Rolul Forest Europe în gestionarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor în regiunea europeană

Abstract

 Abstract
Among the European cooperation structures and mechanisms which are relevant for the
management and sustainable development of forests, the Ministerial Conference for the protection of
forests in Europe – Forest Europe stands out.
The activities and actions carried out within this political process regard mainly essential
thematic areas, such as: (a) developingand updating policies and instruments for the sustainable
management of forests; (b) monitoring, evaluating and implementing commitments regarding
forests; (c) promoting education and research in the forest sector; (d) raising awareness towards the
specific issues of forests and the value of forest ecosystem services.
Although the Forest Europe ministerial commitments and resolutions are not mandatory from a
legal point of view, by voluntarily accepting them, the signatories acknowledge their importance and
manifest their wish and interest in realizing a sustainable protection and management of the forests.
Keywords: Forest Europe, management and sustainable development of forests, conferences,
work programs 

1. Aspecte generale

Conferința Ministerială pentru protecția pădurilor în Europa (Forest Europe) este procesul politic pan-european voluntar, la nivel înalt, pentru dialog și cooperare în domeniul politicilor forestiere în Europa.

Această conferință dezvoltă strategii comune pentru 47 de semnatari (Uniunea Europeană și 46 de țări europene) cu privire la modul de protejare și gestionare durabilă a pădurilor[1].

Forest Europe găzduiește periodic conferințe la nivel ministerial în care sunt adoptate angajamente și rezoluții ministeriale pentru a găsi o cale comună privind modul de gestionare a pădurilor în Europa.

Angajamentele aprobate de miniștri servesc ca un cadru pentru punerea în aplicare a gestionării durabile a pădurilor în țările europene, adaptate la circumstanțele lor naționale și realizate în mod coerent cu restul regiunii, precum și consolidarea cooperării internaționale în același timp[2].

2. Zonele în care activează Forest Europe

Informațiile privind zonele în care activează sunt organizate în mai multe module tematice, care acoperă[3]:

– politici și instrumente pentru o gestionare durabilă a pădurilor;

– monitorizare a pădurilor și raportare;

– economie ecologică;

– servicii ecosistemice forestiere;

– protecție a pădurilor și adaptare la schimbările climatice;

– sănătate și bunăstare a oamenilor;

– revizuire a procesului Forest Europe;

– acord cu forță juridică obligatorie.

De asemenea, este individualizată[4] o secțiune referitoare la Grupurile de experți și de lucru din cadrul Forest Europe.

A. Politicile și instrumentele pentru o gestionare durabilă a pădurilor sunt organizate[5] în:

– implementarea unei gestionări durabile a pădurilor;

– linii directoare pentru gestionarea durabilă a pădurilor;

– criterii și indicatori pentru gestionarea durabilă a pădurilor;

– Programele Forestiere Naționale;

– monitorizarea, raportarea și evaluarea gestionării durabile a pădurilor;

– Grupul de experți privind implementarea indicatorilor pan-europeni actualizați pentru gestionarea durabilă a pădurilor.

a) În legătură cu gestionarea durabilă a pădurilor s-a precizat[6] că în cadrul Forest Europe, miniștrii responsabili pentru păduri, în țările lor, au desfășurat activități pentru promovarea, îmbunătățirea și implementarea acesteia în Europa, de mai bine de 25 ani.

b) În ce privește liniile directoare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, au fost menționate[7] următoarele:

– primele două seturi dezvoltate în 1993, la Helsinki (Rezoluțiile H1 și H2 ale celei de a 2-a Conferințe Ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa) – respectiv: „Linii directoare generale pentru gestionarea durabilă a pădurilor”[8] și „Linii directoare generale pentru conservarea diversității biologice a pădurilor în Europa”[9] – care au fost elaborate ca principii generale politice ce trebuie implementate într-o manieră integrată pentru a fi reflectate în liniile directoare naționale și soluțiile tehnice locale;

– cele care au la bază primele două seturi, dezvoltate în 1998, la Lisabona (Anexa 2 la Rezoluția L2 a celei de a 3-a Conferințe Ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa) – respectiv: „Linii directoare operaționale pan-europene pentru gestionarea durabilă a pădurilor”[10] – și care urmează structura celor 6 criterii pan-europene care au fost identificate ca elemente centrale ale gestionării dezvoltării durabile a pădurilor.

c) Referitor la criteriile și indicatorii pentru gestionarea durabilă a pădurilor, s-a amintit[11] că:

– primul set a fost dezvoltat în 1998, la Lisabona (Anexa 1 a Rezoluției L2 a celei de a 3-a Conferințe Ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa), respectiv: „Criterii și indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabilă a pădurilor”[12];

– un set îmbunătățit a fost adoptat în 2002, la Viena (cu ocazia Reuniunii la nivel de experți MCPFE din 7-8 octombrie), respectiv „Indicatori pan-europeni îmbunătățiți pentru gestionarea durabilă a pădurilor”[13];

– setul actual de indicatori a fost aprobat în 2015, la Madrid (Anexa 1 a Declarației celei de a 7-a Conferințe Ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa), respectiv: „Indicatori actualizați pan-europeni pentru gestionarea durabilă a pădurilor”[14].

Cele 6 criterii pan-europene sunt[15]:

– Criteriul 1: Întreținerea și ameliorarea corespunzătoare a resurselor forestiere și contribuția acestora la ciclurile globale de carbon;

– Criteriul 2: Menținerea sănătății și vitalității ecosistemului forestier;

– Criteriul 3: Întreținerea și încurajarea funcțiilor productive ale pădurilor (lemn și non-lemn);

– Criteriul 4: Întreținerea, conservarea și ameliorarea corespunzătoare a diversității biologice în ecosistemele forestiere;

– Criteriul 5: Întreținerea și îmbunătățirea adecvată a funcțiilor de protecție în gestionarea pădurilor (în special sol și apă);

– Criteriul 6: Menținerea altor funcții și condiții socio-economice.

d) În legătură cu Programele Forestiere Naționale s-a precizat[16] că Forest Europe a dezvoltat o abordare pan-europeană a acestor programe[17] pentru a întări coerența și sinergiile în sectorul forestier, precum și între politicile care vizează gestionarea durabilă a pădurilor și alte politici relevante.

Această abordare pan-europeană este caracterizată prin[18]:

(I) elemente și principii cheie:

– participare;

– abordare holistică și intersectorială;

– proces iterativ cu angajament pe termen lung;

– construcție de capacități.

(II) alte elemente și principii relevante:

– coerența cu legislația și politicile naționale;

– integrarea cu strategiile naționale de dezvoltare durabilă;

– coerența cu angajamentele internaționale care recunosc sinergiile între inițiativele internaționale și convențiile internaționale privind pădurile;

– reforma instituțională și politică;

– abordarea ecosistemică;

– parteneriat pentru implementare;

– creșterea gradului de conștientizare.

e) Referitor la monitorizarea, raportarea și evaluarea gestionării durabile a pădurilor s-a afirmat[19] că aceste surse de informare, adecvate și accesibile, sunt necesare pentru luarea unor decizii bine fundamentate, la toate nivelurile.

S-a apreciat[20] că activitățile de monitorizare și raportare reprezintă o cheie pentru a investiga starea pădurilor noastre, punerea în aplicare a strategiilor și a instrumentelor sau progresul către gestionarea dezvoltării durabile a pădurilor.

De asemenea, s-a considerat[21] că monitorizarea contribuie la cunoașterea faptului dacă politicile dezvoltate și implementate au succes în realizarea unui management durabil al pădurilor în UE.

f) În legătură cu Grupul de experți privind implementarea indicatorilor pan-europeni actualizați pentru gestionarea durabilă a pădurilor s-a evidențiat[22] că:

– acesta a fost înființat pentru a sprijini punerea în aplicare a acțiunilor menționate în Declarația ministerială de la Madrid, în conformitate cu Programul de lucru pentru perioada 2016-2020 al Forest Europe (Acțiunea 4.1. „Elaborarea și actualizarea politicilor și instrumentelor pentru o gestionare durabilă a pădurilor” și activitățile sale 4.1.1. și 4.1.2. „Îmbunătățirea instrumentelor pentru promovarea gestionării durabile a pădurilor”);

– va permite dialogul și va mobiliza forumul experților pentru dezvoltarea în continuare a criteriilor și indicatorilor, și a utilizării acestora ca instrument de gestionare durabilă a pădurilor;

– ar trebui să analizeze utilizarea actuală a criteriilor și indicatorilor pentru gestionarea durabilă a pădurilor și legăturile acestora cu alte inițiative, să identifice și să analizeze necesitatea în alte sectoare pentru informații și indicatori privind pădurile și să pregătească o propunere pentru subseturi de indicatori în acest scop.

B. Monitorizarea pădurilor și raportarea este considerată[23] o activitate complexă și potențial foarte costisitoare.

Se argumentează[24] că este nevoie de informații forestiere adecvate și accesibile pentru a dezvolta abordări eficiente din punctul de vedere al costurilor, practice și pragmatice pentru a obține rezultate semnificative, pentru a reduce povara raportării asupra țărilor și a îmbunătăți raportarea.

S-a remarcat[25] (în ultimul deceniu) un consens referitor la cadrul de referință (acceptat pe scară largă și utilizat de multe țări) privind evaluarea progresul către o gestionare durabilă a pădurilor, respectiv criterii și indicatori pan-europeni pentru identificarea tendințelor din sectorul forestier și a efectelor intervențiilor de gestionare a pădurilor în timp și pentru facilitarea adoptării unor decizii bine documentate în domeniul politicii și gestionării pădurilor la toate nivelurile (sub-naționale, naționale, regionale și globale).

S-a evidențiat[26] faptul că, la nivel regional (începând cu anul 2003), Forest Europe prezintă periodic Raportul privind pădurile din Europa, raport care oferă o descriere completă și actualizată a stării și tendințelor pădurilor și a managementului forestier în Europa.

C. Economia ecologică se apreciază[27] că ar îmbunătăți bunăstarea umană și echitatea socială, reducând semnificativ riscurile pentru mediu și sărăcirea ecologică și că ar depinde de păduri și gestionarea durabilă a acestora.

S-a considerat[28] că, în Europa, mulțumită gestionării durabile a pădurilor, sectorul forestier prezintă deja multe din caracteristicile unei economii ecologice și are un mare potențial de a contribui la o economie bazată pe biocombustibili (cu emisii scăzute de dioxid de carbon) prin creșterea furnizării de produse din lemnoase și non-lemnoase și servicii ecosistemice, în mod durabil.

De altfel, miniștrii au subliniat[29], la a 6-a și a 7-a Conferință ministerială (desfășurate la Oslo a 6-a și la Madrid a 7-a) necesitatea sporirii contribuției și a sensibilizării cu privire la rolul pădurilor în procesul de tranziție spre o economie ecologică și s-au angajat să promoveze inovarea, cercetarea, adaptarea sistemelor de educație și formare, precum și să promoveze incluziunea socială și echitatea, în acest context.

D. Serviciile ecosistemice forestiere s-a apreciat[30] joacă un rol important în bunăstarea oamenilor, contribuie semnificativ (direct sau indirect) la economiile naționale și contribuie la stabilitatea mediului.

Având în vedere provocările care vizează serviciile ecosistemice forestiere, cu referire la stabilirea și respectarea valorii acestor servicii, miniștrii responsabili cu pădurile s-au angajat, în cadrul celei de-a 7-a Conferințe Ministeriale (Madrid, 2015) să[31]:

– recunoască rolul-cheie al serviciilor ecosistemelor forestiere în contribuția pădurilor la o economie ecologică;

– promoveze schimbul de informații privind metodologiile și practicile privind evaluarea și plățile pentru serviciile ecosistemelor forestiere;

– sprijine dezvoltarea și posibila aplicare a metodologiilor comune pentru evaluarea serviciilor ecosistemelor forestiere;

– să aibă o valoare mai bună a serviciilor ecosistemelor forestiere în politicile și instrumentele legate de păduri.

De altfel, aceste angajamente sunt reflectate[32] în Programul de lucru Forest Europe 2016-2020 prin acțiunea vizând promovarea practicilor pan-europene privind evaluarea și plata serviciilor ecosistemice forestiere.

 


* Lucrarea este elaborată în perioada de sustenabilitate a proiectului cu titlul „Studii doctorale și postdoctorale Orizont 2020: promovarea interesului național prin excelență, competitivitate și responsabilitate în cercetarea științifică fundamentală și aplicată românească”, număr de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/140106. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investește în Oameni!

[1] Forest Europe, About us, disponibil on-line la http://foresteurope.org/foresteurope/; consultat la 5 iunie 2017.

[2] Ibidem.

[3] Idem, Working areas, disponibil on-line la http://foresteurope.org/themes/; consultat la 3 ianuarie 2018.

[4] Ibidem, consultat la 5 ianuarie 2018.

[5] Idem, SFM policies and tools, disponibil on-line la http://foresteurope.org/themes/?sfm=themes/sfm-policies-tools/; consultat la 4 ianuarie 2018.

[6] Idem, Sustainable Forest Management Implementation, disponibil on-line la http://foresteurope.org/sustainable-forest-management-implementation/; consultat la 4 ianuarie 2018.

[7] Idem, SFM Guidelines, disponibil on-line la http://foresteurope.org/sfm-guidelines/; consultat la 4 ianuarie 2018.

[8] Second Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, Resolution H1: General Guidelines for the Sustainable Management of Forests in Europe, disponibil on-line la http://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf; consultat la 4 ianuarie 2018.

[9] Second Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, Resolution H2: General Guidelines for the Conservation of the Biodiversity of European Forests, disponibil on-line la http://www.foresteurope.org/docs/MC/MC_helsinki_resolutionH1.pdf; consultat la 4 ianuarie 2018.

[10] Third Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, Resolution L2: Pan-European Criteria, Indicators and Operational Level Guidelines for Sustainable Forest Management, disponibil on-line la http://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/10/MC_lisbon_resolutionL2_with_annexes.pdf#page=18; consultat la 4 ianuarie 2018.

[11] Forest Europe, SFM Criteria & Indicators, disponibil on-line la http://foresteurope.org/sfm-criteria-indicators2/#1472654622790-134bceef-8021a184-c9ce5d80-64e0; consultat la 4 ianuarie 2018.

[12] Third Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, Resolution L2: Pan-European Criteria, Indicators and Operational Level Guidelines for Sustainable Forest Management, op. cit.

[13] Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, Improved Pan-European Indicators for Sustainable Forest Management, disponibil on-line la http://www.foresteurope.org/docs/ELM/2002/Vienna_Improved_Indicators.pdf; consultat la 4 ianuarie 2018.

[14] 7th Ministerial Conference, Madrid Ministerial Declaration: 25 years together promoting Sustainable Forest Management in Europe, disponibil on-line la http://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/11/III.-ELM_7MC_2_2015_MinisterialDeclaration_adopted-2.pdf#page=5; consultat la 4 ianuarie 2018.

[15] Ibidem, Anexa 1, pp. 6-8.

[16] Forest Europe, National Forest Program, disponibil on-line la http://foresteurope.org/national-forest-programmes/; consultat la 4 ianuarie 2018.

[17] Ministerial Conference on the Protection of Forests in Europe, MCPFE Approach To National Forest Programmes in Europe, disponibil on-line la http://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/08/MCPFE-approach-nfp.pdf; consultat la 4 ianuarie 2018.

[18] Ibidem, p. 1.

[19] Forest Europe, SFM Monitoring, Reporting and Assessment, disponibil on-line la http://foresteurope.org/sfm-monitoring-reporting-assessment/; consultat la 4 ianuarie 2018.

[20] Ibidem.

[21] Ibidem.

[22] Idem, Background Document for the Forest Europe Expert Group on Implementation of the Updated pan-European Indicators for SFM, disponibil on-line la http://foresteurope.org/wp-content/uploads/2016/11/Background_EG_indicators.pdf; consultat la 5 ianuarie 2018.

[23] Idem, SFM Monitoring and Reporting, disponibil on-line la http://foresteurope.org/themes/?sfm=themes/forest-europe-expert-groups/#1515133080303-908715c9-7b91; consultat la 5 ianuarie 2018.

[24] Ibidem.

[25] Ibidem.

[26] Ibidem.

[27] Idem, SFM in a Green Economy, disponibil on-line la http://foresteurope.org/themes/?sfm=themes/forest-europe-expert-groups/; consultat la 5 ianuarie 2018.

[28] Ibidem.

[29] Ibidem.

[30] Idem, Incorporating the Value of Forests Ecosystem Services in a Green Economy, disponibil on-line la http://foresteurope.org/themes/?sfm=themes/forest-europe-expert-groups/#1515133080303-908715c9-7b91; consultat la 5 ianuarie 2018.

[31] Ibidem.

[32] Ibidem.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Rolul Forest Europe în gestionarea și dezvoltarea durabilă a pădurilor în regiunea europeană was last modified: septembrie 18th, 2018 by Ștefania-Diana Ioniță-Burda

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii