Reflecţii şi consideraţii privind accidentele de muncă
Eufemia Vieriu - mai 2, 2019Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel:
– într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă; dosarul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul;
– într-un exemplar, pentru incidentele periculoase, dosarul se păstrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă care a efectuat cercetarea;
– în două exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie, deces, accidente colective, originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă care a efectuat cercetarea;
– în două exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidentă; originalul se păstrează la Inspectoratul Teritorial de Muncă care a efectuat cercetarea şi un exemplar se transmite angajatorului care înregistrează accidentul;
– în trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspecţia Muncii; originalul se înaintează organelor de urmărire penală, un exemplar se păstrează la Inspecţia Muncii şi un exemplar la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul;
– în mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă pentru victime cu angajatori diferiţi, originalul se păstrează în arhiva angajatorului care înregistrează accidentul şi celelalte exemplare se păstrează de către ceilalţi angajatori.
În cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă sau al incidentelor periculoase în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se încheie în două exemplare, originalul fiind înaintat organului de urmărire penală.
Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii[20]:
– filele dosarului să fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numită de angajator, şi ştampilate cu ştampila inspectoratului sau a angajatorului;
– numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis;
– fiecare document, cu excepţia procesului-verbal de cercetare, să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă;
– paginile şi spaţiile albe să fie barate;
– schiţele referitoare la eveniment, anexate la dosar, să fie însoţite de explicaţii;
– fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii;
– formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa nr. 14;
– declaraţiile aflate la dosar să fie însoţite de forma tehnoredactată, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea sau de către unul dintre membrii comisiei de cercetare.
Procesul-verbal de cercetare a evenimentului se întocmește:
– în două exemplare în cazul accidentului urmat de incapacitate temporară de muncă (un exemplar rămâne la dosarul de cercetare, iar celălalt se înaintează Inspectoratului Teritorial de Muncă);
– în trei exemplare în cazul accidentului urmat de invaliditate (un exemplar la organul de urmărire penală, un exemplar la unitate, un exemplar la Inspectoratul Teritorial de Muncă);
– în patru exemplare în cazul accidentului mortal sau colectiv și al incidentului periculos (un exemplar la organul de urmărire penală, al doilea la Inspecția Muncii, al treilea la unitatea în care s-a petrecut accidentul și al patrulea la Inspectoratul Teritorial de Muncă).
În cazul în care conducătorul unității sau persoanele implicate nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare a accidentului de muncă sau cu măsura de înregistrare a acestuia, pot adresa contestații la Inspectoratul Teritorial de Muncă sau la Inspecția Muncii, în termen de 15 zile de la data primirii procesului-verbal.
Soluțiile date în urma plângerilor trebuie comunicate celor interesați în termen de 20 de zile de la data primirii contestației și vor rămâne definitive[21].
Dosarul de cercetare se remite și parchetului local, cu excepția celor care vizează incapacitate temporară de muncă.
Procesul-verbal care concluzionează asupra problemei dacă accidentul în cauză este sau nu de muncă, reprezintă documentul de bază pentru stabilirea prestațiilor de asigurări sociale și a răspunderilor, potrivit normelor legale.
În condițiile actuale ale statului de drept, se poate aprecia, cu atât mai mult decât în trecut, că mențiunile din procesul-verbal privind culpa unității pot fi combătute prin administrarea de probe contrare[22].
Înregistrarea accidentelor de muncă
Înregistrarea accidentului de muncă se face în baza procesului-verbal de cercetare de către persoana juridică, precum și de către persoana fizică, la care s-a produs accidentul[23], cu excepţia următoarelor situaţii:
– Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de contract, comandă sau alte forme legale încheiate în întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este încadrată victima, se înregistrează potrivit clauzelor prevăzute în acest sens în documentele încheiate. În situaţia în care documentul încheiat nu prevede clauze în acest sens sau clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situaţiile accidentul de muncă se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului;
– Accidentul de muncă produs în timpul prestării unor servicii pe bază de comandă, la domiciliul clientului, se înregistrează de către angajatorul la care este/a fost angajată victima;
– Accidentul de muncă suferit de o persoană aflată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în întreprinderea şi/sau unitatea altui angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului;
– Accidentul de muncă suferit în timpul stagiului de practică profesională de către elevi, studenţi, ucenici şi şomeri în perioada de reconversie profesională se înregistrează de către angajatorul la care se efectuează practica/reconversia profesională;
– Accidentul de muncă suferit de o persoană în cadrul activităţilor cultural-sportive, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor activităţi, se înregistrează de către instituţia sau angajatorul care a organizat acţiunea respectivă;
– Accidentul de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat din întreprinderea şi/sau unitatea unui angajator, se înregistrează de către angajatorul la care s-a produs accidentul;
– În cazul accidentului de muncă produs ca urmare a unei acţiuni întreprinse de o persoană, din proprie iniţiativă, pentru salvarea de vieţi omeneşti sau pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol grav şi iminent ce ameninţă avutul public sau privat în afara întreprinderii şi/sau unităţii unui angajator şi care nu are nicio legătură cu acesta, înregistrarea se face în condiţiile prevăzute de lege;
– Accidentul de muncă de traseu se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului;
– Accidentul de muncă de circulaţie se înregistrează de către angajatorul la care este angajată victima sau, după caz, de angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului;
– Accidentul de muncă produs în afara întreprinderii şi/sau unităţii ca urmare a neluării unor măsuri de securitate de către un alt angajator se înregistrează de către angajatorul care, în urma cercetării, a fost găsit răspunzător de producerea accidentului;
– Accidentul de muncă suferit de însoţitorii de încărcături, personalul de poştă de la vagoanele C.F.R., angajaţi ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligaţi să delege însoţitori pentru astfel de încărcături, pe mijloace de transport ce nu le aparţin, se va înregistra de către angajatorul răspunzător de organizarea activităţii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, după caz, în condiţiile clauzelor prevăzute în documentele încheiate;
– Accidentul de muncă suferit de persoane care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public pe teritoriul altei țări se înregistrează de persoana juridică română la care este angajat accidentatul[24];
– Dispariția unei persoane în condițiile unui accident de muncă și în împrejurări ce îndreptățesc presupunerea decesului persoanei respective se înregistrează ca accident mortal (după emiterea hotărârii judecătorești de declarare a morții).
În situații neprevăzute de Normele tehnice cu caracter metodologic, inspectoratele de stat pentru protecția muncii vor stabili unitatea care urmează să înregistreze accidentul[25].
Evidența accidentelor de muncă
Evidența accidentelor de muncă se ține de persoana juridică și persoana fizică, care este obligată să întocmească trei registre:
– Registrul de evidență a accidentelor în muncă;
– Registrul de evidență a incidentelor periculoase;
– Registrul de evidență a accidentelor ușoare.
Luarea în evidență constituie, din punct de vedere cronologic, ultima operație ce trebuie efectuată în urma producerii unui accident de muncă, aceasta având loc după finalizarea cercetării, în baza concluziilor acesteia[26].
În cazul în care evenimentele se produc în subunități, inclusiv la cele dispersate pe teritoriul altor județe, evidența se ține la fiecare subunitate și, centralizat, la unitatea cu personalitate juridică.
Dacă prin sistemul de organizare unitatea cu personalitate juridică este subordonată unei alte unități coordonatoare, aceasta își va organiza evidența evenimentelor rezultate din întreaga activitate.
Modalitatea de raportare a evenimentelor de la unitățile subordonate la unitatea coordonatoare se va stabili de acestea.
Registrele de evidență se țin la zi și se completează pentru fiecare an calendaristic în parte, în baza formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) și a procesului-verbal de cercetare a accidentelor ușoare și a incidentelor periculoase.
Registrele de accidente vor cuprinde evidența nominală a persoanelor vătămate, iar în formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) se va trece același număr ca cel înscris în registru, în dreptul fiecărei persoane.
Dacă o persoană este victima a două sau mai mult de două accidente în cursul aceluiași an, fiecare accidentare este tratată distinct, conform prevederilor prezentelor norme metodologice, și se înregistrează în registrul de evidență corespunzător[27].
În baza formularelor de înregistrare a accidentelor de muncă și a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, Inspectoratul Teritorial de Muncă are obligația de a înregistra și de a ține evidența tuturor accidentelor de muncă și a incidentelor periculoase petrecute pe raza de competență[28].
Prevenirea accidentelor de muncă
Activitatea de protecție se raportează la muncă și nu este greu de observat că se are în vedere apărarea omului, a sănătății și a vieții sale în cadrul procesului de muncă. Această observație este pe cât de simplă pe atât de importantă, proiectând o lumină vie asupra rolului esențial pe care îl are protecția muncii[29].
Angajatorii au obligația de a asigura informarea, participarea și colaborarea angajaților pentru adoptarea și aplicarea măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale; de asemenea, aceştia sunt obligați să furnizeze toate informațiile solicitate de asigurător în legătură cu riscurile de la locurile de muncă.
Angajații au obligația de a participa la acțiuni privind adoptarea unor măsuri de securitate și sănătate în muncă, atunci când sunt solicitați în acest scop de către angajatori[30]; aceştia sunt obligați să cunoască și să respecte măsurile tehnice și organizatorice luate de angajatori pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, aduse la cunoștință în cadrul instructajului de protecție a muncii[31].
Protecția muncii, în sensul cuprinzător al noțiunii, constă într-o activitate complexă privind organizarea, desfășurarea și controlul procesului de muncă, activitate al cărei scop este asigurarea condițiilor optime pentru apărarea sănătății și a vieții tuturor participanților la acest proces, prevenirea accidentelor și a îmbolnăvirilor profesionale. Angajații nu suportă în nicio situație costul măsurilor de prevenire[32].
Angajații au dreptul, fără ca acest lucru să atragă consecințe asupra lor, de a sesiza Inspecția Muncii, asigurătorul sau comitetele de sănătate și securitate în muncă asupra neluării de către angajator a unor măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Asigurătorul are obligația de a promova și de a stimula activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale în scopul:
– menținerii integrității fizice și psihice a persoanelor asigurate;
– îmbunătățirii condițiilor de muncă;
– eliminării sau reducerii riscurilor de accidente de muncă și boli profesionale[33].
Pentru activitățile de prevenire care nu se suportă de către sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, CNPAS abilitează persoane juridice în calitate de prestatori de servicii externe de prevenire.
Criteriile privind abilitatea persoanelor juridice care au calitatea de prestatori de servicii externe de prevenire se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarității sociale și familiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Personalul tehnic al asigurătorului, care desfășoară activități de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, precum și personalul medical specializat în medicina muncii, au următoarele atribuții:
– participă la stabilirea de programe de prevenire prioritare la nivel național, prin identificarea situațiilor cu riscuri mari de accidente de muncă și boli profesionale;
– acordă consultanță cu privire la măsurile și mijloacele de prevenire a accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
– propun efectuarea și finanțarea de studii și analize institutelor de cercetare de specialitate, în vederea fundamentării măsurilor de prevenire prioritare la nivel național;
– acordă asistență tehnică angajatorilor pentru elaborarea instrucțiunilor de prevenire;
– cercetează accidentele cu incapacitate temporară de muncă și stabilesc caracterul de muncă al acestora în conformitate cu prevederile prezentei legi;
– țin evidența accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
– recomandă măsuri de prevenire și controlează aplicarea lor;
– propun asiguratorului majorări sau reduceri ale contribuției pentru stimularea activității de prevenire;
– stabilesc programe de prevenire în baza situațiilor concrete identificate la locurile de muncă;
– consiliază angajatorii cu privire la securitatea și sănătatea în muncă.
În exercitarea atribuțiilor sale, personalul tehnic și medical specializat este autorizat:
– să dispună de acces liber în sediile angajatorilor sau la locurile de muncă organizate de aceștia și să fie însoțit de persoanele desemnate de angajator;
– să beneficieze de concluziile cercetării accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, efectuată de autoritățile de stat competente;
– să propună angajatorilor dimensionarea compartimentelor de protecție a muncii în funcție de riscurile de la locurile de muncă;
– să consulte rezultatele examenelor medicale la angajare și ale examenelor medicale periodice ale persoanelor asigurate;
–să solicite orice informații și documente necesare realizării sarcinilor de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
– să recomande angajatorului măsuri de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale[34].
În activitatea exercitată, personalul de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale este obligat să păstreze confidențialitatea datelor primite de la angajator cu privire la aspectele organizatorice, tehnologice și de fabricație din unitatea controlată, precum și a celorlalte date furnizate de autoritățile de stat competente sau de orice alt organism ori persoană interesată în activitatea de prevenire, precum și confidențialitatea datelor medicale ale angajaților.
Cheltuielile asigurătorului pentru activitatea de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale se evidențiază într-un cont analitic separat, iar conform alin. (2) cuantumul maxim alocat în acest scop nu poate depăși 10% din sumele încasate cu titlu de contribuție pe parcursul unui an calendaristic[35].
Bibliografie:
– Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă;
– Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale;
– Ș. Beligrădeanu, I.T. Ștefănescu, Dicționar de drept al muncii, Ed. Lumina Lex, București, 1997;
– S. Ghimpu, Dreptul muncii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985;
– R.C. Radu, Dreptul muncii, Ed. C.H. Beck, București, 2008;
– Ș-V. Stănoiu, Accidentele de muncă și bolile profesionale în legislația R.S. România, Ed.Academiei R.S. România, București, 1977;
– I.T. Ștefănescu, Dreptul muncii, Ed. Fundației „România de Mâine”, București, 1995;
– I.T. Ștefănescu, Tratat de dreptul muncii volumul II, Ed. Lumina Lex, București, 2003;
– A. Țiclea, A. Popescu, C. Tufan, M. Țichindelean, O. Ținca, Dreptul Muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007;
– A. Țiclea, C. Tufan, Protecția muncii în România, Ed. Lumina Lex, București, 1997;
– E. Vieru, Tratat de dreptul muncii, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2016;
– E. Vieru, D. Vieru, Dreptul muncii, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2010;
– E. Vieru, D. Vieru, Dreptul muncii, Ed. Lucman, Bucureşti, 2004;
– Asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, lege+norme, Ed. Con Fisc, București, 2009;
– Sănătatea și securitatea în muncă ediție completă, ed. a V-a, Ed. Best Publishing, 2008.
[20] NM din 11.10.2006 la Legea nr. 319/2006, art. 123.
[21] A. Ţiclea, A. Popescu, C. Tufan, M. Ţichindelean, O. Ţinca, op. cit., p. 637.
[22] I.T. Ștefănescu, Dreptul muncii, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, București, 1995, p. 58.
[23] NM din 11.10.2006 la Legea nr. 319/2006, art. 135 alin. (2).
[24] A. Ţiclea, A. Popescu, C. Tufan, M. Ţichindelean, O. Ţinca, op. cit., p. 170.
[25] Idem, p. 640.
[26] Ș.V. Stănoiu op. cit., p. 39.
[27] A. Țiclea, C. Tufan, op. cit., pp. 173-174.
[28] A. Ţiclea, A. Popescu, C. Tufan, M. Ţichindelean, O. Ţinca, op. cit., p. 640.
[29] S. Ghimpu, Dreptul muncii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1985, p. 257.
[30] Legea. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, art. 56 alin. (1).
[31] Legea. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, art. 59.
[32] S. Ghimpu, op. cit., p. 257.
[33] Legea. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, art. 61.
[34] Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, art. 64.
[35] Asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, lege+norme, Ed. Con Fisc, București, 2009, pp. 18-19.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.