Pentru îndeplinirea condițiilor de legalitate a administrării probelor, este necesar ca autopsia medico-legală să fie efectuată de un expert medico-legal oficial?
Ioana Păcurariu - noiembrie 1, 20181. Aspecte generale
Autopsia medico-legală poate fi dispusă de către organul de urmărire penală, prin ordonanță, sau de către instanța de judecată, prin încheiere în caz de moarte violentă ori când aceasta este suspectă de a fi violentă sau când nu se cunoaște cauza morții ori există o suspiciune rezonabilă că decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infracțiune sau în legătură cu comiterea unei infracțiuni.
Ca mijloc de probă, autopsia este o expertiză, întrucât conform legii, la finalizarea acesteia se întocmește un raport de expertiză.
Raportul medico-legal necropsic are un caracter esențial în probatoriul administrat în cazul infracțiunilor contra vieții, fiind util organului judiciar pentru stabilirea elementului material al infracțiunii (de exemplu, modalitatea de aplicare a loviturilor), a raportului de cauzalitate (de exemplu, leziunea traumatică creată prin acțiunea inculpatului a produs decesul) și chiar forma de vinovăție (de exemplu, zona vizată de lovituri, intensitatea acestora, numărul de lovituri)[1].
La fel ca orice altă expertiză, raportul medico-legal încheiat în urma autopsiei poate răspunde, numai la obiective privind situația de fapt, medicul legist neputând să se pronunțe asupra unor noțiuni de drept, spre exemplu, medicul legist poate constata numai cauza medicală a morții, instanța de judecată putând dispune că în antecedența cauzală a intervenit o acțiune sau inacțiune care nu poate fi concretizată medical[2].
Dacă raportul de expertiză este incomplet, organul judiciar poate dispune audierea medicului legist care a efectuat autopsia sau efectuarea unui supliment la raportul de expertiză, în cazul în care deficiența nu poate fi suplinită prin audierea expertului.
O nouă expertiză poate fi dispusă în temeiul art. 181 C. pr. pen. în situația în care organul judiciar consideră neclare sau contradictorii concluziile raportului de expertiză medico-legală sau între conținut și concluzii există contradicții ori atunci când comisia de avizare recomandă efectuarea unei noi expertize.
Comisia care va efectua noua expertiză va fi compusă din experți care au un grad profesional mai mare decât cel al expertului care a efectuat prima expertiză.
Atunci când există contradicții între prima expertiză și noua expertiză medico-legală efectuată în cauză, competentă a se pronunța asupra concluziilor contradictorii este Comisia Superioară de medicină-legală de pe lângă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.
În ceea ce privește expertiza medico-legală, în conformitate cu art. 172 alin. (4) C. pr. pen., expertiza poate fi efectuată doar de experți oficiali. Aceeași idee se regăsește și în art. 32 alin. (1) din regulamentul de aplicare a O.G. nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală (Aprobat prin H.G. nr. 774/2000), unde se arată că expertizele se efectuează de medicii legiști care au calitatea de expert oficial, iar la art. 34 alin. (1) lit. g) se prevede că (printre alte condiții) poate fi expert medico-legal persoana care este atestată în această calitate de către Consiliul Superior de Medicină-Legală.
Totodată, în art. 9 alin. (2) lit. a) din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale (aprobate prin Ordinul comun nr. 1134/C/2000 al Ministrului Justiției și nr. 255/2000 al Ministrului Sănătății), se arată că prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert la solicitarea instanței.
Iar conform art. 173 alin. (6) C. pr. pen., instituția medico-legală comunică organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei numele experților desemnați.
În opinia noastră, din cele expuse anterior se poate ajunge la concluzia că pentru a efectua autopsia medico-legală și expertiza medico-legală, este necesar ca medicul legist să dețină calitatea de expert medico-legal oficial.
2. Analiză cauză loviri sau vătămări cauzatoare de moarte
Prin rechizitoriul întocmit în dos. nr. 6XX/P/2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, inculpatul J.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută și pedepsită de art. 195 C. pen., reținându-se ca stare de fapt: „că inculpatul J.A., în data de 17.09.2016, în jurul orelor 23:10, pe fondul consumului de alcool și a unor discuții contradictorii ce au degenerat, în timp ce se afla în gospodăria proprie din localitatea Mălîncrav, comuna Laslea, jud. Sibiu, acționând cu intenție, l-a îmbrâncit, în mod repetat, pe numitul N. R., determinând astfel căderea acestuia din urmă la pământ, în mai multe rânduri, cu consecința lovirii cu capul de pavajul din beton al curții, context în care victima a suferit un traumatism cranio-cerebral grav, precum și un hematom subdural fronto-temporo-parieto-occipital dreapta, în urma căruia la data de 20.09.2016, a survenit decesul acestuia”.
În cadrul procedurii de cameră preliminară s-a susținut de către apărătorul inculpatului că în ceea ce privește raportul medico-legal de necropsie nr. xxxx/22.09.2016 întocmit de dr. st. C. G. de la I.M.L. Tg. Mureș nu au fost respectate dispozițiile art. 185 raportat la art. 172 alin. (4) C. pr. pen. în condițiile în care medicul specialist legist C.G. nu figurează în evidențele publice ale experților medico-legali din cadrul INML.
Din punctul nostru de vedere raportul de necropsie medico-legală, în considerarea dispozițiilor art. 185 alin. (8) C. pr. pen. se intitulează și constituie raport de expertiză. Evident că cel care efectuează autopsia medico-legală se impune a avea calitatea de expert medico-legal oficial. Dr. st. C.G. nu are calitatea de expert medico-legal, nefiind inclus pe lista experților.
Analiza prevederilor art. 185 alin. (7) și alin. (8) C. pr. pen. conform cărora „medicul legist care a efectuat autopsia întocmește un raport de expertiză care cuprinde constatările și concluziile sale (…)” (alin. 8) și „organul de urmărire penală trebuie să încunoștințeze un membru de familie despre data autopsiei și despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care să asiste la efectuarea autopsiei” (alin. 7), a condus la următoarele concluzii:
1. efectuarea autopsiei medico-legale se materializează într-un raport de expertiză. Cine are abilitarea legală de a elabora rapoarte de expertiză în afară de experții oficiali?;
2. pe de altă parte, în cuprinsul alin. (7) al art. 185 C. pr. pen. se prevede posibilitatea de a participa la autopsie a unui expert independent autorizat care are echivalența expertului numit la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali;
3. este de observat că art. 185 C. pr. pen. constituie doar o particularizare, cu privire la autopsia medico-legală, a dispozițiilor art. 172 C. pr. pen., astfel încât devine de netăgăduit că medicul care emite un raport de expertiză (ca rezultat al autopsiei medico-legale) trebuie să aibă calitatea de expert medico-legal;
4. însuși legiuitorul a inclus reglementarea autopsiei medico-legale în Capitolul VII al Titlului IV din Codul de procedură penală, intitulat „Expertiza și constatarea”, diferențiind și lămurind că doar „certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare” [art. 172 alin. (11) C. pr. pen.]. Implicit raportul de expertiză ca rezultat al autopsiei medico-legale, constituie expertiză și apare ca evident că nu poate fi emis decât de către un expert medico-legal oficial.
Aceste susțineri sunt confirmate și de către doctrină[3] potrivit căreia cadrul normativ pentru efectuarea autopsiei medico-legale este comun cu cel al oricărei expertize medico-legale.
Considerăm suficiente argumentele expuse pentru a fi lămuritori în sensul că medicul legist care efectuează o autopsie medico-legală este necesar a fi expert oficial.
3. Analiză cauză tentativă la infracțiunea de omor
Într-o cauză aflată pe rolul Tribunalului Sibiu, având ca obiect tentativa la infracțiunea de omor, constând în faptul că inculpații L.I., M.G., M.S. și M.I. la data de 01.05.2015, ora 21:30, în municipiul Mediaș, în zona din apropierea restaurantului Binder Bubi, pe parcursul altercației avută cu persoana vătămată V.I.O., împreună, au exercitat acte repetate de lovire, de intensitate ridicată, cu pumnii și picioarele, asupra victimei, violențe aflate într-o unitate indivizibilă, care au vizat în principal zona capului, în urma cărora victima a suferit leziuni traumatice grave, care i-au pus în primejdie viața, supraviețuirea datorându-se îngrijirilor medicale acordate oportun.
În cauză a fost efectuat raportul de constatare medico-legală nr. XXX/15.05.2015 de către H.D.-medic primar legist în cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Sibiu. Ulterior a fost efectuat în cauză un raport de primă expertiză medico-legală nr. XXX/31.07.2015 de către dr. A.C.
În procedura camerei preliminare s-a solicitat înlăturarea raportului de primă expertiză medico-legală nr. XXX/31.07.2015 întocmit de medicul legist A.C., raport de expertiză medico-legală care este reținut în rechizitoriu ca fiind un mijloc de probă care conduce la acuzarea inculpaților.
Din punctul nostru de vedere, raportul de primă expertiză medico-legală a fost întocmit cu încălcarea Ordinului nr. 1134/C/2000 privind normele procedurale privind efectuarea expertizelor și constatărilor medico-legale și Ordonanța nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, art. 172 C. pr. pen. și art. 189 C. pr. pen., întrucât raportul în cauză nu este întocmit de către un expert medico-legal oficial așa cum prevede legea specială, respectiv Ordinul 1134/C/2000 și Ordonanța nr. 1/2000.
De asemenea, raportul de expertiză medico-legală este întocmit de un medic specialist legist, pe când raportul de constatare medico-legală a fost întocmit de către un medic primar legist. Practic, raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit de un medic cu un grad inferior celui care a întocmit raportul de constatare medico-legală.
Singurii medici legiști din Sibiu care ar fi avut atribuții și calitatea de experți medico-legali sunt incluși pe Lista Experților Medico-Legali Oficiali încadrați în instituțiile medico-legale din România, ceea ce nu este cazul medicului A.C., motiv pentru care raportul de expertiză medico-legală este nelegal.
Medicul specialist legist A.C. nu are calitatea de expert medico-legal, nefiind inclus pe lista experților.
Conform art. 9 alin. (2) lit. a) din Ordinul 1134/C/2000 prin raport de expertiză medico-legală se înțelege actul întocmit de un expert.
Articolul 41 din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 271/2004 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală stabilește că:
1. constatările medico-legale se efectuează de medici legiști, iar expertizele se efectuează de medici legiști care au calitatea de experți oficiali desemnați de conducerea institutelor de medicină legală și a serviciilor de medicină legală județene;
2. la efectuarea expertizelor medico-legale realizate de experții oficiali pot participa experți numiți de organele judiciare, la cererea părților dintre cei înscriși pe listele întocmite de Ministerul Sănătății și Ministerul Justiției, cu avizul Consiliului Superior de medicină legală.
Art. 172 alin. (1) C. pr. pen. prevede că efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert.
Art. 178 C. pr. pen. stabilește că după efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările și opinia expertului sunt consemnate într-un raport.
Art. 189 alin. (1) C. pr. pen. dispune că examinarea medico-legală a persoanei în vederea constatării urmelor și a consecințelor unei infracțiuni se efectuează conform legii speciale.
4. Concluzii
Susținem că soluția legală ar fi fost de excludere a celor două expertize medico-legale, ele nefiind întocmite conform legii, de persoane care au calitatea de expert medico-legal oficial.
În schimb, instanța a respins de fiecare dată excepțiile vizând lipsa calității de expert medico-legal oficial, considerând că aceste încălcări de lege se sancționează cu nulitatea relativă și nu s-a făcut dovada unei vătămări aduse drepturilor părților.
Din punctul nostru de vedere, vătămarea constă în faptul că raportul de expertiză reprezintă un mijloc de probă esențial care a stabilit leziunile, mecanismul lor de producere, iar pe baza acestui act a fost făcută încadrarea juridică a faptei, iar acest lucru a produs o vătămare directă asupra inculpaților față de care s-au dispus măsuri preventive.
Totodată, prin modalitatea de administrare a acestor mijloace de probă s-a produs o vătămare efectivă a drepturilor inculpaților cu privire la un proces echitabil și la apărare.
De lege ferenda, considerăm că se impune a se insera în Codul de procedură penală, fără echivoc: medicul legist care efectuează autopsia medico-legală și raportul de expertiză medico-legal trebuie să dețină calitatea de expert medico-legal oficial.
[1] M. Udroiu (coord.), V. Constantinescu, Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București, 2015, p. 533.
[2] Ibidem.
[3] Ibidem.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.