Problema calității aerului în România – de la monitorizare la sancționare. Hotărârea C.J.U.E. în cauza C-638/18 Comisia versus România
Anca Jeanina Niță - iunie 3, 20203. Problema calității aerului în România – de la monitorizare la sancționare. Hotărârea C.J.U.E. din 30 aprilie 2020 pronunțată în cauza C-638/18 Comisia versus România
În literatura de specialitate[28] s-a spus, pe drept cuvânt, că „transpunerea directivelor privind mediul este doar un act legal formal, în timp ce protecția mediului începe atunci când emisiile sunt reduse, substanțele nu mai sunt plasate pe piață sau (echivalentul) în mediu, habitatele protejate și așa mai departe (…) Chiar o parte a legislației naționale care copiază o directivă cuvânt cu cuvânt va rămâne doar o bucată de hârtie, dacă nu este aplicată corespunzător”.
Poluarea atmosferică rămâne o problemă majoră pentru mediu și sănătate în Uniunea Europeană.
În Comunicarea „O Europă care oferă protecție: aer curat pentru toți”, Comisia Europeană semnalează că există o nevoie urgentă pe termen scurt de a lua măsuri decisive pentru atingerea obiectivelor Directivelor privind calitatea aerului înconjurător, la toate nivelurile de guvernanță (naționale, regionale, locale) și cu implicarea deplină a actorilor de pe piață. Chiar și pe termen mai lung, vor fi necesare măsuri complementare la toate aceste niveluri pentru a se asigura faptul că obiectivele UE pe termen lung sunt îndeplinite oriunde în Europa[29].
Aflată în atenția decidenților politici, a ONG-urilor de mediu, a societății civile și, nu în ultimul rând, a Comisiei Europene, problema calității aerului[30] a fost și continuă să fie o problemă și în România.
Actuala legislaţie europeană privind calitatea aerului se bazează pe principiul că statele membre ale U.E. își împart teritoriile în mai multe zone de gestionare, în legătură cu care trebuie să evalueze calitatea aerului utilizând măsurători sau crearea de modele. Majoritatea orașelor mari sunt declarate a fi astfel de zone. Dacă într-o zonă sunt depășite standardele de calitate a aerului, statul membru trebuie să raporteze acest lucru Comisiei Europene și să explice motivele. Ţărilor li se mai cere, de asemenea, să elaboreze planuri locale sau regionale în care să explice ce măsuri intenţionează să ia pentru îmbunătăţirea calităţii aerului.
În Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Prima Evaluare Prospectivă privind Aerul Curat” din 30.01.2019[31] se relevă că principalii poluanți ai aerului sunt: particulele în suspensie, oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx), amoniacul, compușii organici volatili și ozonul. În funcție de diametru, particulele în suspensie sunt clasificate drept PM10 și PM2,5[32].
Același Raport atrage atenția asupra faptului că Guvernele și autoritățile naționale răspund de implementarea normelor UE, asigurându-se de punerea în aplicare a acestora. Comisia Europeană verifică dacă acestea sunt puse în aplicare corect. Dacă normele sunt încălcate în mod constant, Comisia poate demara proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și inițiază acțiuni în justiție împotriva statelor membre, concentrându-se asupra particulelor în suspensie (PM10) și dioxidului de azot (NO2).
În contextul menționat, la 17 mai 2018, Comisia Europeană trimite România în fața C.J.U.E. pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori[33].
Comisia – prin intermediul primului motiv invocat în cererea introductivă, susține că România a încălcat, în mod sistematic și persistent, obligațiile care rezultă din articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2008/50 (…) dat fiind că limitele zilnice pentru concentrațiile de PM10, din anul 2007 și până cel puțin în anul 2016, și valorile‑limită anuale, din anul 2007 până în anul 2014 inclusiv, cu excepția anului 2013, au fost depășite în zona RO32101 (București).
Prin intermediul celui de al doilea motiv, Comisia susține că România și‑a încălcat, de la data de 11 iunie 2010, obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1) din Directiva 2008/50 (…) , în special obligația prevăzută la al doilea paragraf al acestei dispoziții, de a se asigura că perioada de depășire a valorilor‑limită pentru PM10 este cât mai scurtă cu putință.
Decizia de începere a procesului împotriva României pentru nerespectarea calității aerului în București (și avertismente pentru Iași și Brașov) a fost comunicată de C.J.U.E. către Ministerul Mediului, la 29 octombrie 2018.
Prin hotărârea din 30 aprilie 2020 – pronunțată în cauza C-638/18 Comisia/România[34] C.J.U.E. condamnă România pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.
Apărările României au fost cenzurate, Curtea reținând că primul motiv trebuie să fie admis, întrucât :
Datele care rezultă din rapoartele anuale privind calitatea aerului prezentate de România în temeiul articolului 27 din Directiva 2008/50 arată că, din anul 2007 până în anul 2016 inclusiv, valorile‑limită zilnice pentru concentrațiile de PM10, și din anul 2007 până în anul 2014, cu excepția anului 2013, valorile‑limită anuale pentru concentrațiile de PM10 au fost depășite în mod constant în zona RO32101 (București) ( parag., & 69).
Excluderea parțială a anului 2013 din obiectul acțiunii nu repune în discuție caracterul sistematic și persistent al pretinsei neîndepliniri a obligațiilor. Astfel cum a demonstrat Comisia, acest an nu a fost inclus în acțiune în considerarea unor lacune în monitorizarea nivelului poluanților de către România, astfel că insuficiența datelor nu permitea să se determine cu certitudine o depășire a valorii‑limită anuale pentru PM10. Or, întrucât România are obligația de a furniza informații, în conformitate cu articolul 27 alineatele (1) și (2) din Directiva 2008/50, acest stat membru nu poate invoca propria neglijență în respectarea obligațiilor care rezultă din această directivă ( parag.,& 71).
Nu există un prag „de minimis” în ceea ce privește numărul de zone în care se poate constata o depășire sau referitor la numărul de stații de monitorizare dintr‑o zonă determinată la care se înregistrează depășiri. Pe de altă parte, trebuie să se menționeze că zona vizată, mai precis zona RO32101 (București), numără, potrivit informațiilor furnizate de Comisie, peste 2 milioane de locuitori. Să se ignore acest fapt ar însemna să nu se respecte obiectivele urmărite prin Directiva 2008/50, în special cel al protejării sănătății umane și a mediului ca întreg (parag.,&74).
Cu referire la cel de-al doilea motiv invocat de Comisie, Curtea apreciază că:
În mod vădit România nu a adoptat în timp util măsuri potrivite care să permită asigurarea unui termen de depășire a valorilor‑limită în cauză care să fie cât mai scurt cu putință în zona București (RO32101). Astfel, depășirea acestor valori‑limită a rămas sistematică și persistentă cel puțin patru ani și, respectiv, mai mult de șase ani în zona respectivă, în pofida obligației care îi incumbă acestui stat membru de a lua toate măsurile potrivite și eficiente pentru a se conforma cerinței conform căreia termenul de depășire trebuie să fie cât mai scurt cu putință (parag.,& 122).
O asemenea situație demonstrează prin ea însăși, fără a fi nevoie să se examineze în detaliu conținutul planurilor privind calitatea aerului întocmite de România, că, în speță, acest stat membru nu a pus în aplicare măsuri potrivite și eficiente pentru ca perioada de depășire a valorilor‑limită pentru PM10 să fie „cât mai scurtă cu putință”, în sensul articolului 23 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2008/50 (Parag.&123).
4. „Zarurile au fost aruncate” – hotărârea de condamnare a fost pronunțată. Ce rămâne de făcut?!
Translatând expresia cu consonanță istorică „zarurile au fost aruncate” în planul supus analizei prin prezentul articol, nu putem spune decât atât: hotărârea de condamnare a României pentru nerespectarea calității aerului în zona RO 32101 (București) a fost pronunțată de către C.J.U.E.
Dar urmează, firesc, întrebarea: „Ce rămâne de făcut?”
Răspunsul nu poate fi dat nici de abordările cuprinse în articole și studii de specialitate – care au menirea de a provoca la dezbateri, și nici de de polemicile dintre decidenții politici[35].
Cum hotărârea C.J.U.E. a stabilit că România a încălcat legislația U.E., autoritățile naționale trebuie să ia măsuri pentru a se conforma hotărârii Curții spre a evita astfel retrimiterea cauzei la C.J.U.E. și impunerea de sancțiuni financiare[36].
Aprobarea, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 325/14./06.2018, a Planului Integrat al Calității Aerului în municipiul București 2018-2022[37] (despre care s-a spus că este „primul document strategic care cuprinde soluții reale pentru combaterea poluării în capitală”) a fost suficientă pentru a bifa o nouă „realizare” a administrației, însă – în lipsa implementării efective a măsurilor stipulate în cuprinsul său, rezultatele preconizate nu pot deveni curând realitate.
Dacă „mediul este o responsabilitate pe care ne-o asumăm în comun”, legislația de mediu și implementarea ei este o responsabilitate pe care trebuie să și-o asume autoritățile statului, într-o cooperare loială și în efort conjugat , cu ascultarea „strigătului” societății civile și al O.N.G.-urilor de mediu[38].
Fără teama de a greși, putem spune că „aerul este bolnav”, că de însănătoșirea lui depinde și însănătoșirea noastră. Cooperarea loială între autoritățile statului se impune, cu necesitate, nu doar pentru evitarea unor noi proceduri de infringement, ci și pentru ca dreptul la un mediu sănătos – consacrat constituțional, să nu rămână o utopie.
[28] Mireca Duțu, op. cit, p. 171.
[29] Sursa: https://ec.europa.eu/environment/eir/pdf/report_ro_ro.pdf
[30] Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staționare și sursele mobile (traficul rutier), cu preponderență în marile orașe, precum și de transportul pe distanțe lungi a poluanților atmosferici. Sursa: http://www.mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56.
[31] Document disponibil pe site-ul: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10360-2018-REV-1/ro/pdf.
[32] PM 10 (particule grosiere) și PM 2,4 (particule fine), în accepțiunea Legii nr. 104/2011 – art. 2, lit.r, s:
-PM10 – particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM10, SR EN 12341, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 10 µm;
-PM2,5 – particule în suspensie care trec printr-un orificiu de selectare a dimensiunii, astfel cum este definit de metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5; SR EN 14907, cu un randament de separare de 50% pentru un diametru aerodinamic de 2,5 µm;
[33] Sursa: „Măsuri pentru a proteja cetățenii de poluarea atmosferică” document disponibil pe site-ul https://ec.europa.eu/romania/news/20181705_masuri_protectie_poluare_atmosferica_ro, Potrivit documentului: Comisia a decis să trimită Franța, Germania, Ungaria Italia, România șiMarea Britanieîn fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori.
[34] Hotarârea pronunțată de C.J.U.E. poate fi consultată pe site -ul: http://curia.europa.eu/juris/document/.
[35] Ministrul Mediului și primarul general al Capitalei s-au acuzat reciproc că ar fi responsabili de poluarea aerului din București.
A se vedea Declarația Ministrului Mediului, disponibilă pe site-ul: https://cursdeguvernare.ro/ministrul-mediului-dupa-decizia-cjue-privind-poluarea-condamnarea-romaniei-era-previzibila-vinovata-este-administratia-capitalei.html
[36] La a doua trimitere a cazului la C.J.U.E., Comisia propune Curții să impună sancțiuni financiare, sub forma unei sume forfetare și/sau a unei plăți zilnice.
[37] H.C.G.M.B. nr. 325/14.06.2018, disponibilă pe site-ul http://apmbuc.anpm.ro/documents/16241/38124058/plan_integrat_calitate_aer_buc_2018_2022.pdf/1e5f2f61-41b0-49f2-bfaf-4b542b31158a.
[38] Ambasada Sustenabilității în România a lansat către clasa politică, la 10.01.2020, o scrisoare deschisă în care solicită să transmită public planurile de măsuri pe care le au în vedere pe termen scurt, mediu și lung, să constientizeze dimensiunea dezastrului ecologic, social și economic generat de poluarea eaerului și, ăn loc să caute vinovați ăn tabăra politică adversă, să vină cu soluții concrete și sustenabile de îmbunătățire a calității aerului, pentru noi și generațiile viitoare. Material disponibil pe site-ul https://ambasadasustenabilitatii.ro/aerul-nu-are-culoare-politica/.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.