Principiul acordării unei şanse debitorilor de redresare eficientă şi efectivă a afacerii – art. 4 pct. 2 din Legea nr. 85/2014
Ioan Adam - iulie 1, 2017Introducere
Redresarea eficientă şi efectivă a afacerii[1], fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolvenţei, fie prin procedura de reorganizare judiciară, trebuie înțeleasă ca un mijloc prin care se păstrează locurile de muncă, se menține o societate sănătoasă și contribuie la recuperarea unor sume mai importante de către creditori[2].
Anterior adoptării Legii nr. 85/2014 în literatura de specialitate[3]s-a exprimat opinia că procedura reorganizării și a falimentului reglementată de Legea nr. 64/1995 este guvernată de principiul preeminenței reorganizării.
Acest principiu, care sub imperiul Legii nr. 64/1995, dar și al Legii nr. 85/2006, putea fi definit ca întâietatea reorganizării, se deducea din ordinea enumerării procedurilor instituite în cuprinsul legii[4].
Potrivit art. 2 din Legea nr. 64/1995 scopul acestei legi era instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă, fie prin reorganizarea activităţii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri până la stingerea pasivului, fie prin faliment.
În ceea ce privește procedurile de prevenire a insolvenței șansa debitorului pentru o redresare eficientă constă în desfășurarea cu succes a procedurii mandatului ad-hoc ori a procedurii concordatului preventiv[5].
În ceea ce privește procedura de insolvență, șansa debitorului pentru o redresare eficientă constă în desfășurarea cu succes a procedurii de reorganizare judiciară[6].
Prin Recomandarea Comisiei Europene din 12 martie 2014[7] s-au instituit o serie de principii comune aplicabile procedurilor de insolvenţă iniţiate la nivel naţional aplicabile întreprinderilor aflate în dificultăţi financiare. Această Recomandare s-a întemeiat pe Comunicatul Comisiei Europene din decembrie 2012 către Parlamentul European[8].
Obiectivul acestor principii este acela de a se pune accentul mai ales pe încurajarea restructurării într-un stadiu incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu-se astfel intrarea lor în insolvenţă și mai puțin pe lichidarea întreprinderilor respective.
Referitor la noțiunea de restructurare în Codul insolvenței aceasta s-a materializat prin adoptarea unor prevederi legale referitoare la încurajarea finanțărilor prin crearea unor superpriorități[9] a acestora.
Din punct de vedere economic orice restructurare presupune și o finanțare, iar aceasta constituie un element esențial pentru reușita procedurilor de prevenire a insolvenței ori de reorganizare judiciară. Din această necesitate s-a născut un drept prioritar la îndestulare pentru creditorii care finanțează debitorul, aflat în procedură de prevenire a insolvenței, ori în procedură generală de insolvență, respectiv în perioada de observație a acestuia.
Noua reglementare legală în materie de insolvență pornește de la acquis-ul comunitar în domeniu, respectiv Regulamentul nr. 1346/2000 privind procedura insolvenței[10], Directiva nr. 2002/74 pentru modificarea Directivei nr. 80/97/EEC privind protecția salariaților în cazul insolvenței angajatorului, Directiva nr. 2001/17/EEC privind reorganizarea și falimentul societăților de asigurări și Directiva 2001/24/EC privind reorganizarea și falimentul instituțiilor de credit.
1. Regimul juridic al finanțărilor acordate debitorului după deschiderea procedurii[11]
Referitor la procedurile de preinsolvență, art. 27 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 stabilește căci concordatul se consideră aprobat de creditori dacă sunt întrunite voturile a 75% din valoarea creanțelor acceptate și necontestate.
Astfel, se constată că s-a redus procentul de omologare a concordatului preventiv de la 80%, așa cum acesta era stabilit de art. 28 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv și a mandatului ad-hoc, la 75%. De asemenea, s-a simplificat procedura concordatului preventiv prin eliminarea fazei constatării concordatului preventiv, ce se regăsea reglementată la art. 26 din Legea nr. 381/2009, iar durata procedurii concordatului preventiv a fost majorată de la 18 luni, așa cum era prevăzut la art. 28 alin. 4 din Legea nr. 381/2009, la 24 de luni, așa cum este prevăzut la art. 24 alin. 4 din Legea nr. 85/2014.
Pentru perioada de observație a debitorului, în procedura generală de insolvență, art. 87 alin. 4 din Legea nr. 85/2014 a prevăzut că finanțările acordate debitorului în această perioadă, necesare pentru desfășurarea operațiunilor curente, beneficiază de prioritate la restituire, conform art. 159 alin. 1 pct. 2, ori art. 161 pct. 2. Aceste finanțări se vor garanta prin afectarea unor bunuri sau drepturi ce nu fac obiectul unor cauze de preferință, iar dacă astfel de bunuri nu există, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferință. În cazul în care acest acord nu se obține, prioritatea la restituirea acestor finanțări va diminua regimul de îndestulare al creditorilor beneficiari ai cauzelor de preferință, proporțional, prin raportare la întreaga valoare a bunurilor sau drepturilor ce constituie obiectul acestor cauze de preferință. În cazul lipsei ori insuficienței bunurilor care să fie grevate de cauze de preferință, în favoarea creditorilor ce acordă finanțare debitorului, în perioada de observație a acestuia, pentru partea negarantată a creanței, aceștia vor beneficia de dreptul de a fi îndestulați în ordinea imediat următoare cheltuielilor de procedură.
Pentru perioada de reorganizare judiciară legiuitorul la art. 133 alin. 5 lit. B) din Legea nr. 85/2014 a stabilit că planul de reorganizare va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare printre care și aceea referitoare la obținerea de resurse financiare pentru susținerea realizării planului și sursele de proveniență a acestora. Aceste finanțări, ce vor fi aprobate prin plan de creditorii debitorului, vor beneficia de prioritate la restituire, respectiv vor fi plătite conform art. 159 alin. 1 pct. 2 sau, după caz conform art. 161 pct. 2, respectiv în ordinea imediat următoare cheltuielilor de procedură. Potrivit art. 133 alin. 5 lit. F) una dintre măsurile adecvate pentru punerea în aplicare a planului de reorganizare este și lichidarea parțială sau totală a activului debitorului, în vederea executării planului de reorganizare. În această situație sumele de bani obținute din vânzarea unor bunuri asupra cărora poartă cauze de preferință, vor fi distribuite, obligatoriu, creditorilor titulari ai acelor cauze de preferință, după plata cheltuielilor de procedură.
Pe parcursul desfășurării procedurii de faliment finanțările se restituie în ordinea imediat următoare cheltuielilor de procedură, conform art. 159 alin. 1 pct. 2 și art. 161 pct. 2 din Legea nr. 85/2014.
Astfel, art. 159 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2014 stabilește că fondurile obținute din valorificarea bunurilor și drepturilor din averea debitorului grevate, în favoarea creditorului care beneficiază de cauze de preferință, vor fi distribuite într-o anumită ordine, iar după cheltuielile de procedură ocazionate de valorificarea, conservarea și administrarea bunurilor, se vor plăti creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință născute în timpul procedurii de insolvență.
Potrivit art. 161 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2014 creanțele se plătesc, în cazul falimentului, într-o ordine prestabilită, respectiv după plata cheltuielilor de procedură ocazionate de valorificarea, conservarea ori administrarea bunurilor, se vor plăti creanțele provenind din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. 4.
2. Suspendarea temporară a executărilor silite față de debitor după momentul deschiderii procedurii
Pentru procedura concordatului preventiv legiuitorul a prevăzut, la art. 25 alin. 1 și 3 din Legea nr. 85/2014, posibilitatea ca judecătorul sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, să dispună suspendarea provizorie a executărilor silite, până la pronunțarea unei hotărâri executorii de omologare a concordatului sau până la respingerea ofertei de concordat. O prevedere similară s-a regăsit și în Legea nr. 381/2009 la art. 22 care stabilea că judecătorul sindic, în baza ofertei de concordat preventiv, va putea dispune suspendarea provizorie a urmăririlor silite până la publicarea concordatului preventiv aprobat, sau până la respingerea ofertei debitorului de către majoritatea creditorilor.
Ca urmare a formulării unei cereri de către debitor, având ca obiect deschiderea procedurii de insolvență, după înregistrarea acesteia, potrivit art. 66 alin. 11 din Legea nr. 85/2014, judecătorul sindic poate dispune, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele debitorului, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului, până la pronunțarea hotărârii asupra cererii debitorului. Scopul acestei prevederi este acela de a asigura o maximizare a averii debitorului în cazul în care procedura de insolvență va fi deschisă, dar totodată și acordarea șansei debitorului de redresare a afacerii sale.
Referitor la averea debitorului în doctrină s-a arătat că aceasta este „înghețată”[12] la data deschiderii procedurii insolvenței debitorului. Pentru cristalizarea acestei idei s-au avut în vedere prevederile art. 75 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 potrivit cărora de la data deschiderii procedurii de insolvență orice acțiune sau măsură de executare silită, împotriva averii debitorului, pentru realizarea creanțelor, se suspendă de drept. Valorificarea oricărui drept de creanță față de debitor se poate realiza numai în cadrul procedurii de insolvență. Această prevedere a dat eficiență conceptului automatic stay cunoscut în dreptul european al insolvenței[13] .
O altă prevedere nouă se regăsește în Codul insolvenței la art. 70 alin. 5 din Legea nr. 85/2014 potrivit căreia creditorul care a promovat o cerere de deschidere a procedurii de insolvență față de un debitor poate solicita ca până la soluționarea cererii sale, în cazuri urgente, judecătorul sindic să dispună vremelnic, pe calea unei ordonanțe președințiale, suspendarea operațiunilor de înstrăinare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, precum și orice alte măsuri de conservare a acestor bunuri. Și această prevedere legală dă eficiență principiului maximizării averii debitorului în vederea realizării scopului procedurii de insolvență, în măsura în care aceasta se va deschide.
În practica judiciară anterioară Codului insolvenței s-a ridicat întrebarea dacă judecătorul sindic poate dispune suspendarea executărilor silite asupra unor bunuri din averea debitorului începute înaintea deschiderii procedurii insolvenței și continuate după deschiderea acesteia.
Practica judiciară neunitară[14] a fost generată de competența materială de soluționare a unei a unei astfel de cereri de suspendare a executării silite, respectiv dacă aceasta este numai de competența judecătoriei competente să soluționeze o contestație la executare de drept comun[15] , ori aceasta poate fi soluționată și de judecătorul sindic[16] , în cadrul procedurii speciale a insolvenței.
Opinia potrivit căreia judecătorul sindic ar putea dispune suspendarea oricărei acțiuni împotriva debitorului ori suspendarea oricărei executări silite împotriva averii debitorului, pentru realizarea creanțelor, a fost întemeiată pe prevederile art. 36, cu aplicarea art. 20 alin. 1 lit. n), respectiv art. 25 alin. 1 lit. k), coroborate cu prevederile art. 11 alin. 2 teza I din Legea nr. 85/2006[17].
[1] În doctrină s-a exprimat opinia că acest principiu fundamental reprezintă o tentativă timidă de legiferare a principiului preeminenței reorganizării judiciare. A se vedea C.N. Savu, Procedura insolvenței. Concept. Organe și participanți. Deschidere. Efecte principale, Ed. C.H. Beck, București, 2017, p. 50.
[2] Pentru o analiză în detaliu, a se vedea I. Adam, A.R. Adam, Codul insolvenței. Titlul II. Procedura insolvenței (art. 1-5, 38-196, 197-203). Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p. 31-40.
[3] I. Turcu, Falimentul. Actuala procedură. Tratat, ed. a 5-a, completată și actualizată, Ed. Lumina Lex, București, 2005, p. 257.
[4] I. Adam, C.N. Savu, Legea procedurii insolvenței. Comentarii și explicații, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 8.
[5] Pentru detalii privind procedurile de preinsolvență reglementate de Codul insolvenței, a se vedea C.B. Nasz, Procedurile de prevenire a insolvenței, Ed. Universul Juridic, București, 2015.
[6] Pentru detalii a se vedea St.D. Cărpenaru, Procedura reorganizării și lichidării judiciare, Ed. Național Imprim, București, 1996, N. Ţăndăreanu, Procedura reorganizării judiciare, Ed. All Beck, Bucureşti, 2000 și E. Tănăsică, Reorganizarea judiciară – o șansă acordată debitorului aflat în procedura generală de insolvență, Ed. Hamangiu, București, 2008.
[7] Recomandarea Comisiei din 12.3.2014 – privind o nouă abordare pentru salvarea afacerii și acordarea antreprenorilor onești a celei de a doua șanse (Commission recommends new approach to rescue business ang give honest entrepreneurs a second chance).
[8] Comunicatul Comisiei din decembrie 2012 – privind o nouă abordare în privința eșecului afacerii și a insolvenței (A new approach to business failure and insolvency).
[9] Noțiunea provine din traducerea termenului „superpriority”, utilizat în materie de insolvență pentru a califica gradul de îndestulare prioritar al finanțărilor în procedura de insolvență și înseamnă dreptul finanțatorului debitorului aflat în stare de insolvență de a primi plata înainte celorlalți creditori, a se vedea http:/financial-dictionary.thefreedictionary.com/superpriority
[10] A se vedea Regulamentul nr.663/2014 de înlocuire a anexelor A, B și C la Regulamentul CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvență, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.179/19 06 2014
[11] A se vedea pentru detalii A.R. Adam, Procedura insolvenței. Principii. Subiecți. Organele. Derularea procedurii, Ed. C.H. Beck, București, 2016, p. 38-41.
[12] R. Bufan și editori coordonatori A. Deli-Diaconescu, F. Moțiu, Tratat practic de insolvență, Ed. Hamangiu, București 2014, p. 64.
[13] Acest principiu se regăsește în Raportul de uniformizare a legislației insolvenței a statelor membre ale Uniunii Europene și se traduce ca: „Stoparea generală a drepturilor de a realiza și executa silit creanțele împotriva debitorului după deschiderea procedurii insolvenței” – „The general stay of the creditor’s powers to assert and enforce their rights after the commencement of insolvency and reorganization proceedings”.
[14] Pentru o opinie în sensul că judecătorul sindic nu poate dispune suspendarea în condițiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 a se vedea dec. civ. nr. 134/22 03 1999 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în Buletinul Jurisprudenței. Culegere de practică judiciară pe anul 1999, Ed. Lumina Lex, București, 2000, pp. 390-391
[15] Dec. civ. nr. 89/Ap/05.03.2014 pronunțată de C. Ap. Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de conflicte de muncă și asigurări sociale, nepublicată
[16] Sent. civ. nr. 45/09.01.2014 pronunțată de Tribunalului Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Încheierea judecătorului sindic din 11.07.2013, pronunțată în dosarul nr. 5015/62/2013.
[17] Art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței prevedea că: „De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale…”. Art. 20 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 85/2006 stabilea că una dintre atribuțiile administratorului judiciar este sesizarea judecătorului sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta. Art. 25 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 85/2006 stabilea că una dintre atribuțiile lichidatorului este sesizarea judecătorului sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta. Art. 11 alin. 2 teza I din Legea nr. 85/2006 prevedea că: „Atribuțiile judecătorului sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței”
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.