Reducţiunea liberalităţilor excesive – partea a II-a

🔔Vezi și Reducțiunea liberalităților excesive (Partea I)

1. Ordinea reducțiunii liberalităților excesive

Ordinea în care se efectuează reducțiunea liberalităților excesive vizează situația în care defunctul a făcut mai multe liberalități (donații și/sau legate) prin care s‑a adus atingere rezervei succesorale, prin depășirea limitelor cotității disponibile. Reducțiunea va opera chiar dacă liberalitățile au fost făcute în beneficiul unei singure persoane sau dacă au fost făcute unor persoane diferite, dacă prin acestea s‑a adus atingere rezervei succesorale.

2. Reguli instituite de Codul civil privind reducțiunea liberalităților excesive

2.1. Legatele se reduc înaintea donaților, potrivit art. 1096 alin. (1) C. civ.

Este o regulă imperativă căreia nu i se poate aduce nicio modificare prin voința defunctului manifestată prin testament, orice clauză contrară este nulă. Regula devine aplicabilă în ipoteza în care defunctul a făcut atât donații, cât și legate. Rațiunea pentru care legiuitorul a optat în acest fel rezidă în aceea că legatele reprezintă dispoziții testamentare care își produc efectul la data deschiderii moștenirii, spre deosebire de donații, care și‑au produs efectele la data la care au fost făcute. Se presupune că donațiile au fost făcute din cotitatea disponibilă, fiind anterioare legatelor, și că practic legatele, care reprezintă ultimele liberalități făcute de defunct, ar aduce atingere rezervei succesorale. O altă rațiune a legiuitorului vizează faptul că, dacă s‑ar reduce donațiile înaintea legatelor, s‑ar aduce atingere principiului irevocabilității donațiilor și astfel testatorul ar putea să revoce indirect donațiile deja consimțite, ceea ce ar contraveni principiului irevocabilității donațiilor[1].

În mod excepțional, deoarece art. 1090 C. civ are caracter de normă specială raportat la art. 1096 C. civ., și deci se aplică prioritar, este posibil ca donația neraportabilă făcută soțului supraviețuitor (în concurs cu un sau și cu un descendent al defunctului care nu este și al soțului supraviețuitor) să se reducă înaintea unui legat (sau a unei donații ulterioare), indiferent dacă aceasta din urmă liberalitate a fost făcută în favoarea unui descendent sau a unui terț[2].

2.2. Legatele se reduc toate deodată și proporțional întrucât toate liberalitățile mortis causa își produc efectele numai după deschiderea moștenirii

Această regulă are caracter supletiv.

Prin excepție, testatorul poate dispune (expres sau implicit) că anumite legate vor avea preferință, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte legate, potrivit art. 1096 alin. (2) C. civ. Este posibil ca și legatarii să se înțeleagă asupra ordinii reducerii legatelor, cu condiția respectării rezervei succesorale[3].

Astfel se remarcă faptul că legiuitorul permite testatorului să dispună o anumită ordine de preferință în privința legatelor, dat fiind că ele produc efecte la aceeași dată – deschiderea moștenirii. Sunt vizate de această regulă atât legatele universale, cât și cele cu titlu universal sau cele cu titlu particular. Regula se aplică, de asemenea, și în privința clauzei de preciput[4]. În aplicarea acestei reguli nu prezintă importanță dacă legatele sunt cuprinse în același testament, sau în testamente diferite.

Astfel, testatorul poate dispune ca plata anumitor legate să se facă cu preferință raportat la alte legate, iar cele astfel nominalizate vor fi reduse numai dacă rezerva nu este asigurată prin reducțiunea celorlalte legate. Testatorul poate dispune expres care sunt legatele beneficiind de această preferință, ori acest lucru se poate deduce din interpretarea testamentului, astfel cum am precizat anterior.

2.3. Donațiile se reduc succesiv, în ordinea inversă a datei lor, începând cu cea mai nouă, potrivit art. 1096 alin. (3) C. civ.

Regula este una imperativă și nu poate fi modificată prin voința dispunătorului, indiferent dacă aceasta s‑ar exprima prin liberalități inter vivos sau mortis causa, orice clauză de acest fel fiind nulă absolut. Rațiunea este aceea că donațiile mai noi sunt cele care aduc atingere rezervei succesorale. Dacă s‑ar accepta soluția contrară, s‑ar aduce atingere principiului irevocabilității donațiilor, principiu care, la rândul său, este imperativ. În ceea ce privește donațiile făcute soțului, care sunt revocabile, se admite că donatorul poate stipula ca reducțiunea eventuală a donației făcută soțului să se efectueze înaintea altor donații ulterioare[5]. Astfel, regula este aceea că se va proceda la reducerea donațiilor începând cu cea mai nouă, în ordine inversă a datei lor, continuând în acest mod pentru a se asigura în integralitate respectarea limitelor rezervei succesorale.

Regula aceasta nu se aplică în situația în care donațiile au aceeași dată, motiv pentru care, potrivit art. 1096 alin. (4) C. civ., „donațiile concomitente se reduc toate deodată și proporțional, afară dacă donatorul a dispus că anumite donații vor avea vreo preferință, caz în care vor fi reduse mai întâi celelalte donații”. Donațiile concomitente sunt acelea care au aceiași dată a încheierii. Așadar, în privința donațiilor concomitente legiuitorul a recunoscut, în mod excepțional, dreptul donatorului de a stabili ordinea în care se realizează reducțiunea liberalităților excesive. În alte cuvinte, în privința donațiilor concomitente regula potrivit căreia acestea se reduc toate deodată și proporțional prezintă caracter supletiv și comportă o excepție, respectiv donatorul poate stabili că anumite donații au prioritate și atunci vor fi reduse mai întâi celelelate donații.

Dacă donația a fost realizată prin act autentic, data donației se stabilește cu exactitate. Însă în cazul donațiilor indirecte, a donațiilor simulate și a darului manual, data acestora va fi cea în care au primit dată certă. În ceea ce privește data certă a înscrisurilor sub semnătură privată se aplică prevederile art. 278 alin. (1) C. proc. civ. Așadar, regula reducțiunii donațiilor va avea în vedere data certă astfel stabilită, aceasta fiind cel mai târziu data morții donatorului.

În ceea ce privește problema reducțiunii liberalităților indirecte, s‑a arătat în literatura de specialitate[6] că, în cazul în care liberalitățile făcute de cel care lasă moștenirea sunt grevate de sarcini, care reprezintă la rândul lor liberalități (donații sau legate indirecte grefate pe liberalități directe), liberalitățile indirecte se vor supune reducțiunii dacă întrunesc următoarele condiții:

– doar dacă sarcina este prevăzută în favoarea unei terțe persoane (stipulație pentru altul);

– dacă există intenția dispunătorului de a gratifica.

Liberalitatea indirectă va fi supusă reducțiunii în măsura în care și liberalitatea directă este supusă reducțiunii, ele reducându‑se simultan și proporțional, dat fiind că acestea au aceeași dată. Astfel, dacă de cuius a lăsat un legat în valoare de 6000 de lei, cu o sarcină de 1000 de lei, ce depășește cotitatea disponibilă cu 3000 lei, cele două liberalități vor fi reduse proporțional în limitele cotității disponibile, astfel că legatarului îi vor reveni 3000 de lei, din care va plăti beneficiarului sarcinii 500 de lei.

În final, menționăm că în ipoteza în care beneficiarul donației supuse reducțiunii este insolvabil, textul art. 1096 alin. (5) C. civ. arată că se va proceda la reducțiunea donației anterioare. În această ipoteză se procedează în acest fel întrucât beneficiarul donației nu va putea readuce nici în natură și nici prin echivalent valoarea donației, fiind insolvabil iar scopul reducțiunii nu ar putea fi atins, respectiv nu s-ar putea întregi rezerva succesorală. Într-o astfel de ipoteză, așa cum stipulează art. 1096 alin. (5) C. civ., se va proceda la reducțiunea donației anterioare.

3. Concluzii

Prima parte a studiului dedicat reducțiunii liberalităților excesive a prezentat sediul materiei, noțiunea reducțiunii liberalităților excesive, iar în final a identificat categoriile de persoane care pot invoca reducțiunea liberalităților excesive, cu particularitățile care intervin. În prezenta parte a studiului am indicat regulile instituite de Codul civil privind reducțiunea liberalităților excesive, cu excepțiile pe care le comportă fiecare dintre ele.

Bibliografie:

1. I. Nicolae, Devoluțiunea legală și testamentară a moștenirii, Ed. Hamangiu, București, 2016

2. G. Boroi, C.A. Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 6-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2021

3. J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil.Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016

4. Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2003
DOWNLOAD FULL ARTICLE


[1] J. Kocis, P. Vasilescu, Drept civil.Succesiuni, Ed. Hamangiu, București, 2016, p. 238.

[2] G. Boroi, C.A Anghelescu, I. Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 6-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2021, p. 700.

[3] G. Boroi, C.A Anghelescu, I.Nicolae, Fișe de drept civil, Ed. a 6-a, revizuită și adăugită, Ed. Hamangiu, București, 2021, p. 701.

[4]  Potrivit art. 333 alin. (2) C. civ. „Clauza de preciput nu este supusă raportului donațiilor, ci numai reducțiunii, în condițiile art. 1096 alin. (1) și (2)”.

[5] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2003, p. 345.

[6] Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, Ed. Universul Juridic, București, 2003, pp. 346‑347.

Reducțiunea liberalităților excesive – partea a II-a was last modified: November 4th, 2022 by Ioana Nicolae

Only registered users can comment.

Arhiva Revista

Despre autor:

Ioana Nicolae

Ioana Nicolae

Este prof. univ. dr. la Facultatea de Drept din cadrul Universității Transilvania din Braşov și avocat definitiv în cadrul Baroului Braşov.
A mai scris: