Procedura sancționării disciplinare a magistraților. I. Etapa verificărilor prealabile

Cu privire la calitatea procesuală pasivă a inspectorului judiciar care a emis rezoluția, apreciem că nici acesta nu poate sta în judecată în nume propriu, deoarece efectuarea verificărilor prealabile constituie una din atribuțiile de serviciu ale inspectorului judiciar, el acționând în numele Inspecției Judiciare și nicidecum în nume propriu.

Totuși, trebuie să precizăm faptul că Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a prevăzut o derogare de la acest principiu. Astfel, potrivit art. 16 din această lege, „cererile în justiție prevăzute de prezenta lege pot fi formulate și personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acțiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă”.

Așadar, numai în situația în care reclamantul solicită, alături de anularea rezoluției și plata unor despăgubiri, inspectorul judiciar care a emis rezoluția sau directorul direcției, respectiv inspectorul-șef care au verificat și avizat rezoluția, au calitate procesuală în cauză.

Cu privire la ultima întrebare, și anume, dacă magistratul care a făcut obiectul verificărilor poate ataca rezoluția de clasare sau poate fi introdus ca parte în proces, apreciem că și în acest caz răspunsul nu poate fi decât negativ.

Fiind vorba despre o rezoluție de clasare a sesizării petentului, prin care acesta a invocat comiterea unor eventuale abateri disciplinare, în mod firesc, magistratul cercetat nu are interes să o atace, deoarece această rezoluție îi este favorabilă, astfel că el nu are calitate procesuală activă tocmai pentru lipsa interesului, care constituie o condiție generală de exercitare a acțiunii civile.

Bineînțeles că, în condițiile în care magistratul cercetat apreciază că i s-au încălcat anumite drepturi nepatrimoniale are la îndemână mijloacele de apărare prevăzute de art. 253 și art. 255 C. civ.

În privința calității procesuale pasive a magistratului care a făcut obiectul verificărilor apreciem că acesta nu are o astfel de calitate deoarece procesul se poartă între petent, în calitate de reclamant și Inspecția Judiciară, în calitate de emitent al rezoluției de clasare, în acest caz fiind exclusă chiar aplicarea art. 16 din Legea nr. 554/2004.

B. Începerea cercetării disciplinare se dispune tot prin rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:

– data și modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conținutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situația de fapt reținută;
– fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispozițiile legale aplicabile în speță.

Rezoluția de începere a cercetării disciplinare se întocmește în termen de cel mult 7 zile de la finalizarea verificărilor prealabile.

Art. 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară nu prevede faptul că rezoluția de începere a cercetării disciplinare este supusă verificării și avizării de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, însă, având în vedere caracterul administrativ al procedurii apreciem că se aplică prin analogie dispozițiile art. 18 alin. 3 din acest act normativ, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 69 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 317/2004, inspectorul-șef îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, iar conform art. 69 alin. 4 lit. b) din aceeași lege, inspectorul-șef adjunct ajută inspectorul-șef în activitatea de verificare și avizare a actelor și rezoluțiilor întocmite de către inspectorii judiciari. Dispoziții asemănătoare sunt cuprinse și în art. 7 alin. 2 și art. 8 alin. 1 lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Prin urmare, legea prevede în mod implicit că toate actele, inclusiv rezoluțiile întocmite de către inspectorii judiciari, sunt verificate și avizate de către inspectorul-șef.

Legea nr. 317/2004 nu cuprinde nicio derogare de la acest principiu, astfel că, în opinia noastră, și rezoluția de începere a cercetării disciplinare trebuie supusă avizării de către inspectorul-șef.

În privința verificării rezoluțiilor de către directorii de direcție, textul de lege este neechivoc, art. 17 alin. 1 lit. g), respectiv art. 22 alin. 1 lit. g) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare prevăd în mod expres că aceștia verifică și avizează lucrările efectuate de inspectorii judiciari din cadrul direcției.

În opinia noastră, nu poate fi reținut faptul că prin art. 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, legiuitorul a instituit o excepție de la principiul verificării și avizării de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, deoarece, având în vedere principiul ierarhiei actelor juridice, printr-un act juridic de nivel inferior nu se poate deroga de la dispozițiile unui act juridic de nivel superior, respectiv de la o lege, întrucât actele normative date în executarea legilor se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă.

De asemenea, apreciem că nu există nicio rațiune din punct de vedere juridic pentru care rezoluția de clasare a sesizării, care nu produce niciun fel de efecte de natură disciplinară cu privire la magistratul cercetat, să fie supusă verificării și avizării de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, iar rezoluția prin care se dispune începerea cercetării disciplinare, care produce efecte juridice cu privire la magistratul cercetat, să nu urmeze un asemenea regim juridic.

Cu toate că 19 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară nu prevede faptul că rezoluția de începere a cercetării disciplinare este semnată de inspectorii judiciari, din interpretarea sistematică a acestui text de lege rezultă în mod neechivoc că rezoluția se semnează, deoarece, potrivit textului „… inspectorii judiciari dispun …”, ceea ce înseamnă că aceasta trebuie însușită de către cel care o întocmește, iar acest lucru se poate realiza doar prin semnarea acesteia.

2.5.2. Finalizarea verificărilor prealabile în cazul în care ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt titulari ai acțiunii disciplinare

Modalitatea în care se desfășoară finalizarea verificărilor prealabile în acest caz este reglementată de art. 45 alin. 4 lit. a), alin. 5, alin. 6 lit. a) și alin. 7 din Legea nr. 317/2004 și de art. 20-23 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară.

Conform acestor texte de lege, dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o propunere de clasare, iar în cazul în care se constată că există indicii cu privire la săvârșirea unor abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o propunere de începere a cercetării disciplinare.

A. Propunerea de clasare

Propunerea de clasare se formulează printr-o rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele date:

– data și modalitatea de sesizare;
– aspectele sesizate;
– conținutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situația de fapt reținută;
– argumentarea soluției, raportat la aspectele sesizate și la rezultatul verificărilor;
– dispozițiile legale aplicabile în speță.

Rezoluția cu propunere de clasare se întocmește în termen de cel mult 10 zile de la finalizarea verificărilor prealabile și se comunică titularilor acțiunii disciplinare, prin adresă semnată de inspectorul-șef.

Legiuitorul nu a prevăzut faptul că rezoluția cu propunere de clasare este supusă verificării și avizării de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef, însă pentru considerentele expuse mai sus la pct. 2.5.1., această rezoluție trebuie verificată și avizată de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și inspectorul-șef.

De asemenea, și în acest caz legiuitorul nu a prevăzut că rezoluția cu propunere de clasare trebuie semnată de inspectorii judiciari, însă art. 45 alin. 4 lit. a) din Legea nr. 317/2004 prevede că inspectorul judiciar transmite rezoluția titularilor acțiunii disciplinare, astfel că pentru a putea transmite rezoluția este absolut necesar ca ea să fie semnată, deoarece semnătura face dovada că redactarea îi aparține sau că este de acord cu ea.

Primind propunerea de clasare ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 317/2004, poate să dispună una din următoarele soluții:

– clasarea lucrării și comunicarea rezultatului persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare;
– să solicite motivat completarea verificărilor prealabile, atunci când apreciază că acestea nu sunt complete;
– începerea cercetării disciplinare prealabile.

În situația în care titularul acțiunii disciplinare dispune motivat completarea verificărilor prealabile, acestea se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării solicitării la Inspecția Judiciară.

Completarea verificărilor se face, de regulă, de către aceiași inspectorii judiciari care au întocmit rezoluția.

După finalizarea completării verificărilor prealabile inspectorii judiciari sunt obligați să încheie un nou proces-verbal, prin care se constată finalizarea acestora.

Dacă în urma completării verificărilor prealabile dispuse de către titularii acțiunii disciplinare se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorii judiciari întocmesc o nouă rezoluție cu propunere de clasare.

Această rezoluție cuprinde pe lângă datele prevăzute de art. 18 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară și următoarele mențiuni:

– data finalizării completării verificărilor prealabile;
– aspectele noi rezultate din completarea verificărilor;
– fundamentarea propunerii de clasare prin raportare și la aceste aspecte.

Deși textul de lege nu prevede în mod expres, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale care reglementează această materie, noua rezoluție se comunică titularilor acțiunii disciplinare în condițiile arătate mai sus, respectiv semnată de inspectorii judiciari, verificată de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și avizată de inspectorul-șef.

Întrebarea care se poate ridica în practica disciplinară este următoarea: Titularul acțiunii disciplinare poate solicita din nou completarea verificărilor prealabile în cazul în care apreciază că acestea nu sunt complete?

Răspunsul la această întrebare nu poate fi decât negativ, întrucât art. 48 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 317/2004, prevede în mod expres că titularul acțiunii disciplinare poate solicita o singură dată Inspecției Judiciare completarea acesteia, dacă apreciază că cercetarea este incompletă.

În situația în care se constată existența indiciilor privind săvârșirea unor abateri disciplinare în urma completării verificărilor, inspectorii judiciari întocmesc o rezoluție cu propunere de începere a cercetării disciplinare.

Această rezoluție trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:

– data și modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conținutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– data finalizării completării verificărilor prealabile;
– situația de fapt reținută;
– aspectele noi rezultate din completarea verificărilor;
– fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispozițiile legale aplicabile în speță.

B. Propunerea de începere a cercetării disciplinare

Propunerea de începere a cercetării disciplinare se formulează printr-o rezoluție, care trebuie să cuprindă următoarele mențiuni:

– data și modalitatea sesizării;
– aspectele sesizate;
– conținutul verificărilor prealabile efectuate;
– data finalizării verificărilor prealabile;
– situația de fapt reținută;
– fundamentarea soluției de începere a cercetării disciplinare, raportat la aspectele sesizate;
– rezultatul verificărilor;
– dispozițiile legale aplicabile în speță.

Chiar dacă art. 23 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară nu prevede în mod expres, pentru considerentele arătate mai sus, această rezoluție trebuie semnată de inspectorii judiciari, verificată de către directorul direcției de inspecție judiciară corespunzătoare și avizată de inspectorul-șef, după care se transmite autorului sesizării, în termen de 7 zile de la finalizarea verificării prealabile, prin adresă semnată de inspectorul-șef.

După primirea propunerii de începere a cercetării disciplinare, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate dispune începerea cercetării disciplinare prealabile, dar, totodată, poate dispune și clasarea lucrării sau completarea verificărilor prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 317/2004.

Legiuitorul reglementează și o altă situație care poate fi întâlnită cu prilejul efectuării verificărilor prealabile de către inspectorii judiciari. Potrivit art. 16 alin. 1 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, „dacă în urma verificărilor prealabile efectuate se constată disfuncționalități în activitatea instanțelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, inspectorii judiciari întocmesc, alături de rezoluția de clasare sau propunere de clasare, o notă în care sunt evidențiate aspectele constatate și propunerile formulate”.

Așadar, inspectorul judiciar este obligat prin lege să întocmească o notă în cazul în care constată disfuncționalități în activitatea instanțelor sau parchetelor ori elemente de practică neunitară, formulând totodată și propuneri adecvate în sensul remedierii deficiențelor constatate.

În situația în care aspectele semnalate sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, nota se înaintează secției corespunzătoare sau Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, după ce în prealabil este avizată de inspectorul-șef.

Dacă aspectele semnalate sunt de competența altor instituții (Inspecția Judiciară, instanța la care s-au efectuat verificările, instanța ierarhic superioară etc.), nota se transmite conducerii acestor instituții.

Procedura sancționării disciplinare a magistraților. I. Etapa verificărilor prealabile was last modified: martie 20th, 2017 by Ioan Gârbuleț

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Ioan Gârbuleț

Ioan Gârbuleț

Este judecător din anul 1996, în prezent fiind inspector judiciar la Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Este doctor în drept și membru în colegiul de redacție al Revistei române de executare silită. A fost vicepreşedintele Curţii de Apel Tg. Mureş, inspector în cadrul Corpului de control al ministrului justiţiei şi lector la Centrul Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti.