Reprezentarea succesorală sau de ce nu este atât de simplu precum pare
Daniela Negrilă - aprilie 1, 2016Representation of heirs or why it’s not as simple as it seems
In this article, the author examines the representation of heirs, deemed to represent perhaps one of the clearest institutions of the law of succession.
The structure and the content of the study reveal the comments on certain doctrinaire assertions which „help” the practitioner and, through the agency of two of its pillars, two significantly different statements are made.
First of them states that the representation operates regardless of whether there is one or several stems, so no matter whether the deceased person had a single descendant/brother/sister or had several such relatives, of whom at least some were in the situation of being represented. And the second statement considers that the representation operates only where there are several stems, so if only the author had several descendants/brothers/sisters, of whom some were in the situation of being represented.
Finally, the author formulates brief considerations regarding the nature of this article, which is not only a theoretical and practical analysis, but at the same time, it is deemed as a call for conciliation, for the unification of the theoretical opinions.
Keywords: representation of heirs; law of succession; doctrine; stem; conciliation.
După toate aparenţele, reprezentarea succesorală reprezintă poate una dintre cele mai clare instituţii ale dreptului succesoral. Ea este cea în temeiul căreia un moştenitor legal de grad mai îndepărtat (reprezentant) urcă în locul şi în drepturile ascendentului său (reprezentat), pentru a culege partea de moştenire ce s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn sau decedat la data deschiderii succesiunii.
Până aici, nimic nu pare a crea probleme. Cu toate acestea, doctrina vine în „ajutorul” practicianului şi, prin două filoane ale sale, face două afirmaţii diametral opuse.
Prima dintre ele[1] spune că reprezentarea operează indiferent dacă există una sau mai multe tulpini, deci indiferent dacă defunctul a avut un singur descendent/frate/soră sau a avut mai multe astfel de rude, cel puţin unele dintre ele aflate în situaţia de a fi reprezentate. De exemplu, după această opinie, dacă defunctul a avut 2 copii predecedaţi, iar aceştia au la rândul lor câte 2 copii, cei patru nepoţi de fiu/fiică vor putea moşteni prin reprezentare, patrimoniul lăsat de defunct împărţindu-se pe tulpini. Dar, tot prin reprezentare se va moşteni şi dacă defunctul a avut un singur fiu predecedat, care are la rândul său doi copii.
Cea de a doua[2] consideră că reprezentarea operează numai atunci când există mai multe tulpini, deci numai dacă autorul a avut mai mulţi descendenţi/fraţi/surori, dintre care unii să se afle în situaţia de a fi reprezentaţi. De exemplu, după această opinie, dacă defunctul a avut 2 copii predecedaţi, iar aceştia au la rândul lor câte 2 copii, cei patru nepoţi de fiu/fiică vor putea moşteni prin reprezentare, patrimoniul lăsat de defunct împărţindu-se pe tulpini. În schimb, dacă defunctul a avut un singur fiu şi acesta este predecedat, având la rândul său doi copii, nepoţii unicului fiu nu vor moşteni prin reprezentare ci în nume propriu.
Observăm că diferenţa se află în situaţia în care defunctul a avut un singur potenţial succesibil aflat în situaţia de a fi reprezentat. Analizând, însă, cotele care ar reveni nepoţilor de fiu, observăm că ele sunt aceleaşi, indiferent dacă socotim că moştenesc prin reprezentare sau în nume propriu. Astfel, în exemplele date, cei doi nepoţi ai unicului fiu predecedat vor primi fiecare câte 1/2 din masa sucesorală şi atunci când se va considera că îl reprezintă pe tatăl lor, şi atunci când se va considera că moştenesc în virtutea dreptului lor propriu. Pe cale de consecinţă, primul gând care apare este că disputa este una sterilă, fără consecinţe practice majore şi, prin urmare, nedemnă de a fi luată în seamă. În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa, iar divergenţa de opinii a celor doi remarcabili teoreticieni nu este deloc lipsită de efecte. Acestea se regăsesc în zona raportului donaţiilor (art. 1146 şi urm c.civ.) şi în zona efectelor particulare ale reprezentării succesorale (art. 969 c.civ.). Ne vom explica în cele ce urmează.
Raportul donaţiilor presupune obligaţia reciprocă a descendenţilor şi soţului supravieţuitor de a readuce la masa succesorală acele donaţii care le-au fost făcute de defunct fără scutire de raport. Sub acest aspect vom analiza cele două opinii prezentate, luând ca exemplu situaţia în care autorul moştenirii a avut un singur fiu iar acesta a predecedat având la rândul său 2 copii. Vom mai adăuga speţei şi faptul că cei doi nepoţi moştenesc în concurs cu soţul supravieţuitor al defunctului precum şi faptul că fiul predecedat primise de la tatăl său o donaţie raportabilă. Prin urmare, după cea dintâi opinie, atâta vreme cât se consideră că nepoţii moştenesc prin reprezentare, ei vor fi obligaţi la raportul donaţiei primită de părintele lor reprezentat, dacă acesta va fi cerut de către soţul supravieţuitor. După cea de a doua părere, însă, nepoţii nu vor fi obligaţi să raporteze donaţia primită de tatăl lor pentru că se consideră că ei moştenesc în nume propriu. Observăm, deci, că cea de a doua părere creează o situaţia juridică nefavorabilă soţului supravieţuitor al defunctului.
Efectul particular al reprezentării – element de noutate al codului civil actual – constă în aceea că, dacă reprezentarea operează ca efect al nedemnităţii, copiii care l-au reprezentat pe nedemn sunt obligaţi să raporteze la moştenirea acestuia bunurile culese prin reprezentare atunci când vin în concurs cu alţi descendenţi ai nedemnului, conceput după deschiderea succesiunii de la care a fost înlăturat nedemnul. Analizând cele două opinii, constatăm că şi aici cea de a doua creează o situaţia nefavorabilă pentru acei descendenţi ai necemnului pe care legea, de fapt, a dorit să-i protejeze. Astfel, dacă nedemnul a fost singurul copil al autorului moştenirii şi a avut, la data deschiderii succesiunii, doi copii (A şi B), iar ulterior i s-a mai născut un fiu (C), soluţia va fi următoarea: după prima opinie, considerându-se că A şi B moştenesc prin reprezentare, ei vor fi obligaţi să raporteze la moştenirea nedemnului, la care vin în concurs cu C, bunurile pe care le-au cules prin reprezentare; în schimb, după cea de a doua opinie, considerându-se că A şi B au moştenit în nume propriu, ei nu vor mai fi obligaţi să facă raportul special pe care îl impune legea.
Or, legea nu este concepută pentru a crea situaţii dezechilibrate şi nici pentru a lăsa hazardului posibilitatea de a decide care sunt drepturile unei persoane, căci ce altceva decât hazard am putea numi situaţia în care autorul are numai un copil/frate/soră sau are mai mulţi descendenţi/fraţi/surori. Reprezantarea în sine, ca şi instituţie, a fost gândită tocmai pentru a înlătura efectele negative ale hazardului, respectiv ale predecesului/codecesului/nedemnităţii unui descendent sau colateral privilegiat. Prin urmare, este absolut nefiresc să alegem, dintre cele două opinii exprimate în doctrină, pe cea mai echilibrată şi care face faţă echitabil oricăror situaţii practice. De aceea considerăm că în practică trebuie să fie aplicată acea opinie care afirmă că reprezentarea operează în toate cazurile, indiferent de numărul tulpinilor existente.
Iar la final, revenind la titlul pe care l-am dat articolului, înţelegem de ce nu este atât de simplu pe cât pare: pentru că noi, practicienii, suntem obligaţi să navigăm între Scilla şi Caribda, să analizăm opiniile din teorie, să le comparăm, să o alegem pe una dintre ele. Şi, poate, nu totdeauna facem cea mai bună alegere. Iar în acest caz, cineva nu ajunge cu bine la capătul drumului, fie şi numai pentru faptul că, în situaţii similare, doi practicieni diferiţi pot lua decizii diametral opuse, creând în acest fel o practică inegală.
Iată de ce acest articol nu este numai o analiză teoretico-practică. Este, în acelaşi timp, şi un apel la conciliere, la unificarea opiniilor teoretice, pentru ca, în final, să se poată realiza, în multe domenii ale dreptului, o practică unitară.
[1] Fr. Deak, R. Popescu, Tratat de drept succesoral , Ed. UJ, Buc. 2013 vol. 1 pag. 179
[2] Dan Chirică, op. cit. , pag. 46
Arhive
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.