Regulamentul Senatului – republicare

Abstract

In January 2018, certain amendments were enforced regarding several legal acts, such
as: Law no. 233/2016 on the public-private partnership, G.E.O. no. 158/2005 on leave and
health insurance benefits, the Methodological Norm regarding the granting of holiday
vouchers, G.O. no. 23/2017 on the VAT split payment, Law no. 50/1991 regarding the
authorization of construction works, Law no. 346/2002 on the insurance to work accidents
and occupational diseases, Law no. 263/2010 on the unitary public pension system,
Regulation for organization and functioning of the National School for Court
Clerks, Law no. 17/2000 regarding the social assistance of the elderly, G.O. no. 27/2002
regarding the regulation of the petition solving activity, the Statute of deputies and
senators and Law no. 1/2000 on the reconstitution of the ownership right over cultural and
forest land, claimed under the provisions of Law of the agricultural real estate.
Moreover, certain supplements were made to art. 30 paragraph (3^1) of the Code of
fiscal procedure and the Regulation of the Senate was republished.
Moreover, several legal acts were issued, such as: Order of the Minister of Public
Finance no. 3254/2017 regarding the Fiscal Book for natural persons, taxpayers, according
to Title IV of Law no. 227/2015 regarding the Fiscal Code, Order of the Ministry of
Health no. 15/2018 for approval of the Norms of the implementing rules of the provisions
of the G.E.O. no. 158/2005 on leave and health social insurance benefits and Law
no. 29/2018 regarding the cancellation of certain tax obligations.

Actul normativ publicat în Monitorul Oficial Sumar
Regulamentul Senatului
(M. Of. nr. 72 din 25 ianuarie 2018)
Cap. I („Organizarea Senatului”)
Cap. II („Desfășurarea lucrărilor Senatului”)
Cap. III („Moțiuni, întrebări, interpelări, informări, petiții”)
Cap. IV („Statutul senatorului”)
Cap. V („Serviciile Senatului”)
Cap. VI („Dispoziții tranzitorii și finale”)
Anexa la regulament

În M. Of. nr. 72 din 25 ianuarie 2018, a fost publicat Regulamentul Senatului din 24 octombrie 2005.

În continuare, vom prezenta câteva dintre dispozițiile respectivului ordin.

Structura respectivului act normativ este următoarea:

Cap. I („Organizarea Senatului”);
Cap. II („Desfășurarea lucrărilor Senatului”);
Cap. III („Moțiuni, întrebări, interpelări, informări, petiții”);
Cap. IV („Statutul senatorului”);
Cap. V („Serviciile Senatului”);
Cap. VI („Dispoziții tranzitorii și finale”);
Anexa la regulament.

Cap. I („Organizarea Senatului”)

Secț 1 („Constituirea Senatului”) stabilește faptul că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.

Secț. a 2-a („Grupurile parlamentare”) prevede că după validare și depunerea jurământului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare care sunt structuri interne ale Senatului. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar.

Un grup parlamentar poate fi constituit și poate funcționa numai dacă cuprinde cel puțin 7 senatori, care au fost aleși pe listele aceluiași partid, ale aceleiași organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice sau alianțe electorale.

Senatorii membri ai unui partid politic sau ai unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.

Senatorii care au fost aleși pe listele unei alianțe electorale sau ale unei alianțe politice pot constitui fie grupuri parlamentare ale partidelor sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale componente, fie un singur grup parlamentar al alianței. Partidele sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot constitui și grupuri comune.

Senatorii aparținând partidelor sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar se pot afilia altor grupuri parlamentare sau pot constitui grupul parlamentar mixt.

Dispozițiile de mai sus se aplică în mod corespunzător și senatorilor aleși sau deveniți independenți.

Este interzisă constituirea unui grup parlamentar care să reprezinte sau să poarte denumirea unui partid, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, a unei alianțe electorale sau alianțe politice care nu a obținut mandate de senator în alegeri.

Secț. a 3-a („Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare”) dispune faptul că după constituirea legală a Senatului se aleg președintele Senatului și ceilalți membri ai Biroului permanent.

Biroul permanent al Senatului se compune din: președintele Senatului, 4 vicepreședinți, 4 secretari și 4 chestori. Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent.

Apartenența politică a membrilor Biroului permanent, în care se include și președintele Senatului, trebuie să reflecte configurația politică rezultată din alegeri, cu observarea principiului consacrat de art. 16 alin. (3) teza a doua din Constituția României, republicată.

Senatorul care a fost ales independent se poate autopropune.

Potrivit dispozițiilor comune prevăzute în Secț. a 4-a („Comisiile Senatului”), Comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control parlamentar.

Senatul își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă, comisii speciale, inclusiv comisii paritare de mediere sau comisii comune cu Camera Deputaților.

Numărul comisiilor de anchetă, speciale sau comune, denumirea și competența fiecărei astfel de comisii, precum și numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat, la propunerea Biroului permanent sau a Comitetului liderilor, după caz.

Comisiile permanente funcționează pe toată durata mandatului Senatului.

Comisiile permanente sunt următoarele:

I. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări;

II. Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

III. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital;

IV. Comisia economică, industrii și servicii;

V. Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală;

VI. Comisia pentru politică externă;

VII. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului;

VIII. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională;

IX. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială;

X. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport;

XI. Comisia pentru sănătate publică;

XII. Comisia pentru cultură și media;

XIII. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități;

XIV. Comisia pentru egalitatea de șanse;

XV. Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare;

XVI. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții;

XVII. Comisia pentru regulament;

XVIII. Comisia pentru afaceri europene;

XIX. Comisia permanentă a românilor de pretutindeni;

XX. Comisia pentru transporturi și energie;

XXI. Comisia pentru mediu;

XXII. Comisia pentru dezvoltare și strategie economică.

Regulamentul comisiilor permanente va cuprinde, în detaliu, domeniul lor specific de activitate.

Comisia pentru regulament este o comisie permanentă specială formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Membrii comisiei pentru regulament nu pot face parte din Biroul permanent.

Cu privire la Comisii speciale se dispune că la propunerea Biroului permanent, Senatul poate hotărî constituirea unor comisii speciale pentru elaborarea sau avizarea unor propuneri legislative, pentru evaluarea legislației dintr-un anumit domeniu sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei.

De asemenea în privința Comisiilor de anchetă, la cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Senatul poate hotărî înființarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 45-67, art. 78 și ale art. 79 alin. (2) – (7) . Raportul comisiei se depune la Biroul permanent, care îl include pe ordinea de zi a plenului Senatului în cel mult 15 zile.

După dezbaterea raportului, Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta.

Cap. II („Desfășurarea lucrărilor Senatului”)

În Secț. 1 („Sesiunile și actele Senatului”) se prevede faptul că Senatul își desfășoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

Secț. a 2-a („Ordinea de zi și programul de activitate”) dispune cu privire la faptul că Proiectul programului de activitate pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului și se adoptă, cu votul majorității senatorilor prezenți, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii; acesta se distribuie senatorilor, se afișează la sediu și se publică pe site-ul Senatului.

Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse în proiectul ordinii de zi și în programul de activitate a Senatului, întocmite de către Biroul permanent cu aprobarea Comitetului liderilor.

Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la prezentarea în Biroul permanent, pentru a se pronunța și în ceea ce privește aplicarea art. 111 din Constituția României, republicată.

Secț. a 3-a („Procedura legislativă”) stabilește că inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 74 din Constituția României, republicată.

Proiectele de lege inițiate de Guvern și propunerile legislative inițiate de senatori, de deputați sau de cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă trebuie să fie însoțite de expunere de motive, să fie redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole și, după caz, pe capitole și secțiuni.

Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea către Senat a proiectului de lege ce intră în competența acestuia de adoptare, ca primă Cameră sesizată.

Senatorii, deputații și cetățenii își exercită dreptul la inițiativă legislativă prin transmiterea către Camera competentă a propunerii legislative, în scopul de a o dezbate și de a o adopta ca primă Cameră sesizată.

Legile constituționale pot fi inițiate în condițiile art. 150 și 151 din Constituția României, republicată.

Propunerile legislative formulate de senatori și deputați, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoțite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin președintele Senatului, în conformitate cu dispozițiile art. 111 din Constituția României, republicată.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

 

 

Regulamentul Senatului – republicare was last modified: februarie 22nd, 2018 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.