Rolul cetățeniei – condiție generală a protecției diplomatice
Daniel Mazilu - octombrie 1, 2015Raportorul Special pentru protecţie diplomatică, John R. Dugard, nu susţine regula cetăţeniei efective în cauzele ce implică un stat terţ. Proiectul articolului 7 alin. (1) prezentat Comisiei de Drept Internaţional prevede că: „oricare stat, cetăţeanul căruia este persoana cu dublă cetăţenie, în conformitate cu criteriile enumerate în articolul 5, poate exercita protecţia diplomatică în numele acestui cetăţean împotriva statului a cărui cetăţenie acesta nu o posedă”. Astfel, conflictul care există cu privire la obligativitatea cetăţeniei efective în scopul acordării protecţiei diplomatice împotriva unui stat terţ poate fi soluţionat pe baza unui compromis care presupune doar obligaţia legăturii de cetăţenie bona fide între statul reclamant şi cetăţeanul lezat în drepturi pe teritoriul statului terţ. Statul reclamant, însă, are dreptul la obiecţii, iar în anumite circumstanţe poate să refuze reclamaţia dacă se va dovedi că persoana a obţinut cetăţenia mala fide în scopul de a beneficia de sprijinul şi protecţia unui anumit stat. Protecţia diplomatică a unui bipatrid împotriva unui stat terţ este condiţionată doar de legătura de cetăţenie bona fide între persoană şi statul reclamant. Unii teoreticieni, inclusiv Dugard, consideră că nu există nici un impediment în exercitarea comună a protecţiei diplomatice de către cele două state naţionale, cetăţeniile cărora persoana lezată le-a dobândit bona fide.
Regula cetăţeniei are o aplicaţie generală, în sensul că ea constituie o condiţie a protecţiei diplomatice, atât în ceea ce priveşte persoanele fizice, cât şi cele juridice (de drept public şi privat).[24] De asemenea, această regulă se aplică şi în cazul unor entităţi, cum sunt navele şi aeronavele. În acelaşi timp ea are o aplicaţie obligatorie întrucât un subiect de drept internaţional nu poate presta o protecţie internaţională în numele cetăţeanului unui alt stat sau a unei persoane fără cetăţenie. În categoria excepţiilor intră: a) cazul persoanelor protejate, adică cele care nu au cetăţenie în baza dreptului local, ci naţionalitate în baza dreptului internaţional (o asemenea situaţie poate să rezulte dintr-un protectorat sau un drept de reprezentare internaţională a locuitorilor unui teritoriu), b) membrii forţelor armate şi echipajul navelor (jurisdicţia exclusivă a unui stat asupra membrilor forţelor lor armate în străinătate în timp de pace, a făcut ca statul să accepte dreptul de protecţie al statului trimiţător în legătură cu membrii unor asemenea forţe, indiferent de naţionalitate; este îndoielnic, dacă regula se extinde la membrii străini ai echipajului navei navigând sub pavilionul acestui stat), c) situaţiile stipulate prin tratate, regula privind cetăţenia putând fi modificată sau abrogată pe cale convenţională. În această categorie, intră şi cazul protecţiei funcţionale. În cauza Reparation for Injuries (1949), Curtea Internaţională de Justiţie a afirmat dreptul O.N.U. de a prezenta reclamaţii internaţionale pentru daunele cauzate organizaţiei însăşi, ca urmare a daunelor suferite de către oricare dintre agenţii săi (as agent of the Organization), precum şi a daunelor cauzate victimei sau persoanelor îndreptaţite prin ea.[25]
În ceea ce priveşte persoanele fizice se aplică următoarele reguli: un stat nu poate interveni în favoarea unei persoane care nu are cetăţenia sa în conformitate cu normele sale de drept intern; trebuie ca cetăţenia să poată fi opozabilă statului contra căruia este îndreptată reclamaţia, iar opozabilitatea există atunci când statul reclamat a recunoscut această cetăţenie sau când cetăţenia este efectivă (orice cetăţenie acordată conform dreptului naţional este însă prezumată ca efectivă); în caz de dublă cetăţenie sau de schimbare a cetăţeniei, trebuie să fie făcută proba efectivităţii, aceasta determinând posibilitatea protecţiei diplomatice. Dacă persoana în cauză are deci, ca una dintre cetăţenii, şi cetăţenia statului reclamat, jurisprudenţa este severă şi nu permite, întotdeauna, ca ea să fie protejată, ca de exemplu în cauza Canevaro; în practica recentă, se conciliază totuşi, această regulă cu principiul efectivităţii, ca de exemplu în cauza Merge. Reţinând acest principiu, prevederile articolelor 5 şi 6 din Convenţia din 1958 privind marea liberă cer pentru pavilion o legătură substanţială şi retrag orice opozabilitate pavilionului dacă nava face uz de mai multe pavilioane.
În ceea ce priveşte persoanele juridice, naţionalitatea determinată de sediul social, locul înregistrării sau locul principal de desfăşurare a activităţii prevede o legătură suficient de reală, pentru a constitui ceea ce se cheamă o naţionalitate efectivă. În dreptul nostru naţionalitatea persoanei juridice se determină după criteriul sediului social. Condiţia naţionalităţii persoanelor juridice pune probleme mai deosebite, în cazul societăţilor pe acţiuni, din cauza diferenţei ce separă, adesea, naţionalitatea societăţii de cetăţenia membrilor ei. Multe din societăţi sunt, în privinţa capitalurilor lor, internaţionale, iar legislaţia din multe ţări referitoare la investiţiile străine cuprinde obligaţia pentru capitalurile străine de a fi investite în societăţi constituite în baza dreptului local.
Asemenea ipoteze au fost discutate în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie în cauza Barcelona Traction Light and Power Company Ltd. Curtea a respins, prin decizia sa din 5 februarie 1970, plângerea prin care Belgia făcea răspunzător statul spaniol pentru prejudiciul cauzat cetăţenilor belgieni prin hotărârea autorităţilor spaniole, actele procedurale şi alte decizii ulterioare de declarare a stării de faliment care au constituit măsuri abuzive; Curtea a admis prin această decizie excepţia lipsei de calitate pe care Spania a ridicat-o în proces; deoarece Societatea Barcelona era constituită la Toronto-Canada, Belgia nu ar putea să acorde şi să exercite protecţia diplomatică a acţionarilor unei societăţi canadiene.
1.2. Principiul continuităţii cetăţeniei
Din practica tribunalelor internaţionale rezultă că legătura de cetăţenie trebuie să existe atât la data când paguba care generează prejudiciul s-a produs, cât şi la aceea când pretenţia internaţională a fost prezentată. Această legătură trebuie să acopere fără întrerupere perioada de la data prejudiciului şi până la data reparării.[26] Orice altă regulă ca aceea a lui ex post facto ar deschide larg uşa la abuzuri.
Dovada cetăţeniei ridică, în practică, unele dificultăţi dată fiind incertitudinea care există în privinţa perioadei în cursul căreia cetăţenia unei pretenţii trebuie să fie continuă; această dovadă priveşte atât începutul perioadei (dies a quo), cât şi sfârşitul perioadei (dies ad quem).[27]
Proba cetăţeniei, respectiv a naţionalităţii, poate fi făcută prin toate mijloacele. Nu numai că regimul probei este mai liberal decât în sistemul statului a cărei cetăţenie se revendică, dar arbitrul îşi atribuie un anumit drept de control asupra actelor autorităţilor naţionale ca mijloace de probă. Această dovadă este uşor de făcut atunci când persoana respectivă este purtătoarea unui paşaport emis de organele statului al cărui cetăţean este şi cetăţenia sa se află menţionată în acesta. Un trimis are dreptul să acorde protecţie unei persoane care are paşaport emis de statul său, deoarece se presupune că, prin eliberarea acestui document, statul său şi-a asumat obligaţia de a-i acorda protecţie când se află în străinătate, iar trimisul diplomatic acţionează în numele guvernului său.
[24] Mervyn Jones, J., Claims on Behalf on Nationals who are shareholders in Foreign Companies, BYBIL, 1949.
[25] Anghel, I.M., Dreptul diplomatic şi consular, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2002.
[26] Briggs, H. W., La protection diplomatique des individus en droit international; la nationalite des reclamations, Institut de droit international, 1963.
[27] Anghel, I.M., op. cit. supra, nota 70.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.