică executării silite trebuie să aibă în vedere și respectarea rigorilor legale referitoare la protecția datelor cu caracter personal. De aceea, pentru o mai bună înțelegere asupra protecției juridice oferite părților implicate în procedura de executare silită, trebuie să avem în vedere următoarele reguli:
-
- Respectarea exigențelor unui proces echitabil în timpul desfășurării procedurilor de executare silită. Această regulă este una fundamentală într-un stat european și trebuie să fie interpretată într-o manieră compatibilă cu exigențele procesului echitabil. De aceea, trebuie să prezinte următoarele caracteristici: activitatea de executare silită să fie exercitată de un agent de executare independent, imparțial, motivat și eficace[7]; părțile să aibă dreptul de acces liber, la actele de executare silită și când consideră de cuviință la instanța de judecată; părțile să beneficieze de incidența principiilor dreptului la apărare, al contradictorialității, publicității și celerității, atât în cadrul procedurii de executare silită, cât și în cazul soluționării unor acțiuni de contestație a acestei proceduri; de asemenea, părțile trebuie să beneficieze de respectarea limbii în care se desfășoară procedura de executare silită ori de judecare a unei contestații în fața instanței de judecată (dacă una dintre părți nu cunoaște această limbă, să poată beneficia de ajutorul unui interpret).
- Evitarea obstacolelor economice pentru accesul la procedurile de executare silită. Din punctul de vedere al CEPEJ, procedurile de executare silită ale statelor membre ale Consiliului Europei, trebuie să ofere atât un acces „intelectual”, cât și unul financiar. Cu privire la acest ultim aspect, accesul la procedurile de executare silită este nuanțat din punct de vedere al costurilor acestora. statele trebuie să stabilească costuri clare și previzibile, pentru a le crea o mai bună vizibilitate în sistemul intern de executare silită, din punctul de vedere al CEPEJ, acestea ar trebui să stabilească și un mecanism de ajutor judiciar[7], pentru a le permite un acces efectiv, la procedurile de executare silită, tuturor persoanelor interesate. În mod logic, de acest mecanism poate beneficia orice persoană implicată într-o procedură de executare silită, care face dovada unor dificultăți financiare.
- Informarea părților asupra legislației corespunzătoare executării silite în vigoare constituie o regulă deosebit de importantă în înțelegerea derulării procedurii de executare silită. Această procedură nu reprezintă doar o simplă informare a părților interesate asupra conținutului procedurilor aplicabile, ci o prezentare cât mai cuprinzătoare asupra evoluției practice a procedurii de executare inițiate. De aceea, se recomandă statelor să adopte norme în conținutul cărora să fie stabiliți „indicatori de performanță în raport cu obiective precise” și să indice „durata anticipată a unor diferite proceduri de executare”[8]. Prin aceasta, statele vor fi încurajate să „elaboreze norme de o calitate europeană în privința informațiilor care trebuie comunicate utilizatorilor și publicului, în materia procedurilor de executare silită”[9]. De asemenea, oportunitatea informării părților asupra eficienței legislației aplicabile în materia executării silite nu poate excepta recunoașterea dreptului părților de a fi informate cu privire la derularea procedurii de executare silită, în cadrul dosarelor de executare care le sunt opozabile. Acest tip de informare este prezentată de CEPEJ ca un „element esențial al dreptului de executare”, dar și ca un „element necesar al unui proces echitabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenția europeană”[10]. Chiar din primele dispoziții ale Liniilor, se recomandă statelor să ia măsuri de „garantare privind accesul părților la informațiile care privesc procedurile de executare, dar și asupra transparenței activității instanțelor de judecată și a agenților de executare, în toate fazele procedurii de executare, cu condiția ca drepturile utilizatorilor să fie protejate”[11]. Aceste măsuri sunt necesare pentru obținerea informațiilor în „diferite faze ale executării, astfel încât să poată avea posibilitatea promovării unor contestații la executare”[12]. În ceea ce privește persoana debitorului, este indicat ca acesta să fie informat și asupra „limitelor responsabilității sale în cadrul acțiunii de executare”[13]. Mai precis, CEPEJ pune accent pe importanța informării debitorului asupra consecințelor procedurii de executare silită (costuri, comportament etc.).
- Protecția juridică oferită părților în cadrul procedurii de executare silită este sinonimă și cu protecția datelor cu caracter personal ce aparțin acestora. Dreptul la viața privată al oricărui cetățean european se integrează în sfera principiului securității juridice[14] sau al stabilității raporturilor de drept. În actualul context social putem discuta despre o protecție juridică națională, care trebuie să fie oferită cetățeanului de propriul stat sau de una comunitară, care intră în competența instituțiilor europene. Securitatea juridică comunitară are o consacrare jurisprudențială (CJUE și CEDO), mai mult decât atât, este considerată parte din ordinea juridică comunitară. Aceasta din urmă rezultă din cele două tipuri de izvoare tradiționale: dreptul comunitar primar (tratatele care stabilesc cadrul juridic al UE) și dreptul comunitar secundar (regulamente, directive, decizii sau acorduri). Complexitatea actualelor raporturi juridice, libera circulația a mărfurilor și a persoanelor, a obligat statele membre, dar și instituțiile europene să reanalizeze principiul securității juridice. De aceea, Regulamentul[15] 679 din 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, se integrează în viziunea actuală a instituțiilor europene și în același timp oferă o protecție juridică concretă părților procedurii de executare silită. Cu alte cuvinte, acest regulament semnifică expresia evidentă a limitelor legale în care poate fi afectată viața privată a unei persoane în cadrul executării silite.
b) Readucerea rapidă în circuitul civil a sumelor de bani sau a bunurilor care fac obiectul executării silite. Această regulă asigură o stabilitate patrimonială ambelor părți ale procedurii de executare silită și grevează în jurul celerității acestei proceduri. Îndeplinirea cu întârziere a obligației debitorului consacrate în titlul executoriu, ar putea afecta fluiditatea îndeplinirii obligațiilor pe care creditorul le are de îndeplinit în fața creditorilor săi și de multe ori, o asemenea întârziere ar putea conduce chiar spre o stare de insolvabilitate a acestuia. Însă, în momentul de față putem discuta despre existența unui drept european de executare într-un termen rezonabil[16] și previzibil[17]. În spiritul acestui drept consacrat, Liniile analizează posibilitatea ca statele membre să creeze în sistemele naționale, proceduri de executare silită „fluide și rapide”[18].
De aceea, statele trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte esențiale: o comunicare rapidă între instanțe, agenții de executare și părțile executării silite pe întreaga perioada a derulării procedurii; recunoașterea unei libertăți procedurale a agenților de executare, pentru a alege, fără o autorizare judiciară prealabilă, procedura de executare silită cea mai adecvată; posibilitatea ca părțile procedurii de executare silită să beneficieze de dreptul de a contesta procedurile de executare silită, sau comportamentul necorespunzător al unui agent de executare; implementarea unor norme procedurale care să creeze o procedură de executare accelerată și urgentă; promovarea posibilității unei executări „amiabile” în care acordul părților să fie prioritar.
c) Susținere în lupta împotriva spălării de bani. Rolul executării silite și în special al agentului de executare este fundamental în prevenirea și combaterea acestui fenomen. Spre exemplu, în România, dispozițiile art. 5 din Legea[19] nr. 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, recunosc executorului judecătoresc un rol deosebit de important. Potrivit acestui text legal, executorul judecătoresc este o entitate raportoare pentru „întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru persoanele interesate să cumpere ori să vândă bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri ale părților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care participă în numele sau pentru părțile implicate în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare”.
d) Garanții statutare oferite executorului judecătoresc sau agentului de executare pentru a nu răspunde tentațiilor ce intră în sfera faptelor de corupție. Pentru ca executorul judecătoresc să nu intre în sfera faptelor de corupție, acesta trebuie să se bucure de un statut legal clar și de o remunerare pe măsura responsabilităților profesionale. În acest sens, Liniile Directoare adoptate de CEPEJ conțin o serie de dispoziții asupra regulilor care reglementează statutul acestora. Potrivit CEPEJ, „statutul agenților de executare trebuie să fie definit clar de state pentru a oferi cetățenilor și agenților economici un profesionist de proximitate independent, calificat, responsabil, disponibil, motivat și eficace”[20]. Dacă agenții de executare își exercită atribuțiile în statut liberal, se recomandă ca aceștia să aibă în mod obligatoriu deschis un „cont bancar cu afectațiune specială și neurmăribil, pentru a depune sumele încasate la dispoziția creditorilor”, iar, totodată, sunt ținuți să dețină o asigurare care să garanteze răspunderea lor civilă[21].
Problema sancțiunilor la care se expun agenții de executare este și ea destul de bine reglementată de CEPEJ. În acest sens, Comisia insistă asupra faptului că „nerespectarea legii, a regulamentelor sau a regulilor de deontologie de către agenții de executare, chiar și în afara activităților profesionale, va atrage aplicarea unor sancțiuni disciplinare, civile sau, penale”[22]. În continuarea acestei dispoziții, se consideră că procedura disciplinară trebuie să fie exercitată de către autorități independente, recomandând în acest sens statelor, să creeze o procedură de filtru prealabil[23]. Cu privire la sancțiunile aplicate agenților de executare, se recomandă ca statele să țină seama de principiul proporționalității între fapta săvârșită și sancțiunea dispusă[24].
DOWNLOAD FULL ARTICLE
* Prezentul studiu a fost publicat în volumul conferinței Mecanismul statului de drept-2020, al UE. Raportul dintre dreptul UE și dreptul național al statelor membre, cu referire specială la România ‒ supremație vs. suveranitate, Ed. Universul Juridic, București, 2022, pp. 218-227.
[1] N. Fricero, Principiile fundamentale ale unui proces civil echitabil în Europa. La nivelul Consiliului Europei și al U.E., Volumul Conferinței internaționale, Procedura civilă – Procedura execuțională civilă. Fundamente ale procesului civil în U.E., Constanța 5-9 septembrie 2012, Ed. Universul Juridic, 2012, p. 63-71
[2] Pentru mai multe amănunte privind executarea silită a se vedea: S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, Drept civil. Executarea silită, vol. I, ed. a 2-a, revăzută, Ed. Lumina Lex, București, 1998; S. Zilberstein, V.M. Ciobanu, I. Băcanu, Drept procesual civil. Executarea silită, vol. II, ed. a 2-a, revăzută, Ed. Lumina Lex, București, 1998; Gr. Porumb, Teoria generală a executării silite și unele proceduri speciale, Ed. Științifică, București, 1964; I. Stoenescu, A. Hilsenrad, S. Zilberstein, Tratat teoretic și practic de procedură a executării silite, Ed. Academiei, București, 1966; V. Negru, D. Radu, Drept procesual civil, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1972.; I. Stoenescu, Gr. Porumb, Drept procesual civil român, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1966; I. Stoenescu, S. Zilberstein, Executarea silită în procesul civil, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983; I. Leș, Principii și instituții de drept procesual civil, Ed. Lumina Lex, București, 1999; G. Boroi, D. Rădescu, Codul de procedură civilă comentat și adnotat, Ed. All, București, 1994; I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. III, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000; I. Leș, Legislația executării silite. Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2007; F. Măgureanu, Drept procesual civil, ed. a 10-a, Ed. Universul Juridic, București, 2008; G.C. Frențiu, D.-L. Băldean, Codul de procedură civilă comentat și adnotat, Ed. Hamangiu, București, 2008; O. Puie, Executarea hotărârilor judecătorești în contenciosul administrativ, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, București, 2008; D.A.P. Florescu, P. Coman, T. Mrejeru, M. Safta, G. Bălașa, Executarea silită. Reglementare, doctrină, jurisprudență, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, București, 2009; G. Răducan, Dreptul executării silite. Titlul executoriu european, Ed. Hamangiu, București, 2009; I. Gârbuleț, A. Stoica, Ghid practic de executare silită. Explicații, cereri, formulare, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, București, 2010; I. Leș, Tratat de drept procesual civil, ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, București, 2010; A. Tabacu, Drept procesual civil, ed. a 5-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2010; E. Oprina, Executarea silită în procesul civil, ed. a 4-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2011; A. Tabacu, Drept procesual civil aprofundat. Arbitraj și executare silită, Ed. Universul Juridic, București, 2012; S. Guinchard, T. Moussa, Droit et pratique des voies d’exécution, 5e éd., Dalloz, Paris, 2007; S. Guinchard, F. Ferrand, C. Delicostopoulos, Droit processuel. Droit commun et droit comparé du procès équitable, 4e éd., Dalloz, Paris, 2007; M. Donnier, J.B. Donnier, Voies d’exécution et procédures de distribution, 7e éd., Litec, Paris, 2003; M. Voicu, Procedura executării silite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – CEDO, în RRDJ nr. 5/2012, pp. 17-36.
[3] S. Guinchard, F. Ferrand, C. Delicostopoulos, op.cit., p. 918.
[4] Realizarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție în cadrul Uniunii Europene are ca temei programele prezentate cu ocazia organizării Consiliilor Europene de la Tampere (1999-2004), Haga (2004-2009) și Stockholm (2010-2014). Prezentul concept rezidă din conținutul art. 67-89 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene(TFUE).
Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene a fost fundamentat pe ideea garantării unei libere circulații a persoanelor, dar și pentru a asigura un nivel de protecție tuturor cetățenilor. Pentru realizarea acestui scop comun al țărilor UE, sunt reunite diverse domenii de politici, cum ar fi: gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, cooperarea polițienească, politicile în domeniul azilului, imigrației și luptei împotriva infracționalității.
[5] A fost înființată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în luna septembrie 2002, și are ca principală sarcină propunerea de soluții concrete, utilizabile de către statele membre ale Consiliului Europei în vederea:
– promovării și punerii eficiente în aplicare a instrumentelor Consiliului Europei existente în domeniul organizării judiciare;
– asigurării faptului că politicile publice în materie judiciară țin cont de nevoile utilizatorilor sistemului judiciar;
– degrevării CEDO, prin faptul că oferă statelor soluții eficiente înainte de depunerea cererii la Curte, și previne încălcările art. 6 din Convenția europeană.
Astăzi, CEPEJ este un organ unic pentru toate țările europene, compus din experți calificați din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, care evaluează eficiența sistemelor judiciare și propune măsuri și instrumente concrete pentru eficientizarea continuă a serviciului oferit cetățenilor.
[6] Din cadrul acestui grup de lucru, au făcut parte și reprezentanții Uniunii Internaționale a Executorilor Judecătorești: dl Leo Netten – fost Președinte UIHJ și dl Mathieu Chardon ‒ Prim-secretar la aceea vreme al UIHJ.
[7] Punctul nr. 31 din Liniile directoare. Pentru mai multe amănunte doctrinare, a se vedea: F. Andrieux, Vers un statut de l’huissier de justice libéral, indépendantet uniforme, în Liber Amicorum Jacques Isnard, Ed. E.J.T., Paris, 2009, p. 1; N. Fricero, Principiile fundamentale ale unui proces civil echitabil în Europa (La nivelul Consiliului Europei și al Uniunii Europene), în Volumul Conferinței Procedura civilă – Procedura execuțională civilă. Fundamente ale procesului echitabil în U.E. din 5-9 septembrie 2012, Constanța, Ed. Universul Juridic, 2012, p. 65.
[8] În acest sens, Liniile insistă asupra faptului că: dispoziții de ajutor judiciar sau alte dispoziții de ajutor alternativ, trebuie să fie propuse solicitanților care nu pot suporta plata cheltuielilor de executare silită (prin finanțarea publică sau o diminuare a cheltuielilor). Pentru mai multe amănunte, a se vedea pct. nr. 62 din Liniile directoare.
După cum se poate observa, cu privire la noțiunea de ajutor judiciar în materia cheltuielilor de executare, Liniile stabilesc in lato sensu, că aceste cheltuieli pot fi propuse de state, solicitanților. Mai precis, se recomandă existența unor reglementări interne, care să stabilească modul în care aceste persoane pot beneficia de privilegiile acestei măsuri. Tot în această ordine de idei, de ajutorul judiciar poate beneficia, creditorul, în privința costurilor de executare, precum și în cadrul eventualelor contestații la executare, dar și debitorul, dacă solicită să fie reprezentat sau asistat de un avocat pe parcursul derulării procedurilor de executare ori cu ocazia soluționării unor contestații la executare, de către instanța de judecată. acordarea de asistență judiciară și are izvorul legal în conținutul unui număr de patru alineate, corespunzătoare art. 90 NCPC. Alineatul (1) al acestui text de lege, stabilește în conținutul tezei de debut o singură condiție în sarcina parții interesate de obținerea ajutorului public judiciar și anume: acesta să facă dovada că nu poate să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale. De asemenea, teza finală a alineatului amintit prevede că asistența judiciară va fi acordată în condițiile legii speciale. Legea specială la care face trimitere norma de drept, vizează prevederile O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar
În legislația internă din România: „Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii”(art. 1 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în M. Of. nr. 327 din 25 aprilie 2008,cu modificările și completările ulterioare.
[9] Punctul nr. 11 din Liniile directoare.
[10] Punctul nr. 74 din Liniile directoare.
[11] Punctul nr. 17 din Liniile directoare.
[12] Punctul nr. 9 din Liniile directoare.
[13] Punctul nr. 18 din Liniile directoare.
[14] Punctul nr. 72 din Liniile directoare.
[15] Acest principiu a fost consacrat pentru prima dată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu ocazia pronunțării deciziei Marckx c. Belgia, din 13 iunie1979.
[16] Acest regulament a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 4 mai 2016. Pentru mai multe amănunte doctrinare privitoare la protecția datelor cu caracter personal din România, a se vedea: I. Alexe, N.-D. Ploeșteanu, D.M. Șandru, Protecția datelor cu caracter personal, Ed. Universitară, București, 2017.
[17] Liniile directoare au preluat acest principiu în dispozițiile pct. nr. 63, care menționează faptul că statele nu trebuie să stabilească ”termene de protecție arbitrare” pentru desfășurarea executării.
[18] Acest principiu poate fi regăsit în conținutul mai multor puncte ale Liniilor și anume: pct. nr. 64 care recomandă statelor să „fixeze criterii clare și precise privind natura rezonabilă a duratei acțiunii de executare alese”; pct. nr. 65 recomandă statelor să dispună de „sisteme statistice care să permită calculul duratei diferitelor măsuri de executare silită prevăzute de legislația internă (poprire, sechestre și vânzări de vehicule, indisponibilizări și vânzări ale imobilelor etc.)” etc.
[19] A se vedea, în acest sens, Cap. III din Liniile directoare.
[20] A fost publicată în M. Of. al României nr. 240 din 29 decembrie 2019.
[21] Punctul nr. 31 din Liniile directoare.
[22] Punctul nr. 36 din Liniile directoare.
[23] Punctul nr. 80 din Liniile directoare.
[24] Punctul nr. 81 din Liniile directoare.
[25] Punctul nr. 82 din Liniile directoare.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.