Scurte considerații asupra contractului de întreținere
Ioana Nicolae - iunie 1, 2017
Abstract
In the absence of a proper regulation, the caretaking contract raised before the current Civil
Code a number of practical issues, mainly concerning the rescission of the contract, the effects of the
resolution or the possibility of substituting the caretaking by paying a monetary equivalent. In the
present study, we intend to address these issues, controversial in the past, and to present the new
physiognomy of this contract according to the vision of the Civil Code.
Keywords: caretaking contract, caretaking benefit, caretaking debtor, caretaking creditor,
contract resignation.
Introducere. Definiție. Caractere juridice
Anterior intrării în vigoare a actualului Cod civil, fapt produs la 1 octombrie 2011, contractul de întreținere nu beneficia de o reglementare legală, fiind un contract nenumit[1]. Contractul de întreținere reprezenta o creație a practicii judiciare și a doctrinei, fiind supus dispozițiilor din materia contractelor și a obligațiilor contractuale, astfel cum acestea erau cuprinse în Codul civil de la 1864. Datorită utilizării sale la o scară relativ extinsă, inițial în mediul rural, acesta s-a extins apoi treptat, ajungând să reprezinte o realitate juridică la nivelul întregii țări[2]. Dată fiind expansiunea actului tip de contract, precum și problemele practice ivite, legiuitorul a considerat oportun să reglementeze acest contract.
Contractul de întreținere este reglementat în dispozițiile art. 2254-2263 C. civ. Potrivit art. 2254 alin. (1) C. civ., prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți sau al unui anumit terț prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită durată. Părțile contractului de întreținere sunt creditorul obligației de întreținere sau întreținutul și debitorul obligației de întreținere sau întreținătorul.
Contractul de întreținere, potrivit art. 2254 alin. (2) C. civ., se încheie de regulă pe durata vieții creditorului întreținerii, dacă prin contract nu s-a prevăzut durata întreţinerii ori s-a prevăzut numai caracterul viager al acesteia. Părțile pot încheia însă și un contract de întreținere având durată determinată, caz în care acestea vor stabili termenul și scadența acestuia. În ipoteza în care nu este menționată durata ci doar caracterul viager, ne aflăm în prezența unui contract de întreținere încheiat pe durata vieții creditorului întreținerii[3].
Contractul de întreținere poate fi constituit pe durata vieții unei persoane sau chiar a mai multor persoane. Potrivit art. 2265 alin. (1) dispozițiile art. 2244 C. civ. se aplică în mod corespunzător și contractului de întreținerea, ceea ce semnifică că întreținerea poate fi constituită pe durata vieții mai multor persoane iar în acest caz, în lipsă de stipulație contrară, obligația de întreținere încetează la data la care decedează ultima dintre aceste persoane.
Întreţinerea poate fi stipulată chiar și în favoarea unui terţ, caz în care ne aflăm în prezența unei donaţii indirecte. În această ipoteză părţile vor fi constituitorul sau stipulantul și debitorul obligației de întreținere sau promitentul, între care se încheie contractul, în vreme ce creditorul obligației de întreţinere sau întreținutul este terţul beneficiar. Terțul beneficiar trebuie să accepte întreținerea stipulată în favoarea sa iar dacă o va face, el nu poate solicita desființarea contractului ci numai executarea obligației contractate de întreținător[4].
În ceea ce privește caracterele juridice ale acestui contract, menționăm în primul rând că ne aflăm în prezenta unui contract solemn. Potrivit art. 2255 C. civ., contractul de întreţinere se încheie în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute[5]. Pentru ipoteza încheierii unui contract de întreținere în favoarea unui terț, chiar dacă ne aflăm în prezența unei donații indirecte, forma autentică este necesar a fi respectată[6]. Așa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, în materia contractului de întreținere legiuitorul a derogat de la principiul consensualismului formelor și a stabilit că acordul de voință al părților trebuie în toate cazurile să îmbrace forma solemnă a înscrisului autentic[7]. Forma autentică reprezintă o condiție ad validitatem a contractului de întreținere. Anterior actualului Cod civil, contractul de întreținere prezenta caracter consensual, adică se încheia prin simplul acord de voințe al părților, cu excepția situațiilor în care în schimbul întreținerii se transmitea un imobil, când se cerea, de asemenea, a fi respectată forma autentică. Apreciem că impunerea formei autentice a contractului de întreținere este de un real folos celor interesați de încheierea unui astfel de contract, părțile urmând a fi consiliate de notar cu privire la toate aspectele necesar a fi cunoscute. S-ar putea obiecta doar în privința costurilor generate de impunerea formei autentice, însă beneficiile pe termen lung sunt cu mult mai importante. Nerespectarea formei autentice a contractului este sancționată cu nulitatea absolută, nulitate a cărui regim juridic este guvernat de prevederile art. 1247 C. civ.[8].
În al doilea rând, contractul de întreținere are, în principal, caracter oneros dar este posibilă și încheierea unui contract de întreținere cu titlu gratuit – prin donație sau testament. Astfel, caracterul oneros ține de natura și nu de esența acestui contract. Potrivit art. 2243 C. civ., care se aplică și contractului de întreținere, întreținerea poate fi constituită cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice natură, sau cu titlu gratuit şi este supusă, sub rezerva dispoziţiilor capitolului de faţă, regulilor proprii ale actului juridic de constituire. Așadar, oricare ar fi modalitatea de constituire a întreținerii, cu titlu oneros sau gratuit, este necesar a fi respectate, atât dispozițiile incidente în materia contractului de întreținere, cât și cele specifice ale actului de constituire, după caz.
În al treilea rând, dacă întreținerea este cu titlu oneros, contractul de întreținere este un contract sinalagmatic, în care ambele părți își asumă obligații reciproce și interdependente. Dacă întreținerea însă este stipulată cu titlu gratuit, ne aflăm în prezența unui contract unilateral, în ipoteza donaţiei[9], respectiva unui act juridic unilateral, în ipoteza legatului[10].
În al patrulea rând, ne aflăm în prezența unui contract cu executare succesivă în ceea ce privește obligația de a presta întreținerea datorată creditorului întreținerii, în sensul că aceasta trebuie prestată zilnic, fie pe toată durata vieții creditorului întreținerii, fie pe perioada determinată în contract, după caz.
În al cincilea rând, contractul de întreținere are caracter aleatoriu dacă acesta a fost încheiat pe durata vieții creditorului întreținerii. Caracterul aleatoriu rezidă atât din durata incertă de viață a creditorului întreținerii, cât și a fluctuației nevoilor acestuia (starea acestuia de sănătate, evoluția costului vieții, precum și alte asemenea elemente)[11]. Caracterul aleatoriu nu există în ipoteza contractului de întreținere încheiat pe un termen determinat (spre exemplu, 2 ani, 10 ani etc.). Caracterul aleatoriu nu există nici în ipoteza în care întreținerea a fost stipulată prin donație sau testament. Trebuie precizat că potrivit art. 1224 C. civ.[12], contractul de întreținere nu poate fi atacat pentru leziune.
Nu în ultimul rând, contractul de întreținere prezintă caracter intuitu personae, acesta fiind încheiat în considerarea calităților personale ale părților contractante. Astfel, obligația de întreținere este o obligație de a face, strict persoană și netransmisibilă[13]. Chiar dacă uneori debitorul întreținerii apelează la alte persoane pentru a-și îndeplini, în parte, obligația asumată, nu se poate spune că în acest mod este înfrânt caracterul personal al acestei obligații. De asemenea, potrivit art. 2258 C. civ., drepturile creditorului întreţinerii nu pot fi cedate sau supuse urmăririi. Caracterul personal al contractului de întreţinere nu poate fi invocat de părţi pentru a se opune acţiunii în revocarea contractului sau acţiunii oblice introduse pentru executarea sa, stipulează art. 2259 C. civ. Textul art. 2259 C. civ. îi protejează pe creditorii care solicită revocarea contractului pe calea acțiunii pauliene, precum și pe creditorii personali ai întreţinutului, care solicită, pe calea acțiunii oblice, executarea contractului.
2. Condițiile de validitate ale contractului de întreținere
Contractul de întreținere se încheie cu respectarea tuturor condițiilor generale de validitate ale actului juridic, privind capacitatea, consimțământul, obiectul și cauza. Există însă anumite aspecte particulare ale acestui contract, pe care le vom puncta în cele ce urmează.
În privința capacității părților este de precizat că acestea trebuie să aibă deplină capacitate de exercițiu. Această condiție are la bază faptul că debitorul întreţinerii trebuie să își execute obligația de întreținere asumată, în vreme ce creditorul întreţinerii va transmite proprietatea asupra unui bun sau a unei sume de bani, după caz, în ambele cazuri părțile trebuind să aibă deplină capacitate de exercițiu pentru a încheia un act juridic de dispoziție[14].
Consimțământul trebuie să respecte regulile generale incidente în cazul oricărui act juridic[15].
Obiectul contractului de întreținere îl vom analiza având în vedere, pe de-o parte, obiectul prestației debitorului și, pe de altă parte, obiectul prestației creditorului.
Obiectul prestației debitorului este reprezentat de întreţinerea şi îngrijirea creditorului întreținerii. Potrivit art. 2257 alin. (2) C. civ., debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, menaj, precum şi folosinţa unei locuinţe corespunzătoare. În general părțile locuiesc împreună, însă nimic nu se opune ca aceștia să locuiască separat. Întreţinerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile şi cheltuielile necesare în caz de boală. Noțiunea de întreținere nu se circumscrie doar la procurarea celor necesare traiului, respectiv nu se referă strict la prestații materiale, ci are și o latură psihologică, care se bazează pe un raport de încredere și apropiere între părți, menit să creeze o atmosferă propice prestării întreținerii, pentru că o atmosferă tensionată, cu certuri, reproșuri etc. nu echivalează cu o întreținere prestată efectiv[16]. De asemenea, în cazul în care întreţinerea are caracter viager sau atunci când creditorul decedează în cursul duratei contractului, debitorul are obligaţia să îl înmormânteze prevede art. 2257 alin. (3) C. civ. Prestațiile debitorului întreținerii se stabilesc în mod echitabil ţinându-se seama de valoarea capitalului şi de condiţia socială anterioară a creditorului, potrivit art. 2257 alin. (1) C. civ. Este de menționat că debitorul întreținerii nu poate renunța la executarea obligației asumate dacă, spre exemplu, apreciază că aceasta a devenit prea oneroasă, depășind valoarea bunului sau a capitalului primit în schimb. În lipsa unei stipulaţii contrare, obligaţia de întreţinere este indivizibilă atât în privinţa creditorilor, cât şi în privinţa debitorilor, potrivit art. 2256 alin. (2) C. civ. Așadar, dacă părţile nu au convenit în alt mod, în ipoteza pluralităţii de debitori sau de creditori, obligația de întreținere este indivizibilă atât în ce-i privește pe creditori, cât și în privința debitorilor. Art. 2258 C. civ. consacră caracterul incesibil şi insesizabil al întreţinerii, respectiv drepturile creditorului întreţinerii nu pot fi cedate sau supuse urmăririi.
Obiectul prestației creditorului întreținerii, pentru ipoteza încheierii unui contract de întreținere cu titlu oneros, constă în transmiterea dreptului de proprietate (asupra unui bun mobil sau imobil) sau a altui drept patrimonial în patrimoniul debitorului întreținerii. Trebuie precizat că potrivit art. 2257 alin. (5) C. civ., clauza prin care creditorul întreţinerii se obligă la prestarea unor servicii este considerată nescrisă.
În privința cauzei contractului de întreținere se aplică regulile generale prevăzute pentru actul juridic civil[17].
[1] A se vedea T.S., dec. nr. 1114/23.06.1976 publicată în Repertoriu de practică judiciară în materie civilă a Tribunalului Suprem și a altor instanțe judecătorești pe anii 1975-1980, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1982, București, p. 92. Astfel, potrivit deciziei menționate, contractul prin care o persoană înstrăinează un bun al său în schimbul obligației luate de către dobânditor de a o întreține este un contract nenumit.
[2] Din acest motiv, spre exemplu, pentru a veni în sprijinul persoanelor vârstince care încheiau contracte de întreținere prin care se înstrăinau imobile, au fost adoptate, anterior intrării în vigoare a actualului Cod civil, anumite acte normative cu caracter special. Dintre acestea menționăm Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, art. 30 prevăzând că persoana vârstnică, astfel cum este definită la art. 1 alin. (4), va fi asistată, la cererea acesteia sau din oficiu, după caz, în vederea încheierii unui act juridic de înstrăinare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i aparţin, în scopul întreţinerii şi îngrijirii sale, de un reprezentant al autorităţii tutelare a consiliului local în a cărui rază teritorială domiciliază persoana vârstnică respectivă. Sunt considerate persoane vârstnice, în sensul prezentei legi, potrivit art. 1 alin. (4), persoanele care au împlinit vârsta de pensionare stabilită de lege.
[3] În același sens, a se vedea C. Macovei/Dobrilă, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole, (coordonatori F.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei), Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 2201.
[4] L. Stănciulescu, Curs de drept civil. Contracte, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2014, p. 446.
[5] Pentru mai multe considerente privind cauzele de nulitate absolută, a se vedea R. Matefi, Sinteze și aplicații de dreptcivil. Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2015, p. 123.
[6] G. Boroi, I. Nicolae în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișededrept civil, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 676.
[7] C. Macovei/Dobrilă, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole, (coordonatori F.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei), Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 2201.
[8] Art. 1.247. Nulitatea absolută. (1) Este nul contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.
(2) Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiune sau de excepţie.
(3) Instanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.
(4) Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege.
[9] C. Macovei/Dobrilă, în Noul Cod civil. Comentariu pe articole, (coordonatori F.A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei), Ed. C.H. Beck, București, 2012, p. 2200-2201.
[10] G. Boroi, I. Nicolae, în G. Boroi, M.M. Pivniceru, C.A. Anghelescu, B. Nazat, I. Nicolae, T.V. Rădulescu, Fișe de drept civil, ed. a 2-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2017, p. 677.
[11] În același sens, a se vedea F. Moțiu, Contracte speciale, ed. a VI-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 330.
[12] Art. 1.224. Inadmisibilitatea leziunii. Nu pot fi atacate pentru leziune contractele aleatorii, tranzacţia, precum şi alte contracte anume prevăzute de lege.
[13] A se vedea F. Moțiu, Contracte speciale, ed. a VI-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 330.
[14] Pentru mai multe considerente privind capacitatea persoanei fizice a se vedea T. Prescure, R. Matefi, Drept civil.Partea generală, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 293 și urm.
[15] Trebuie să fie exprimat în cunoștință de cauză adică să provină de la o persoană cu discernământ, să fie serios și să fie liber. A se vedea în acest sens, G. Boroi, Curs de drept civil. Partea generală, ed. a 2-a revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2012, p. 138 și urm.
[16] F. Moțiu, Contracte speciale, ed. a VI-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 335.
[17] Art. 1.236. Condiţii. (1) Cauza trebuie să existe, să fie licită şi morală.
(2) Cauza este ilicită când este contrară legii şi ordinii publice.
(3) Cauza este imorală când este contrară bunelor moravuri.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.