Pentru îndeplinirea condițiilor de legalitate a administrării probelor, este necesar ca autopsia medico-legală să fie efectuată de un expert medico-legal oficial?

1. Aspecte generale

Autopsia medico-legală poate fi dispusă de către organul de urmărire penală, prin ordonanță, sau de către instanța de judecată, prin încheiere în caz de moarte violentă ori când aceasta este suspectă de a fi violentă sau când nu se cunoaște cauza morții ori există o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracțiune sau în legătură cu comiterea unei infracțiuni.

Ca mijloc de probă, autopsia este o expertiză, întrucât conform legii, la finalizarea acesteia se întocmește un raport de expertiză.

Raportul medico-legal necropsic are un caracter esențial în probatoriul administrat în cazul infracțiunilor contra vieții, fiind util organului judiciar pentru stabilirea elementului material al infracțiunii (de exemplu, modalitatea de aplicare a loviturilor), a raportului de cauzalitate (de exemplu, leziunea traumatică creată prin acțiunea inculpatului a produs decesul) și chiar forma de vinovăție (de exemplu, zona vizată de lovituri, intensitatea acestora, numărul de lovituri)[1].

La fel ca orice altă expertiză, raportul medico-legal încheiat în urma autopsiei poate răspunde, numai la obiective privind situația de fapt, medicul legist neputând să se pronunțe asupra unor noțiuni de drept, spre exemplu, medicul legist poate constata numai cauza medicală a morții, instanța de judecată putând dispune că în antecedența cauzală a intervenit o acțiune sau inacțiune care nu poate fi concretizată medical[2].

Dacă raportul de expertiză este incomplet, organul judiciar poate dispune audierea medicului legist care a efectuat autopsia sau efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, în cazul în care deficiența nu poate fi suplinită prin audierea expertului.

O nouă expertiză poate fi dispusă în temeiul art. 181 C. pr. pen. în situația în care organul judiciar consideră neclare sau contradictorii concluziile raportului de expertiză medico-legală sau între conținut și concluzii există contradicții ori atunci când comisia de avizare recomandă efectuarea unei noi expertize.

Comisia care va efectua noua expertiză va fi compusă din experți care au un grad profesional mai mare decât cel al expertului care a efectuat prima expertiză.

Atunci când există contradicții între prima expertiză și noua expertiză medico-legală efectuată în cauză, competentă a se pronunța asupra concluziilor contradictorii este Comisia Superioară de medicină-legală de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.

În ceea ce privește expertiza medico-legală, în conformitate cu art. 172 alin. (4) C. pr. pen., expertiza poate fi efectuată doar de experți oficiali. Aceeași idee se regăsește și în art. 32 alin. (1) din regulamentul de aplicare a O.G. nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (Aprobat prin H.G. nr. 774/2000), unde se arată că expertizele se efectuează de medicii legiști care au calitatea de expert oficial, iar la art. 34 alin. (1) lit. g) se prevede că (printre alte condiții) poate fi expert medico-legal persoana care este atestată în această calitate de către Consiliul Superior de Medicină-Legală.

Totodată, în art. 9 alin. (2) lit. a) din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale (aprobate prin Ordinul comun nr. 1134/C/2000 al Ministrului Justiției și nr. 255/2000 al Ministrului Sănătății), se arată că prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea instanței.

Iar conform art. 173 alin. (6) C. pr. pen., instituția medico-legală comunică organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei numele experților desemnați.

În opinia noastră, din cele expuse anterior se poate ajunge la concluzia că pentru a efectua autopsia medico-legală și expertiza medico-legală, este necesar ca medicul legist să dețină calitatea de expert medico-legal oficial.

2. Analiză cauză loviri sau vătămări cauzatoare de moarte

Prin rechizitoriul întocmit în dos. nr. 6XX/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, inculpatul J.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută și pedepsită de art. 195 C. pen., reținându-se ca stare de fapt: „că inculpatul J.A., în data de 17.09.2016, în jurul orelor 23:10, pe fondul consumului de alcool și a unor discuții contradictorii ce au degenerat, în timp ce se afla în gospodăria proprie din localitatea Mălîncrav, comuna Laslea, jud. Sibiu, acționând cu intenție, l-a îmbrâncit, în mod repetat, pe numitul N. R., determinând astfel căderea acestuia din urmă la pământ, în mai multe rânduri, cu consecința lovirii cu capul de pavajul din beton al curții, context în care victima a suferit un traumatism cranio-cerebral grav, precum și un hematom subdural fronto-temporo-parieto-occipital dreapta, în urma căruia la data de 20.09.2016, a survenit decesul acestuia”.

În cadrul procedurii de cameră preliminară s-a susținut de către apărătorul inculpatului că în ceea ce privește raportul medico-legal de necropsie nr. xxxx/22.09.2016 întocmit de dr. st. C. G. de la I.M.L. Tg. Mureș nu au fost respectate dispozițiile art. 185 raportat la art. 172 alin. (4) C. pr. pen. în condițiile în care medicul specialist legist C.G. nu figurează în evidențele publice ale experților medico-legali din cadrul INML.

Din punctul nostru de vedere raportul de necropsie medico-legală, în considerarea dispozițiilor art. 185 alin. (8) C. pr. pen. se intitulează și constituie raport de expertiză. Evident că cel care efectuează autopsia medico-legală se impune a avea calitatea de expert medico-legal oficial. Dr. st. C.G. nu are calitatea de expert medico-legal, nefiind inclus pe lista experților.

Analiza prevederilor art. 185 alin. (7) și alin. (8) C. pr. pen. conform cărora „medicul legist care a efectuat autopsia întocmește un raport de expertiză care cuprinde constatările și concluziile sale (…)” (alin. 8) și „organul de urmărire penală trebuie să încunoștințeze un membru de familie despre data autopsiei și despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care să asiste la efectuarea autopsiei” (alin. 7), a condus la următoarele concluzii:

1. efectuarea autopsiei medico-legale se materializează într-un raport de expertiză. Cine are abilitarea legală de a elabora rapoarte de expertiză în afară de experții oficiali?;

2. pe de altă parte, în cuprinsul alin. (7) al art. 185 C. pr. pen. se prevede posibilitatea de a participa la autopsie a unui expert independent autorizat care are echivalența expertului numit la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali;

3. este de observat că art. 185 C. pr. pen. constituie doar o particularizare, cu privire la autopsia medico-legală, a dispozițiilor art. 172 C. pr. pen., astfel încât devine de netăgăduit că medicul care emite un raport de expertiză (ca rezultat al autopsiei medico-legale) trebuie să aibă calitatea de expert medico-legal;

4. însuși legiuitorul a inclus reglementarea autopsiei medico-legale în Capitolul VII al Titlului IV din Codul de procedură penală, intitulat „Expertiza și constatarea”, diferențiind și lămurind că doar „certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare” [art. 172 alin. (11) C. pr. pen.]. Implicit raportul de expertiză ca rezultat al autopsiei medico-legale, constituie expertiză și apare ca evident că nu poate fi emis decât de către un expert medico-legal oficial.

Aceste susțineri sunt confirmate și de către doctrină[3] potrivit căreia cadrul normativ pentru efectuarea autopsiei medico-legale este comun cu cel al oricărei expertize medico-legale.

Considerăm suficiente argumentele expuse pentru a fi lămuritori în sensul că medicul legist care efectuează o autopsie medico-legală este necesar a fi expert oficial.

3. Analiză cauză tentativă la infracțiunea de omor

Într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Sibiu, având ca obiect tentativa la infracțiunea de omor, constând în faptul că inculpații L.I., M.G., M.S. și M.I. la data de 01.05.2015, ora 21:30, în municipiul Mediaș, în zona din apropierea restaurantului Binder Bubi, pe parcursul altercației avută cu persoana vătămată V.I.O., împreună, au exercitat acte repetate de lovire, de intensitate ridicată, cu pumnii și picioarele, asupra victimei, violențe aflate într-o unitate indivizibilă, care au vizat în principal zona capului, în urma cărora victima a suferit leziuni traumatice grave, care i-au pus în primejdie viața, supraviețuirea datorându-se îngrijirilor medicale acordate oportun.

În cauză a fost efectuat raportul de constatare medico-legală nr. XXX/15.05.2015 de către H.D.-medic primar legist în cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu. Ulterior a fost efectuat în cauză un raport de primă expertiză medico-legală nr. XXX/31.07.2015 de către dr. A.C.

În procedura camerei preliminare s-a solicitat înlăturarea raportului de primă expertiză medico-legală nr. XXX/31.07.2015 întocmit de medicul legist A.C., raport de expertiză medico-legală care este reținut în rechizitoriu ca fiind un mijloc de probă care conduce la acuzarea inculpaților.

Din punctul nostru de vedere, raportul de primă expertiză medico-legală a fost întocmit cu încălcarea Ordinului nr. 1134/C/2000 privind normele procedurale privind efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale și Ordonanța nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, art. 172 C. pr. pen. și art. 189 C. pr. pen., întrucât raportul în cauză nu este întocmit de către un expert medico-legal oficial așa cum prevede legea specială, respectiv Ordinul 1134/C/2000 și Ordonanța nr. 1/2000.

De asemenea, raportul de expertiză medico-legală este întocmit de un medic specialist legist, pe când raportul de constatare medico-legală a fost întocmit de către un medic primar legist. Practic, raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit de un medic cu un grad inferior celui care a întocmit raportul de constatare medico-legală.

Singurii medici legiști din Sibiu care ar fi avut atribuții și calitatea de experți medico-legali sunt incluși pe Lista Experților Medico-Legali Oficiali încadrați în instituțiile medico-legale din România, ceea ce nu este cazul medicului A.C., motiv pentru care raportul de expertiză medico-legală este nelegal.

Medicul specialist legist A.C. nu are calitatea de expert medico-legal, nefiind inclus pe lista experților.

Conform art. 9 alin. (2) lit. a) din Ordinul 1134/C/2000 prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert.

Articolul 41 din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 271/2004 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală stabilește că:

1. constatările medico-legale se efectuează de medici legiști, iar expertizele se efectuează de medici legiști care au calitatea de experți oficiali desemnați de conducerea institutelor de medicină legală și a serviciilor de medicină legală județene;

2. la efectuarea expertizelor medico-legale realizate de experții oficiali pot participa experți numiți de organele judiciare, la cererea părților dintre cei înscriși pe listele întocmite de Ministerul Sănătății și Ministerul Justiției, cu avizul Consiliului Superior de medicină legală.

Art. 172 alin. (1) C. pr. pen. prevede că efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert.

Art. 178 C. pr. pen. stabilește că după efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport.

Art. 189 alin. (1) C. pr. pen. dispune că examinarea medico-legală a persoanei în vederea constatării urmelor și a consecințelor unei infracțiuni se efectuează conform legii speciale.

4. Concluzii

Susținem că soluția legală ar fi fost de excludere a celor două expertize medico-legale, ele nefiind întocmite conform legii, de persoane care au calitatea de expert medico-legal oficial.

În schimb, instanța a respins de fiecare dată excepțiile vizând lipsa calității de expert medico-legal oficial, considerând că aceste încălcări de lege se sancționează cu nulitatea relativă și nu s-a făcut dovada unei vătămări aduse drepturilor părților.

Din punctul nostru de vedere, vătămarea constă în faptul că raportul de expertiză reprezintă un mijloc de probă esențial care a stabilit leziunile, mecanismul lor de producere, iar pe baza acestui act a fost făcută încadrarea juridică a faptei, iar acest lucru a produs o vătămare directă asupra inculpaților față de care s-au dispus măsuri preventive.

Totodată, prin modalitatea de administrare a acestor mijloace de probă s-a produs o vătămare efectivă a drepturilor inculpaților cu privire la un proces echitabil și la apărare.

De lege ferenda, considerăm că se impune a se insera în Codul de procedură penală, fără echivoc: medicul legist care efectuează autopsia medico-legală și raportul de expertiză medico-legal trebuie să dețină calitatea de expert medico-legal oficial.


[1] M. Udroiu (coord.), V. Constantinescu, Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2015, p. 533.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem.

DOWNLOAD FULL ARTICLE

Pentru îndeplinirea condițiilor de legalitate a administrării probelor, este necesar ca autopsia medico-legală să fie efectuată de un expert medico-legal oficial? was last modified: aprilie 3rd, 2019 by Ioana Păcurariu

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Arhiva Revista