Populism şi naţionalism versus valorile şi obiectivele Uniunii Europene
Ovidiu Predescu - ianuarie 3, 2017Abstract
The author analyzes the values and objectives of the EU in the context of threats from some
populist and nationalist political parties. It also reveals the consequences of an eventual union
dissolutions and make also some proposals to strengthen the European Union, including the
perspective of Romania as a member of the union.
Keywords: European Union; EU values; EU objectives; populism; nationalism
În ajunul Crăciunului anului trecut, prinţul Charles al Marii Britanii a vorbit la Radio BBC despre ameninţarea pe care o reprezintă în momentul de faţă populismul şi persecutarea minorităţilor religioase, dar şi orice alt tip de discriminare la nivel mondial. În opinia sa acestea pot avea „un efect extrem de îngrijorător, un ecou al zilelor întunecate din anii ᾽30[1]”. Avertismentul dur al Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales este îndreptăţit dacă ne raportăm numai la datele oferite de Organizaţia Naţiunilor Unite. Astfel, potrivit acestora, numărul celor care au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele din cauza conflictelor militare, etnice şi religioase din ţările lor a ajuns în anul 2015 la peste 65 de milioane de oameni[2].
La rândul său, cunoscutul Institut Stratfor (Strategic Forecasting) din Statele Unite ale Americii arată că Uniunea Europeană „nu îşi va mai reveni niciodată la unitatea care o caracteriza pe vremuri”, iar naţionalismul va redeveni o forţă rupând uniunea în 4 blocuri, şi anume: ţările mediteraneene, Germania şi Austria, Europa de Est, Marea Britanie şi ţările scandinave[3]. Deopotrivă, vicecancelarul german Sigmar Gabriel, într-un interviu pentru Der Spiegel, declara că dezmembrarea Uniunii Europene nu mai este de neconceput şi că „Moscheile trebuie interzise, comunităţile trebuie dezmembrate, iar predicatorii, expulzaţi. Şi cât mai repede cu putinţă[4]”.
La nivel conceptual, populismul reprezintă un punct de vedere de natură social-politică, de multe ori folosit cu prilejul unui concurs de împrejurări ori în scop de înşelare a opiniei publice prin promisiuni mincinoase programatice, discursuri bombastice etc[5]. De esenţa populismului este, pe de o parte, existenţa unor elite sau a unor grupuri private de interese aflate la putere în societate la un moment dat, care prin acţiunile lor provoacă neajunsuri celor mulţi (de pildă, inegalitatea socială manifestată pe multiple planuri), trădându-le interesele, împotriva cărora se îndreaptă propaganda populistă; pe de altă parte, populiştii conduşi de un leader strâns legat de mase, urmăresc schimbarea unei puteri egoiste şi criminale cu puterea poporului, în vederea atingerii binelui comun, dar soluţiile propuse de aceştia sunt, în cea mai mare parte a lor, conjuncturale sau demagogice. De-a lungul istoriei regimurile politice populiste s-au caracterizat în general prin comportamente dictatoriale (a se vedea regimul fascist al lui Mussolini sau cel nazist al lui Hitler, cea mai mare parte a regimurilor comuniste, începând cu cel de sub Stalin), lăsând urme adânci şi dureroase în memoria umanităţii[6].
Cu referire la conceptul de naţionalism, acesta desemnează acea doctrină care susţine preeminenţa interesului naţiunii în raport cu interesele de grup, de clasă, precum şi ale indivizilor care o constituie. De asemenea, indică o mişcare politică alcătuită din indivizi care vor să impună superioritatea naţiunii din care fac parte în toate domeniile[7]. Ca ideologie şi politică derivate din conceptul de naţiune, naţionalismul a contribuit în secolele XVIII-XX la închegarea conştiinţei naţionale şi la formarea naţiunilor şi statelor naţionale[8]. Dar, de-a lungul istoriei omenirii, unii adepţi ai săi au urmărit întreţinerea izolării şi aţâţării urii de rasă şi naţionalitate, precum şi aprecierea exagerată a tot ceea ce aparţine propriei naţiuni[9].
În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, rămâne de actualitate în domeniul politic, dar şi pentru indicarea direcţiei viitoare spre care se va îndrepta aceasta, statul naţional[10].
Ideea de stat-naţiune suveran este augmentată în contextul unional european de Tratatul privind Uniunea Europeană care, în art. 4, prevede următoarele: „(2) Uniunea respectă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum şi identitatea lor naţională, inerentă structurilor lor fundamentale politice şi constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte autonomia locală şi regională. Aceasta respectă funcţiile esenţiale ale statului şi, în special, pe cele care au ca obiect asigurarea integrităţii sale teritoriale, menţinerea ordinii publice şi apărarea securităţii naţionale. În special, securitatea naţională rămâne responsabilitatea exclusivă a fiecărui stat membru[11]”.
În acelaşi timp, realitatea zilelor în care trăim ne arată că naţionalismul este în creştere atât la nivel mondial, cât şi în spaţiul Uniunii Europene. Dacă ne referim numai la Uniunea Europeană, pe acest fundal, în anul 2016, a avut loc fragmentarea acesteia prin ieşirea din uniune a Marii Britanii în urma unui referendum național. Potrivit lui Reva Goujon, vicepreşedinte al Departamentului de analiză globală din cadrul Stratfor, anul acesta va fi unul „al repercusiunilor grave. Într-o perioadă prelungită de stres economic este alimentat naţionalismul, renaşte nativismul, iar gardurile vor reapărea (la frontiere – n.red.)[12]”. Mai mult, dacă luăm în calcul previziunile pentru anul 2017 ale Institutului Stratfor, alegerile din Franţa, Germania şi, posibil, Italia vor crea o ameninţare la existenţa euro[13]. În scenariul mai puţin optimist pentru destinul Uniunii Europene, se înscrie şi ascensiunea în sondajele pentru alegerile parlamentare care vor avea loc în Olanda în luna martie 2017 a Partidului Libertăţii (PVV) – formaţiune naţionalistă, eurosceptică şi anti-imigraţie de extremă dreaptă[14]. Pe aceeaşi linie se situează şi Frontul Naţional (FN) din Franţa – partid anti-U.E. şi anti-imigraţie – Marine Le Pen, şefa acestei formaţiuni politice, fiind cotată în sondaje cu şanse mari de a ajunge în turul al doilea al scrutinului prezidenţial din mai[15]. La toate cele de mai sus se adaugă şi votul anti-elite din Italia, majoritatea italienilor pronunţându-se la referendumul din decembrie 2016 împotriva reformelor constituţionale propuse de premierul Matteo Renzi. Urmare a acestui rezultat există îngrijorări conform cărora această situaţie „ar putea duce la paralizie politică şi ar putea aduce mai aproape de putere partide populiste şi eurosceptice, aflate în prezent în opoziţie[16]”. Iar aceste previziuni se pot împlini dacă ţinem cont de faptul că în statele menţionate – state importante ale construcţiei unional europene –, însă şi în alte state membre, partidele naţionalist-populiste se află în plin avânt, atrăgând tot mai mulţi adepţi din tot mai numerosul electorat nemulţumit de incapacitatea partidelor de sorginte liberală, populară sau social-democrată de a le asigura un nivel de trai corespunzător, şanse egale de afirmare în societate, precum şi o siguranţă a persoanei sporită. Prin urmare, responsabilii de la Bruxelles nu ar trebui să uite că în anul 2015 Grecia a fost la un pas să renunţe la moneda Euro, ceea ce „ar fi zguduit din temelii fundamentul financiar al întregului bloc comunitar[17]”. Iar acest lucru s-ar putea repeta, generând o criză la nivelul întregii Uniuni Europene, dacă în Italia – a treia economie a zonei euro – alegerile ar fi câştigate de partidul antisistem Mişcarea 5 Stele, cu un mesaj electoral ce ar promova ieşirea ţării din zona euro[18].
Institutul Stratfor mai relevă şi faptul că „Uniunea Europeană întâmpină obstacole în ceea ce priveşte stabilirea unei reţele de securitate unice”[19]; pe cale de consecinţă, spunem noi, aceasta conduce, în fapt, la inexistenţa unui sistem eficient de informare, de comunicare între statele membre în scopul prevenirii şi combaterii criminalităţii grave de dimensiune transfrontalieră, cum ar fi: terorismul, corupţia, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri, criminalitatea informatică şi criminalitatea organizată ş.a.[20] Atentatele teroriste de la Paris, de la Bruxelles, de la Berlin (chiar la Târgul de Crăciun), şi nu numai, au lăsat urme adânci în interiorul Uniunii Europene, mai precis au afectat relaţiile obişnuite, fireşti între statele membre. Pe aceeaşi linie se situează şi problema imigranţilor, care nu şi-a găsit încă o rezolvare unitară, înfăţişată prin poziţiile diferite pe care s-au situat ţările membre faţă de cotele de refugiaţi, precum şi prin „lupta pe care au dus-o pentru păstrarea controlului propriu asupra frontierelor[21]”.
Astfel, s-a dovedit, o dată în plus, dacă mai era nevoie, că structurile de securitate unional europene de tipul Eurojust[22], Europol[23] sau Frontex[24] au un caracter limitat şi mai mult logistic, Uniunea Europeană fiind şi în prezent, după aproape 60 de ani de existenţă, „doar un pact între state[25]”. La toate acestea se adaugă şi amânarea nejustificată a instituirii Parchetului European[26].
În plus, trebuie subliniată reticenţa statelor membre de a renunţa la suveranitate atunci când vine vorba despre securitatea naţională, atitudine ce influenţează negativ, printre altele, cooperarea judiciară în materie penală, cooperarea poliţienească, cooperarea în domeniul asigurării graniţelor uniunii etc.
Dacă analizăm, chiar şi fără a intra în amănunte, cele menţionate mai sus, este indiscutabil că propulsarea forţelor naţionaliste şi populiste printr-o retorică antieuropeană puternică, scăderea încrederii în Uniunea Europeană[27]şi, pe cale de consecinţă, creşterea numărului euroscepticilor în tot mai multe state membre, insecuritatea tot mai accentuată din spaţiul unional european, diferenţele vizibile dintre ţările membre cu economii şi armate puternice, precum şi cu un plus de democraţie şi cele situate la antipodul acestora ş.a., sunt tot atâtea obstacole în calea promovării valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană şi a îndeplinirii obiectivelor acesteia.
Potrivit prevederilor art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, uniunea este clădită pe respectarea următoarelor valori comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranţă, justiţie, solidaritate şi egalitate între bărbaţi şi femei: demnitatea umană, libertatea, egalitatea, statul de drept, drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparţin minorităţilor. Aşa cum s-a arătat cu drept cuvânt în doctrina de specialitate, valorile prevăzute în art. 2 „nu sunt doar declarative, ele având un caracter concret: respectarea acestor valori şi angajamentul de a le promova în comun reprezintă una dintre condiţiile de aderare la Uniunea Europeană[28]”, conform art. 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Cât despre obiectivele Uniunii Europene acestea sunt prevăzute în art. 3 din tratatul sus-menţionat. Dintre acestea amintim: promovarea păcii, a valorilor sale şi bunăstarea popoarelor sale; spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, oferit cetăţenilor europeni, în interiorul căruia este asigurată libera circulaţie a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum şi prevenirea criminalităţii şi combaterea acestui fenomen; instituirea unei pieţe interne[29], inclusiv promovarea progresului ştiinţific şi tehnic; combaterea excluziunii sociale şi a discriminărilor; promovarea justiţiei şi a protecţiei sociale; egalitatea între femei şi bărbaţi; solidaritatea între generaţii; protecţia drepturilor copilului; promovarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, precum şi solidaritatea între statele membre; respectarea bogăţiei diversităţii culturale şi lingvistice a uniunii, precum şi supravegherea protejării şi dezvoltării patrimoniului cultural european; instituirea monedei unice care este euro; pe plan extern: contribuţia la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, eliminarea sărăciei şi protecţia drepturilor omului etc.
[1] Al. Cruceru, Ororile trecutului pot reveni, disponibil la adresa www.stiripesurse.ro.
[2] Ibidem.
[3] Previziunile Stratfor pentru următorii 10 ani. Rusia se va rupe, România poate deveni o putere regională, disponibil la adresa stirileprotv.ro.
[4] A se vedea www.gandul.info.
[5] În acest sens a se vedea DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, ed. revăzută şi adăugită, Ed. Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009, p. 850.
[6] A se vedea şi Populism, disponibil la adresa https://ro.wikipedia.org.
[7] Le Petit Larousse, Paris, 1993, p. 690.
[8] DEX, op. cit., p. 691.
[9] Marele Dicţionar de Neologisme, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 2004, p. 614.
[10] Pentru detalii, a se vedea C. Andrei, Care va fi următoarea ţară care părăseşte Uniunea Europeană, disponibil la adresa www.gandul.info.
[11] B. Andreşan-Grigoriu, T. Ştefan, Tratatele Uniunii Europene. Versiunea oficială consolidată, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 5.
[12] C. Sisea, Previziunile Stratfor pentru 2017: Naţionalismul este în creştere, reapar gardurile pe hotar şi vor fi consecinţe grave, disponibil la adresa www.ziare.com.
[13] Ibidem.
[14] Pentru amănunte, a se vedea I. Gaidau, Extrema dreaptă, favorită şi în Olanda, disponibil la adresa adevarul.ro.
[15] G. Zamfirescu, Anunţ cutremurător pentru Europa: Brexit-ul e doar începutul destrămării U.E., disponibil la adresa www.stiripesurse.ro. La o zi după învestirea lui Donald Tramp în funcţia de preşedinte al S.U.A., la o reuniune a liderilor de extremă dreaptă din Germania, Franţa, Italia şi Olanda, care a avut loc în oraşul german Koblenz, Marine Le Pen a declarat că Brexit-ul va avea un efect de domino în Uniunea Europeană şi că această lume veche trebuie abandonată în mod raţional după victoria partidelor sus-menţionate şi a altora similare lor în fiecare stat membru al blocului comunitar.
[16] F. Puşcaş, Referendum Italia: Înfrângere categorică pentru premierul Renzi, disponibil la adresa www.stiripesurse.ro.
[17] C. Andrei, op. cit.
[18] Ibidem.
[19] M. Bîrnaure, Analiză Stratfor. Care este cea mai mare problemă de securitate a U.E. în faţa terorismului, disponibil la adresa www.gandul.info.
[20] În acest sens, a se vedea art. 83 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
[21] Ibidem.
[22] Referitor la Eurojust a se vedea art. 85 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
[23] Cu privire la Europol a se vedea art. 88 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
[24] Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene a fost instituită în temeiul art. 1 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004, publicat în Jurnalul Oficial nr. L 349/2004, p. 1-11; a se vedea şi https://www.politiadefrontiera.ro.
[25] M. Bîrnaure, op. cit.
[26] În legătură cu Parchetul European, a se vedea art. 86 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. Pentru detalii asupra acestei instituţii, în special asupra aspectelor diacronice şi de cercetare ştiinţifică, a se vedea: A. Lazăr, Procurorul european – retrospectiva cercetării ştiinţifice premergătoare propunerilor Comisiei Europene, în „Pro Lege” nr. 4/2016, p. 21-33; Ghe. Bocşan, Biroul procurorului european. Analiza diacronică a propunerilor de acte normative europene, în „Pro Lege” nr. 4/2016, p. 34-74.
[27] Cel mai recent Eurobarometru arată că încrederea în Uniunea Europeană a scăzut în mod impresionant, de la 57% în 2007 la 33% în 2016 (C. Andrei, op. cit.).
[28] François-Xavier Priollaud, David Siritzky, Le traité de Lisbonne. Texte et commentaire article par article des nouveaux traités européennes (TUE-TFUE), La documentation Française, Paris, 2008, p. 33, apud A. Fuerea, Dreptul Uniunii Europene – principii, acţiuni, libertăţi – , Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 24.
[29] Aceasta acţionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, pe o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre progres social, precum şi pe un nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului.
Arhive
- martie 2024
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.