Realizarea măsurii speciale de investigații „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite” în scopul investigării infracțiunilor de corupție în sport, potrivit legislației Republicii Moldova
Alexandru Cicala - martie 5, 2022Introducere
Formele și metodele de manifestare a infracționalității în Republica Moldova sunt în permanentă dezvoltare, iar evoluția acestora determină organele de drept să facă uz de instrumentele legale ilustrate în art. 18 al Legii nr. 59 privind activitatea specială de investigații[1], pentru stoparea și investigarea acestor fapte. În cazul infracțiunilor latente, bine organizate cu participarea unui număr mare de persoane inclusiv din cadrul organelor statale, de asemenea în procesul investigării infracțiunilor de corupție în sfera sportivă, aceste măsuri speciale de investigații reprezintă unica soluție eficientă pentru realizarea cu succes sarcinilor cei revin instituțiilor de drept.
Măsurile speciale de investigaţii reprezintă elementul structural al activităţii speciale de investigaţii, care constă dintr-o totalitate de activităţi legate între ele, îndreptate la soluţionarea unor sarcini concrete. Măsurile speciale de investigaţii poartă un caracter operativ de căutare şi sunt îndreptate la relevarea şi acumularea informaţiei despre persoane, care pregătesc sau comit infracţiuni, prezenţa urmelor materiale privind activitatea infracţională, locul aflării persoanelor care se eschivează de la urmărirea penală şi judecată, a persoanelor dispărute fără urmă. Prin măsurile speciale de investigaţie se subînţelege o totalitate de activităţi social utile, intenţionate şi confidenţiale, prevăzute de lege, prin intermediul cărora se realizează sarcinile şi scopul activităţii speciale de investigaţii.
Măsurile speciale de investigaţii asigură cunoaşterea evenimentelor care au avut loc în trecut, celor care se află în proces de pregătire sau în prezent se desfăşoară, precum şi celor care, datorită situaţiei create, pot să survină în viitor. Toate evenimentele, faptele şi persoanele ce prezintă interes pentru descoperirea infracţiunilor, poartă un caracter tainic, necunoscut, iar măsurile speciale de investigaţii au menirea de a releva informaţii care dau posibilitate de a le stabili. Pregătirea şi comiterea infracţiunilor presupun survenirea diferitor schimbări în mediul înconjurător, care se pot reflecta în urmele de pe diferite obiecte materiale sau în obiecte materiale propriu-zise. Depistarea acestor urme, a obiectelor şi documentelor, stabilirea referinţei lor la pregătirea sau comiterea infracţiunii constituie unul dintre scopurile procesului penal, care poate fi soluţionat prin intermediul măsurilor speciale de investigaţii[2].
În aşa mod, esenţa măsurilor speciale de investigaţii constă în relevarea, acumularea, verificarea şi utilizarea informaţiei privind fapte, evenimente, persoane ce prezintă interes operativ în lupta cu criminalitatea, precum şi necesare pentru luarea deciziilor în cadrul urmăririi penale şi activităţii speciale de investigaţii.
Conținut de bază
Un fenomen extrem de nociv în Republica Moldova[3] reprezintă evoluția permanentă a infracțiunilor de corupție în activitățile sportive. Părțile implicate în aceste scheme infracționale, cât și faptele ce întrunesc elementele infracțiunilor de corupție nu sunt cunoscute de organele de drept, deoarece victima, în asemenea situație, este statul, însă ceilalți participanți sunt beneficiarii. Astfel, în procesul activităților de relevare, prevenirea, precum și investigarea acestui fenomen, este necesar de implicat măsurile speciale de investigații, or, prin intermediul acestora, pot fi obținute informații pentru stoparea sau încetinirea evoluției acestor fapte.
Conform Legii nr. 59/2012, măsura specială de investigații „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite” reprezintă una dintre măsurile speciale de investigații și este realizată cu autorizarea procurorului, în cadrul unui proces penal, când există o bănuială rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave. De asemenea, măsura vizată poate fi efectuată în cadrul testului de integritate profesională, în condițiile Legii nr. 325/2013[4], în lipsa unui proces penal.
În contextul celor descrise, observăm că legiuitorul, prin intermediul Legii nr. 325/2013, a lărgit considerabil câmpul de aplicare a măsurii și competențele ofițerilor din investigații din cadrul subdiviziunilor prenotate. Astfel, acest instrument poate fi realizat în scopul obţinerii informaţiilor necesare ce ar permite:
- verificarea sesizării cu privire la săvârșirea infracţiunii care a început până la sau în
afara implicării organelor MAI şi CNA;
- identificarea intenţiilor infracţionale privind înmânarea sau predarea de bani, servicii ori de alte valori materiale sau nemateriale către persoana care le pretinde, acceptă, extorcă sau de către persoana care le oferă, precum şi către sau de către complicii acestora;
- verificarea integrităţii profesionale a funcţionarilor.
După caracterul şi conţinutul său, controlul transmiterii banilor constituie o operaţiune tactică specială, elaborată şi planificată din timp, cu calcularea forţelor şi mijloacelor necesare, cu repartizarea rolurilor între participanţi şi instructajul acestora, cu întocmirea unui desen-schiță al locului transmiterii banilor sau valorilor extorcate, marcarea cu substanţe chimice sau cu alte substanţe speciale a banilor sau valorilor extorcate şi perfectarea actului de marcare, coordonarea acţiunilor membrilor grupei care exercită controlul transmiterii banilor, a valorilor extorcate, dirijarea acţiunilor de reţinere a făptuitorului şi a altor complici[5].
Potrivit Codului de procedură penală al Republicii Moldova, această măsură specială de investigație poate fi efectuată doar de către ofițerii de investigații ai subdiviziunii specializate ale Ministerului Afacerilor Interne și ai Centrului Național Anticorupție. La necesitate, pentru pregătirea şi realizarea măsurii, pot fi antrenaţi şi colaboratori confidenţiali.
În procesul investigării infracțiunilor de corupție în activitățile sportive, ofițerii de investigații ai subdiviziunilor Centrului Național Anticorupție și Ministerului Afacerilor Interne pot realiza măsura prenotată atât în cadrul procesului penal, cât și în afara acestuia, fapt ce favorizează și încurajează considerabil munca acestora privind prevenirea cât și investigarea faptelor de mită, fraudă, trucarea meciurilor etc.
Măsura discutată este compusă din două acţiuni de bază:
- supravegherea înmânării sau predării de bani, servicii ori de alte valori materiale sau nemateriale către persoana care le pretinde, acceptă, extorcă sau de către persoana care le oferă, precum şi către sau de către complicii acestora;
- documentarea înmânării sau predării de bani, servicii ori de alte valori materiale sau nemateriale către persoana care le pretinde, acceptă, extorcă sau de către persoana care le oferă, precum şi către sau de către complicii acestora[6].
Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate se efectuează de către ofiţerii de investigaţii cu participarea, după caz, a specialistului subdiviziunii specializate care posedă cunoştinţe necesare în direcţia supravegherii şi documentării cu mijloace tehnice.
Din punct de vedere practic, considerăm cu convingere că realizarea măsurii speciale de investigaţii vizate în lipsa utilizării mijloacelor tehnice, uneori, poate deveni ineficientă şi rezultatele care vor fi acumulate nu vor reflecta o imagine clară a evenimentelor petrecute.
În literatura de specialitate, unii autori recunosc că, în timpul realizării măsurii speciale de investigații discutate, ofițerii de investigații pot înzestra cu tehnică specială cooperantul și utiliza aceste informații drept rezultat al măsurii efectuate, în lipsa autorizării altei măsuri speciale de investigații ce prevede expres cest fapt[7].
Totodată, potrivit prevederilor alin. (2) al art. 1322 al Codului de procedură penală, precum şi prevederilor alin. (5) al art. 18 al Legii privind activitatea speciale de investigaţie, pot fi interpretate extensiv şi servește un argument convingător privind utilizarea mijloacelor tehnice de acumulare a informațiilor în mod ascuns, în procesul realizării acestei măsuri speciale de investigații: „În procesul de efectuare a măsurilor speciale de investigaţii, se face uz de sisteme informaţionale, de aparate de înregistrare video şi audio, de aparate de fotografiat şi de filmat, de alte mijloace tehnice, dacă acestea au fost autorizate în modul stabilit de lege”[8]. Astfel, prin această normă, legiuitorul nu a delimitat clar care din categorii de măsuri speciale de investigaţii poate utiliza aparatele tehnice sau categoriile de măsuri speciale care sunt interzise.
Legislaţia de profil nu determină tipurile mijloacelor tehnice care pot fi utilizate la efectuarea acestei măsuri, fiind determinat numai clasificatorului mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei[9].
Luând în consideraţie faptul că Codul de procedură penală al Republicii Moldova determină ca purtătorii de informaţii pe care au fost înregistrate rezultatele supravegherii, să fie anexaţi, în plic sigilat, la procesul-verbal al consemnării rezultatelor supravegherii domiciliului[10], singura cerinţă înaintată faţă de mijloacele tehnice utilizate este caracterul lor detaşabil.
Mijloacele tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei sonore sunt dispozitivele predestinate pentru controlul sonor secret – interceptarea sau fixarea – comunicărilor verbale, a altor sunete care prezintă interes pentru subdiviziunile specializate. La aşa dispozitive se atribuie:
1. Microfoane direcţionale pentru obţinerea ascunsă a sunetului, inclusiv camuflate, încorporând dispozitive pentru perfecţionarea caracteristicilor acustice, cu raza de acţiune mai mare de 20 m;
2. Aparataj pentru obţinerea ascunsă a sunetului în urma vibraţiilor elementelor clădirilor sau obiectelor din încăperi:
a) cu utilizarea traductorului de vibraţii;
b) cu utilizarea fasciculei laser;
c) prin bombardarea cu un fascicul de microunde[11].
Mijloacele tehnice optice şi de vedere în întuneric în activitatea specială de investigaţii se aplică în scopul observării acţiunilor persoanelor ce prezintă interes operativ, precum şi pentru a cerceta în mod operativ încăperile şi împrejurimile în condiţii de zi şi noapte.
Mijloacele tehnice optice şi de vedere în întuneric se folosesc la:
- observarea întâlnirilor persoanelor cercetate, controlate sau supravegheate;
- observarea faptului de transmitere a careva obiecte de preţ şi bani;
- observarea faptului de încărcare, descărcare şi transportare a mărfurilor de provenienţă ilicită, a celor furate şi a altor obiecte;
- cercetarea operativă a încăperilor în condiţii când nu se poate apropia sau intra în ele şi în condiţii de vizibilitate redusă (noaptea), precum şi a împrejurimilor;
- organizarea ambuscadelor cu scopul reţinerii persoanelor, care atentează la comitere infracţiunilor şi reţinerea făptașilor;
- cercetarea şi depistarea unor obiecte ce prezintă interes;
- fixarea, cu utilizarea mijloacelor de fotografiere şi înregistrare video, a acţiunilor şi obiectelor observate.
La mijloacele tehnice optice se referă tipuri de binocluri (de câmp, marine etc.), lunete, periscoape, care se caracterizează prin puterea de mărire a lor (4x, 8x, 12x etc.), unghiul de vedere etc. Ultimele modele de aparate optice au puterea de mărire variabilă.
Mijloacele tehnice de vedere în întuneric pot fi:
a) dispozitive active – dispozitive, care funcţionează cu surse de radiaţie infraroşie. Sunt utilizate în cazurile lipsei absolute a iluminării;
b) dispozitive pasive – dispozitive, care funcţionează fără surse de radiaţie suplimentare. Ele se folosesc în condiţii de iluminare redusă;
c) termovizoare – dispozitive, care funcţionează pe baza captării căldurii degajate de corpuri şi transformării ei în imagine vizuală pe ecranul dispozitivului.
În acest context, reiterăm necesitatea incontestabilă de utilizare a cestor mijloace tehnice în cadrul realizării măsurii speciale de investigații discutate, în procesul de documentare sau, după caz, reținere în flagrant a persoanelor ce sunt implicate în fapte de corupție în evenimentele sportive.
Însă, este cert faptul, că în urma elaborării Legii nr. 59 privind activitatea specială de investigaţie şi a Secţiunii 5 a Titlului IV a Codului de procedură penală al Republicii Moldova, legiuitorul a stabilit lista exhaustivă a măsurilor speciale de investigaţie şi subiecţii responsabili de autorizare a acestora conform gradului de ingerinţă în viaţa privată a persoanei. Astfel, măsurile speciale de investigaţii au fost clasificate în:
a) măsuri care limitează drepturile şi libertăţile persoanelor, acestea fiind cele care sunt autorizate de judecătorul de instrucţie;
b) măsuri care limitează parţial drepturile şi libertăţile persoanei, acestea fiind măsurile speciale de investigaţii autorizate de către procuror;
c) măsuri speciale de investigaţii care nu limitează drepturile şi libertăţile persoanei acestea fiind măsurile autorizate de conducătorul subdiviziunii specializate.
În prima categorie a măsurilor speciale de investigaţie autorizate de judecătorul de investigaţii, în unele dintre ele sunt expuse expres circumstanţele şi condiţiile de utilizarea mijloacelor tehnice de înregistrare foto, audio/video, de aparate de fotografiat şi de filmat, de alte mijloace tehnice, inclusiv de mijloace tehnice pentru obţinerea în secret a informaţiilor. Totodată, în această categorie legiuitorul a introdus o măsură separată care acordă permisiunea ofiţerului de investigaţie să facă uz de aceste aparate tehnice „Documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice”.
Măsura specială de investigaţie „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate” o regăsim în categoria măsurilor care limitează parţial drepturile şi libertăţile persoanelor şi careva menţiuni privind folosirea acestor mijloace tehnice nu este prevăzut expres, ca şi în cazul celor măsuri autorizate de judecătorul de instrucţie. În această ordine de idei, putem concluziona că, utilizarea mijloacelor tehnice pentru realizarea unor măsuri speciale de investigaţie reprezintă o restricţionare a drepturilor şi libertăţilor persoanelor şi poate fi realizată doar cu permisiunea şi controlul judecătorului de instrucţie.
Totodată, intervenim cu propunere de lege ferenda privind completarea denumirii art. 135 al Codului de procedură penală al Republicii Moldova cu următorul conținut: „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice”.
Această propunere cu siguranță va ușura considerabil activitatea ofițerilor de investigații care sunt antrenați în lupta cu fenomenul corupției și va reduce semnificativ timpul de reacție pentru organizare unei operațiuni de documentare a făptașilor în flagrant delict, precum și stabilirea circumstanțelor reale sau excluderea faptelor de înscenare și răzbunare.
O altă problemă întâlnită în rândurile ofițerilor de investigații, în timpul realizării măsurii speciale de investigații vizate pentru documentarea actelor de corupție, reprezintă lipsa aplicării substanțelor marcatoare pe bancnotele ce sunt transmise sub controlul ofițerilor de investigație, din motiv că statul suportă cheltuieli suplimentare în procesul de preschimbare a acestora.
Susținem pe deplin poziția autorului Mîrzac V.[12] ‒ „un mijloc important în cazurile de documentare în flagrant a infracţiunilor de corupere pasivă sau corupere activă reprezintă capcane cu substanţe fluorescente, scriindu-se cuvântul „MITĂ” cu un creion fluorescent pe bancnotele sau pe alte valori ce urmează a fi înmânate sub supravegherea organelor de drept”. De asemenea, acest mijloc tehnic special oferă posibilitatea ofițerilor de investigații antrenați în realizarea măsurii stabilirea legăturii dintre bancnotele marcate și persoanele care le-a primit nejustificat.
Substanțele luminiscente, în majoritatea cazurilor, reprezintă prafuri care au nuanțe slab pronunțate în condiții obișnuite și practice, nu sunt observate vizual pe țesuturile pielii, pe documente, bancnote, diverse materiale și obiecte[13].
Este bine cunoscut faptul că infractorii, săvârșind o infracțiune de corupție, întreprind un cumul de măsuri pentru a ascunde, nimici sau chiar de a scăpa de bancnotele primite. Însă, prin intermediul substanțelor chimice speciale, pot fi create condiții artificiale pentru marcarea infractorului pe parcursul săvârșirii infracțiunii, fapt care contribuie substanțial la reținerea acestuia în flagrant și acumularea de dovezi suplimentare în procesul de cercetare a cazului. Astfel, marcarea banilor sau a valorilor materiale, ce urmează a fi transmise sub control, descrierea serviciilor ce urmau a fi prestate, este consemnată într-un proces-verbal, în condiţiile şi procedura reglementată de articolele 163 şi 260 ale Codului de procedură penală cu menţiuni asupra caracteristicilor specifice ale banilor şi ale mărfurilor sau produselor. Totodată, în procesul-verbal de pregătire a acţiunii vor fi înregistrate şi seriile acestor bancnote. După flagrant, bancnotele vor fi supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice.
Valoarea substanțelor chimice speciale este determinată și de faptul că, în rezultatul aplicării lor, în mare măsură, se lărgește spectrul informațional despre evenimentele infracțiunii și despre persoana sau persoanele care au participat la comiterea faptelor de corupție. Totodată, aceste substanțe favorizează planificarea măsurii speciale de investigații, îndeosebi cu privire la reținerea infractorilor în flagrant delict și contribuie atât la confirmarea faptelor de săvârșire a infracțiunii, cât și la verificarea celor cu privire la implicarea persoanelor concrete în comiterea infracțiunii.
La realizarea măsurii „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate”, ofițerii de investigație din cadrul Centrului Național Anticorupție sau a Ministerului Afacerilor Interne, de regulă, pot aplica substanțele chimice speciale de sine stătător, iar, în caz de necesitate, în procesul pot fi antrenați specialiștii subdiviziunilor tehnice. Pe parcursul desfășurării marcărilor respective, specialistul se va subordona ofițerului responsabil pentru realizarea măsurii. De asemenea, va respecta cerințele legislației în vigoare și a regimului secret.
Esența măsurii speciale de investigații înfăptuite cu utilizarea substanțelor marcatoare este condiționată și de acțiunile de conspirație care necesită a fi respectate cu strictețe. Menționăm că substanțele chimice marcatoare se folosesc în majoritatea statelor din lume pentru marcarea bancnotelor, documentelor, titlurilor de valoare sau în alte scopuri, blocarea încăperilor, pentru stabilirea concentrației alcoolului în organismul uman și a stupefiantelor în sânge, pentru depistarea substanțelor explozive păstrate ilegal în diferite ascunzișuri sau pentru depistarea acestora, în caz de aplicare nesancționată etc.[14].
Reieșind din cele consemnate, conchidem că utilizarea în cadrul măsurii speciale de investigații „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate”, realizările științifice în domeniul chimiei creează premise pentru soluționarea eficientă a unui număr mare probleme care pot surveni în procesul de cercetare și investigare a infracțiunilor de corupție în cadrul evenimentelor sportive, precum și prevenirea acestora.
În altă ordine de idei, dorim să precizăm că, potrivit alin. (3) al art. 135 al Codului de procedură penală, acțiunile de transmitere sau primire sub control a banilor, serviciilor ori altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferit, deși cad formal sub incidența infracțiunii, în mod separat, nu constituie infracțiune și se realizează doar în scopul de identificare a intențiilor și de verificarea a sesizării cu privire la săvârșirea infracțiunii care a început până la sau în afara implicării ofițerilor de investigații din cadrul Centrului Național Anticorupție și Ministerului Afacerilor Interne[15].
Persoanele care realizează actul de transmitere sau primire a banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate sau oferite nu poartă răspundere pentru acțiunile lor realizate sub controlul organelor abilitate[16].
Concluzie
Infracțiunile de corupție în cadrul evenimentelor sportive îşi au originile încă din Antichitate, iar diferite etape istorice parcurse de omenire au marcat o dezvoltare progresivă a actului de corupţie, până la stadiul în care să fie apreciat drept fenomen. Practica judiciară demonstrează că formele și metodele de manifestare a acestui fenomen sunt diverse și în cele mai dese cazuri fac parte din grupul infracțiunilor latente. Astfel, responsabilitatea de bază pentru relevarea, curmarea și investigarea infracțiunilor prenotate revine ofițerilor de investigații prin intermediul măsurilor speciale de investigații, or, măsura specială de investigație „Controlul transmiterii sau primirii banilor, serviciilor ori a altor valori materiale sau nemateriale pretinse, acceptate, extorcate” reprezintă unica cale de obținere a informațiilor veridice în asemenea situații.
Eficacitatea măsurii speciale de investigații prenotate este direct proporțională cu nivelul utilizării mijloacelor tehnice, or, în lipsa acestora, rezultatele ce vor fi obținute în procesul realizării măsurii nu vor reflecta o imagine clară și obiectivă a tuturor circumstanțelor.
Bibliografie
1. Botnari I., Aspecte conceptuale privind măsurile speciale de investigaţii, în Legea şi viaţa, 2018, nr. 4(316), pp. 20-23.
2. Cicala Al., Activitatea specială de investigații. Reprezentări schematice și definiții, Departamentul editorial poligrafic al Academiei „Ștefan cel Mare”, Chișinău, 2021, 154 p.
3. Cicala Al., Reflecţii asupra fenomenului de corupţie în activitatea sportive, în Anale științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al RM, nr. 14/2021, pp. 214-224.
4. Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003.
5. Gârz Fl., Ghidul spionului român, Ed. PRINTEX S.R.L., Craiova, 2013, 183 p.
6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 100 din 09.02.2009 privind aprobarea Regulamentului cu privire la importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei şi a Clasificatorului mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei.
7. Legea nr. 325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrității instituționale.
8. Legea nr. 59 din 12.03.2012 privind activitatea specială de investigații.
9. Mîrzac V., Glavan B., Utilizarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigaţii, Chişinău, 2014, 152 p.
10. Mîrzac V., Substanțele chimice marcatoare în activitatea de urmărire penală, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Chișinău, 2004, 53 p.
11. Roman D., Activitatea specială de investigații. Note de curs, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Dep. Drept Procedural, Chişinău, CEP USM, 2019, 203 p.
DOWNLOAD FULL ARTICLE[1] Legea nr. 59 din 12.03.2012 privind activitatea specială de investigații.
[2] Botnari I., Aspecte conceptuale privind măsurile speciale de investigaţii, în Legea şi viaţa, 2018, nr. 4(316), pp. 20-23.
[3] Cicala Al., Reflecţii asupra fenomenului de corupţie în activitatea sportive, în Anale științifice ale Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI al RM, nr. 14/2021, pp. 214-224.
[4] Legea nr. 325 din 23.12.2013 privind evaluarea integrității instituționale.
[5] Roman D., Activitatea specială de investigații. Note de curs, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept, Dep. Drept Procedural, Chişinău, CEP USM, 2019, p. 80.
[6] Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003, art. 135 alin. (1).
[7] Roman D., op. cit., p. 82.
[8] Legea nr. 59 din 12.03.2012 privind activitatea specială de investigații.
[9] Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 100 din 09.02.2009 privind aprobarea Regulamentului cu privire la importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei şi a Clasificatorului mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei.
[10] Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003, art. 1325 alin. (2).
[11] Gârz Fl., Ghidul spionului român, Ed. PRINTEX S.R.L., Craiova, 2013, p. 36.
[12] Mîrzac V., Substanțele chimice marcatoare în activitatea de urmărire penală, Academia „Ștefan cel Mare” a MAI, Chișinău, 2004, p. 18.
[13] Mîrzac V., Glavan B., Utilizarea mijloacelor tehnice în activitatea specială de investigaţii, Chişinău, 2014, p. 98.
[14] Mîrzac V., Glavan B., op. cit., p. 100.
[15] Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14.03.2003, art. 135 alin. (3).
[16] Cicala Al., Activitatea specială de investigații. Reprezentări schematice și definiții, Departamentul editorial poligrafic al Academiei „Ștefan cel Mare”, Chișinău, 2021, p. 108.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.