Protecţia persoanelor capabile. Regimul de Drept internaţional privat
Călina Jugastru - octombrie 1, 20164.3. Domeniul lex causae
Legea identificată fie potrivit regulii, fie conform situaţiei de excepţie, se aplică situaţiilor de instituire a curatelei, procedurii şi conţinutului măsurii, precum şi încetării acesteia.
- A. Cazurile de instituire a curatelei capabilului sunt reglementate de dreptul substanţial (dreptul civil). Astfel, beneficiază de ocrotire persoana majoră, care:
- a. îndeplineşte două condiţii, în mod cumulativ: nu poate, personal, să îşi administreze bunurile ori să îşi apere interesele în condiţii corespunzătoare (din cauza bătrâneţii, a bolii sau a unei infirmităţi fizice) şi, din motive temeinice, nu îşi poate numi un reprezentant sau un administrator;
- b. din cauza bolii sau din alte motive, nu poate – nici personal, nici prin reprezentant – să ia măsurile necesare în situaţii urgente;
- c. fiind obligată să lipsească timp îndelungat de la domiciliu, nu a lăsat mandatar sau administrator general;
- d. a dispărut, fără să existe informaţii despre ea şi nu a lăsat un mandatar sau un administrator general[17].
- B. Procedura de instituire a curatelei şi conţinutul acesteia cad sub incidenţa legii statului reşedinţei obişnuite a ocrotitului sau legii statului cu care situaţia juridică întreţine cele mai strânse legături. Dreptul român, aplicabil ca lex fori, prevede instituirea curatelei din oficiu sau la cererea persoanelor prevăzute de lege. Este necesar consimţământul celui în cauză (ocrotitul fiind persoană cu capacitate deplină de exerciţiu), mai puţin atunci când exprimarea acordului nu este posibilă, de pildă, persoana a dispărut şi nu există nicio informaţie despre ea. Conţinutul curatelei este identic cu cel al reprezentării convenţionale, întrucât Codul civil menţionează expres că se vor aplica regulile mandatului (art. 183 alin. 1).
- C. Încetarea curatelei. Lex causae guvernează două aspecte: încetarea funcţiei curatorului şi încetarea măsurii curatelei. Curatorul încetează să mai exercite atribuţiile specifice curatelei, dacă este revocat tacit sau expres de către persoana ocrotită, precum şi la cererea sa (a curatorului), dacă au trecut trei ani de la numire. Instituţia curatelei propriu-zise încetează, în mod firesc, dacă au dispărut cauzele care au determinat luarea măsurii (art. 185 C. civ.).
- D. Legea prevăzută de art. 2578 alin. 1 C. civ. se aplică inclusiv existenţei, întinderii, modificării şi stingerii puterii de reprezentare, încredinţate de persoana capabilă, pentru situaţia în care nu se va putea îngriji de interesele sale.
În afara legii menţionate, persoana ocrotită are posibilitatea să aleagă între variantele a-c (art. 2578 alin. 3 C. civ.): legea naţională; legea statului unei reşedinţe obişnuite anterioare; legea statului unde sunt situate bunurile, în ceea ce priveşte măsurile de ocrotire referitoare la bunuri. Opţiunile sunt alternative şi nu în cascadă.
În ipoteza instituirii unei curatele, capabilul are prerogativa de a desemna, el însuşi, în modalităţile indicate de lege, o persoană care să fie numită curator. Redăm textul Codului civil (art. 180 alin. 2 teza întâi): „Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică, o persoană care să fie numită curator, aceasta va fi numită cu prioritate”. Numirea va putea fi înlăturată numai pentru motive temeinice, prevederile art.114-120 aplicându-se în mod corespunzător.
5. Protecţia persoanelor cu tulburări psihice
5.1. Legea aplicabilă
Lex causae se determină potrivit primelor două alineate ale art. 2578 C. civ. Prevederile de drept internaţional privat se coroborează cu textele dreptului substanţial (legislaţia specială), în ceea ce priveşte persoanele care beneficiază de ocrotire, calificarea măsurilor de protecţie, situaţiile în care se instituie tratamentul, internarea voluntară şi internarea nevoluntară, încetarea măsurilor de protecţie.
Precizăm că avem în vedere numai legea aplicabilă persoanelor capabile care intră în categoria persoanelor cu tulburări psihice, nu şi minorii sau interzişii (care, la rândul lor, pot beneficia de măsurile de tratament, în condiţiile descrise de Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice[18].
Regula. Măsurile de ocrotire a bolnavului psihic cu capacitate de exerciţiu deplină sunt supuse legii statului pe al cărui teritoriu se găseşte reşedinţa obişnuită a acestuia, la data instituirii măsurilor.
Potrivit calificării legale, „reşedinţa obişnuită” a persoanei fizice se găseşte în statul pe al cărui teritoriu cel în cauză şi-a stabilit locuinţa principală, chiar dacă nu a efectuat formalităţile legale de înregistrare. Dispoziţiile de drept internaţional privat român oferă câteva criterii orientative, în raport cu care poate fi identificată reşedinţa obişnuită. Se menţionează, la art. 2570 alin. 2 C. civ., că, la determinarea locuinţei principale, vor fi avute în vedere acele circumstanţe personale şi profesionale ce indică legături de natură durabilă cu un anume stat ori intenţia de a stabili astfel de legături.
Schimbarea reşedinţei obişnuite, până la momentul luării măsurii de protecţie atrage conflictul mobil de legi. Codul civil precizează că se va aplica dreptul statului în care persoana ocrotită are reşedinţa obişnuită la data luării măsurii (art. 2578 alin. 1).
Excepţia. Autoritatea competentă are posibilitatea (fără a fi obligată) să aplice sau să ia în considerare legea statului cu care situaţia juridică întreţine cele mai strânse legături. Determinant pentru a alege calea excepţiei este interesul persoanei care suferă de tulburări psihice, respectiv de tulburări psihice grave.
5.2. Domeniul legii aplicabile
În ipoteza în care se aplică dreptul român, ca lege competentă, normele materiale sunt cuprinse în Legea nr. 487/2002 privind sănătatea mintală şi protecţia persoanelor cu tulburări psihice. Dreptul român substanţial cunoaşte mai multe regimuri de ocrotire a majorului cu tulburări psihice (fără atingerea capacităţii de exerciţiu depline), care răspund unor necesităţi practice diferite. Bolnavii psihici beneficiază de internarea voluntară şi de internarea nevoluntară într-un spital psihiatric, cadrul legal fiind oferit de actul normativ menţionat.
Aria lex causae este circumscrisă următoarelor aspecte: calificarea noțiunilor, inclusiv calificarea măsurii de protecţie; situaţiile în care se instituie tratamentul; conţinutul, efectele şi încetarea internării nevoluntare.
- A. Legea determinată conform art. 2578 C. civ. se aplică persoanelor cu tulburări psihice şi persoanelor cu tulburări psihice grave. Calificările legale sunt următoarele: „persoanele cu tulburări psihice” sunt persoane cu dezechilibru psihic sau insuficient dezvoltate psihic ori dependente de substanţe psihoactive, ale căror manifestări se încadrează în criteriile de diagnostic în vigoare pentru practica psihiatrică, iar „persoanele cu tulburări psihice grave” sunt persoane cu tulburări psihice care nu sunt în stare să înţeleagă semnificaţia şi consecinţele comportamentului lor, astfel încât necesită ajutor psihiatric imediat. Dacă persoanele menţionate sunt deja în îngrijirea unui serviciu medical, vor fi calificate drept „pacienţi”.
- B. Sfera legii aplicabile cuprinde condiţiile în care pot fi dispuse tratamentul şi internarea. Internarea voluntară este o măsură a cărei punere în aplicare respectă procedura obişnuită primirii în orice serviciu medical, cu respectarea normelor de îngrijire medicală şi a drepturilor pacientului. Externarea are loc la cererea pacientului, cu excepţia cazurilor în care menţinerea internării se justifică împotriva voinţei acestuia (art. 50-52 din lege).
Internarea nevoluntară poate fi dispusă numai după ce toate încercările de internare voluntară au fost epuizate. Persoanele care pot solicita luarea măsurii sunt expres arătate de lege, iar demararea procedurii este strict condiţionată de decizia medicului psihiatru abilitat, care stabileşte că, din cauza tulburării psihice de care suferă cel în cauză, există pericolul iminent de vătămare pentru sine sau pentru alte persoane ori, în cazul persoanelor care suferă de tulburări psihice grave, neinternarea ar putea antrena deteriorarea gravă a stării acestora sau ar împiedica acordarea tratamentului adecvat. Având în vedere gravitatea extremă a motivelor solicitării luării măsurii internării nevoluntare, dreptul român impune certificarea sub semnătură şi dezvoltarea în scris a circumstanţelor care o justifică (art. 53-68 din lege).
- C. Efectele măsurii internării nevoluntare şi încetarea acesteia sunt reglementate de lex causae. Legea nr. 487/2002 enunţă faptul că luarea măsurii de protecţie „nu constituie o cauză de restrângere a capacităţii juridice a pacientului” (art. 68 alin. 3). Persoana care face obiectul internării nevoluntare păstrează capacitatea de exerciţiu deplină. Internarea în unitatea psihiatrică are ca scop administrarea programului terapeutic stabilit de specialişti, fără nicio influenţă asupra capacităţii de exerciţiu.
Internarea nevoluntară încetează odată cu dispariţia condiţiilor care au determinat dispunerea măsurii. Simetric confirmării luării măsurii de către instanţă, încetarea măsurii este o decizie medicală ce trebuie confirmată pe cale judecătorească.
[17] Cazurile de instituire a curatelei sunt menţionate de art. 178 C. civ.
[18] Republicată în M. Of. nr. 652/13 septembrie 2012.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.