Pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – condiții de admisibilitate
Daniel Grădinaru - august 2, 2019Totodată, prin Decizia nr. 23/2014[15] s-a subliniat că „această condiție de admisibilitate, prin referirea explicită la soluționarea «pe fond» a cauzei, impune ca dezlegarea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării să fie determinantă pentru rezolvarea acțiunii penale sau a acțiunii civile în procesul penal” (aceleași considerente sunt preluate și în Decizia nr. 20/2017[16]).
Prin Decizia nr. 9/2019[17] însă, s-a reținut că în ceea ce privește condiția privind legătura cu soluționarea cauzei a chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării, Înalta Curte apreciază că nu este îndeplinită, interpretarea dată de instanța supremă neavând consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Or, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția ce urmează a fi dată de instanța de trimitere trebuie să existe o relație de dependență, în sensul că decizia Înaltei Curți de Casaţie și Justiție să producă un efect concret asupra cauzei penale aflate în soluționare pe rolul instanței în ultim grad de jurisdicție. În această cauză chestiunea de drept viza înțelesul noțiunii de faptă folosit în dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza a II-a C. pr. pen., respectiv dacă se referă și doar la un act material din cuprinsul unei infracțiuni continuate, în condițiile în care instanța de fond se pronunțase asupra tuturor actelor și faptelor ce făceau obiectul judecății.
Pe de altă parte însă, prin Decizia nr. 3/2019[18], care privește dispozițiile art. 67 alin. (3) și 888 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privitor la procurorul competent să participe la soluționarea anumitor tipuri de cauze, s-a considerat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate. Astfel, s-a considerat că procurorul competent să participe la ședințele de judecată reprezintă o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționare pe fond a cauzei, întrucât nulitatea absolută determinată de neparticiparea procurorului competent se răsfrânge asupra hotărârilor judecătorești prin care se soluționează fondul cauzei.
Din condiția privitoare la existența unei relații de dependență între lămurirea unei chestiuni de drept și soluționarea pe fond a cauzei a derivat, conform jurisprudenței completului competent în această materie și condiția privind existența unei veritabile chestiuni de drept, aceasta trebuind să vizeze unele dispoziții legale neclare sau complexe, care generează dificultăți de interpretare.
Sub acest aspect, sunt relevante unele considerente ale Deciziei nr. 2/2018, prin care s-a statuat că, din perspectiva cerințelor de admisibilitate, sesizarea, conform art. 475 C. pr. pen., trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Interpretarea urmărește cunoașterea înțelesului exact al normei, clarificarea sensului și scopului acesteia, așa încât procedura prealabilă nu poate fi folosită în cazul în care aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate. De asemenea, s-a reținut că, în cauza respectivă (n.n. cauza la care s-a făcut trimitere), o simplă lectură a textelor legale a căror interpretare se solicită este suficientă pentru a înțelege voința legiuitorului, o intervenție din partea instanței supreme nefiind necesară.
În analiza cerinței de admisibilitate, s-a reținut că deși dispozițiile legale care reglementează chestiunea de drept cu care a fost sesizat completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală ar putea părea neclare, Înalta Curte de Casaţie și Justiție a constatat că jurisprudența și doctrina în materie oferă suficiente repere privind modalitatea de aplicare a dispozițiilor legale în discuție, pe baza cărora instanța de trimitere ar putea să aprecieze asupra situației concrete cu judecarea căreia a fost învestită.
O altă condiție privitoare la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării se referă la rezolvarea de principiu a chestiuni, fiind exclusă rezolvarea concretă a cauzei. Spre exemplu, prin Decizia nr. 14/2016[19] Înalta Curte a constatat, față de modul în care a fost formulată întrebarea de către instanța de trimitere, că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, întrucât ceea ce se solicită în procedura prevăzută de art. 475 şi urm. C. pr. pen. nu este dezlegarea cu valoare de principiu a unei chestiuni de drept, respectiv interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci rezolvarea cauzei cu care tribunalul a fost învestit, pe baza tuturor datelor şi elementelor din dosar. De asemenea, prin Decizia nr. 27/2017[20], completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de normele procesual penale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile atunci când întrebarea formulată a depășit cadrul unei interpretări in abstracto a dispozițiilor legale. (…) Sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății; pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în întrebarea ce formează obiectul sesizării trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, şi nu într-o stare de fapt, aplicarea legii la situația de fapt, astfel cum aceasta a fost stabilită prin probatoriul administrat, fiind atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei. Or, față de modalitatea formulării celor două întrebări de către instanța de trimitere, care combină elemente de fapt și de drept sau care vizează particularitățile cauzei (…), Înalta Curte de Casaţie și Justiție a constatat că, în realitate, nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci o rezolvare a fondului cauzei (…) raportat la elemente de fapt din dosar, astfel că nu este îndeplinită condiția restrictivă de admisibilitate prevăzută de art. 475 C. pr. pen. ce vizează dezlegarea cu valoare de principiu a unei chestiuni de drept.
C. Înalta Curte de Casaţie și Justiție trebuie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii, iar chestiunea de drept să nu formeze nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
În jurisprudența completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, condiția presupune ca Înalta Curte de Casaţie și Justiție să nu fi statuat, prin dispozitivul și considerentele ori prin considerentele unei hotărâri prealabile anterioare sau ale unei decizii în interesul legii anterioare asupra chestiunii de drept.
În acest sens, prin Decizia nr. 18/2018[21], completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că îndeplinirea acestei condiții se analizează nu numai prin raportare la hotărâri prin care să se fi statuat în mod explicit asupra problemei de drept ridicate de instanța de trimitere, ci și pe baza considerentelor unei asemenea decizii, dacă aceasta oferă elemente suficiente care să conducă la dezlegarea problemei de drept invocate. În speță, deși chestiunea de drept ridicată prin intermediul sesizării în cauză nu a mai fost examinată, iar Înalta Curte de Casaţie și Justiție nu a statuat în mod explicit asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare s-a apreciat că nu este necesară intervenția instanței supreme, fiind deja pronunțată o decizie anterioară în aceeași procedură, care prezintă criteriile pe baza cărora instanța de trimitere poate stabili încadrarea juridică ce se impune a fi dată faptelor cu judecarea cărora a fost învestită.
Totodată, prin Decizia nr. 17/2017[22], completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că deși nu există o hotărâre prealabilă sau o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii prin care să se fi statuat explicit asupra chestiunii de drept ridicate de instanța de trimitere, dezlegarea acesteia rezultă în mod implicit dintr-o astfel de decizie, pronunțată anterior de către Înalta Curte de Casație şi Justiție.
S-a mai reținut că atât soluția, cât și considerentele Deciziei nr. 13/2011[23] își păstrează valabilitatea și în condițiile noului Cod de procedură penală, fiind pe deplin aplicabile mutatis mutandis și cauza în care s-a făcut sesizarea.
D. Condițiile de formă ale sesizării
În ceea ce privește hotărârea instanței am arătat că sesizarea trebuie să fie făcută printr-o încheiere intermediară, prin care se poate dispune și suspendarea cauzei. Sesizarea completului competent în această materie printr-un alt tip de hotărâre ar atrage inadmisibilitatea, întrucât nu este compatibilă cu o astfel de procedură.
Deși în materie penală nu au fost cazuri în care instanța supremă să fi fost sesizată prin alt tip de hotărâre, în materie civilă, printr-o decizie recentă[24], instanța de trimitere a dispus sesizare prin decizia prin care a soluționat apelul. În această situație, completul competent al Înaltei Curți a respins ca inadmisibilă sesizare astfel formulată. Consider că o astfel de soluție s-ar impune și dacă în materie penală completul competent pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ar fi sesizată printr-un alt tip de hotărâre.
Privitor la condiția impusă de lege, ca în încheiere să se regăsească motivele care susțin admisibilitatea, precum și punctul de vedere al completului și al părților, apreciez că lipsa acestor nu ar putea atrage de plano inadmisibilitatea sesizării.
E. Chestiunea noutății problemei de drept
În final, se impune precizarea că, spre deosebire de reglementarea din Codul de procedură civilă, dispozițiile art. 475 C. pr. pen. nu prevăd condiția privind noutatea chestiunii de drept.
Sigur că, deși formal în materie penală nu trebuie să fie analizată și această condiție, în realitate trebuie să fie o chestiune de drept relativ recentă, întrucât dacă nu ar avea un astfel de caracter și ar fi fost interpretată și aplicată diferit, cu siguranță ar fi generat o practică neunitară, situație în care ar putea fi folosit celălalt mecanism de unificare a practicii, respectiv promovarea unui recurs în interesul legii.
III. Concluzii
Procedura pronunțării unei hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constituie o noutate pentru sistemul nostru de drept. Au fost formulate și rezerve legate de această procedură, care vizau în principal tergiversarea soluționării cauzelor în care au fost invocate, dar mai ales a unei atitudini de pasivitate manifestate de către judecătorii instanțelor de trimitere.
Din analiza cazuisticii completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, putem concluziona că în multe situații judecătorii au sesizat Înalta Curte când nu se impunea, declanșând acest mecanism în mod inutil.
Astfel, din datele statistice prezentate de Înalta Curte de casație și Justiție[25], rezultă că dacă în primii ani după intrarea în vigoare a Codului de procedură penală (2014-2015), numărul sesizărilor admise în această procedură depășește numărul celor respinse ca inadmisibile, fiind aproape dublu, în anii următori (2016-2017), numărul acestora a fost aproximativ egal, pentru ca în ultimii ani, numărul celor respinse să fie mai mare decât al celor admise[26].
DOWNLOAD FULL ARTICLE[15] Publicată în M. Of. nr. 843 din 19 noiembrie 2014.
[16] Publicată în M. Of. nr. 542 din 10 iulie 2017.
[17] Publicată în M. Of. nr. 452 din 17 aprilie 2019.
[18] Publicată în M. Of. nr. 526 din 27 iunie 2019.
[19] Publicată în M. Of. nr. 460 din 21 iunie 2016.
[20] Publicată în M. Of. nr. 65 din 12 decembrie 2017.
[21] Publicată în M. Of. nr. 73 din 30 ianuarie 2019.
[22] Publicată în M. Of. nr. 495 din 29 iunie 2017.
[23] Publicată în M. Of. nr. 794 din 9 noiembrie 2011.
[24] Decizia nr. 29 din 3 iunie 2019, nepublicată.
[25] www.scj.ro.
[26] În anul 2014 au fost 26 de sesizări: 18 admise, 8 respinse; în anul 2015 au fost 33 de sesizări: 21 admise, 12 respinse; în anul 2016 au fost 24 de sesizări: 11 admise, 12 respinse; în anul 2017 au fost 28 de sesizări: 15 admise, 13 respinse; în anul 2018 au fost 18 de sesizări: 7 admise, 11 respinse, iar în anul 2019 (până la 1 iulie) au fost 13 de sesizări: 7 admise, 6 respinse.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.