Obligațiile solidare în noul Cod civil
Gabriel Tița-Nicolescu - septembrie 30, 2016Așadar, în materia profesioniștilor, prezumția este cu totul răsturnată (în sensul că obligația este solidară[5]), față de cazurile în care nu avem de-a face cu activitățile unei întreprinderi (când obligația nu este solidară). În al doilea rând, trebuie să reținem că și de la regula solidarității obligațiilor asumate de profesioniști există excepții, și anume numai atunci când legea prevede altfel; de asemenea, părțile pot prevedea, după părerea noastră, o clauză de excludere a solidarității în cazul obligațiilor asumate între profesioniști, solidaritatea urmând a fi întotdeauna aplicabilă doar dacă legea sau părțile nu o exclud (soluție reținută și de instanța supremă[6] pe temeiul vechiului cod comercial, într-o decizie în care s-a arătat că prezumția e relativă iuris tantum, astfel că părțile pot deroga prin convenție de la solidaritate).
Concluzionând, trebuie observată aici distincția clară între cele două prezumții, care pot creea confuzii. Prima prezumție instituie regula divizibilității oricăror obligații cu pluralitate de părți; fiind o prezumție relativă, ea poate fi răsturnată prin convenția părților sau printr-o altă prevedere legală care reglementează expres solidaritatea în acel caz concret (chiar și atunci când obligația nu este asumată de un profesionst). Cea de-a doua prezumție instituie, dimpotrivă, regula solidarității oricăror obligații asumate de profesioniști; fiind, de asemenea, tot o prezumție relativă, rezultă că și aceasta poate fi răsturnată prin dovada contrară, și anume atunci când legea sau părţile instituie expres regula divizibilității, deși obligația a fost contractată, în cazul concret dat, de un profesionist. Cu alte cuvinte, prezumția de divizibilitate se aplică neprofesioniștilor, în timp ce prezumția de solidaritate se aplică profesioniștilor.
2.2.3. Efectele solidarității pasive. Scurte considerații introductive. Efectele solidarității sunt complexe, așa cum sunt, de altfel, în practică, destul de complexe, raporturile juridice cu pluralitate de părți, indiferent de natura acestora. Dată fiind frecvența obligațiilor solidare în domeniul dreptului bancar, al dreptului afacerilor, dreptului societar și, în general, al dreptului profesioniștilor, considerăm că este foarte important să lămurim aceste efecte, cu lămuriri, aplicații practice și exemple, acolo unde este necesar. Pentru o mai bună abordare a chestiunii în discuție, vom urma și noi strategia de analiză a efectelor solidarității, așa cum este aceasta reglementată de lege. De altfel, în mod evident, esența solidarității presupune două tipuri de efecte, cu totul diferite, care dau naștere la raporturi juridice distincte, apte să creeze drepturi la acțiune din partea tuturor părților implicate într-un astfel de raport obligațional complex.
Vorbim, așadar, sub acest aspect, despre două categorii de efecte, şi anume, despre efectele solidarității în raporturile dintre creditor și debitorii solidari, şi, respectiv, despre efectele solidarității între codebitori.
2.2.4. Efectele solidarității în raporturile dintre creditor și debitorii solidari. În primul rând, pentru o identificare punctuală și concretă a problematicii în discuție în materia vastă a obligațiilor, trebuie să înțelegem ce efecte produce o obligație asumată în solidar de către mai mulți debitori față de un creditor comun. Legea vorbește, sub acest aspect, despre efectele principale și efectele secundare ale solidarității. În ceea ce ne privește, nu agreem și nu considerăm oportună o astfel de subdiviziune, însă vom aborda, totuși, aceste efecte, după viziunea codului civil în vigoare. Se poate spune, prin urmare, că efectele principale se raportează pe de-o parte, la dreptul creditorului de a cere executarea în natură a obligației și, pe de altă parte, corespunzător acestui drept al creditorului, la posibilitățile efective ale debitorului de a se apăra împotriva debitorului, în timp ce efectele secundare se referă la problema daunelor-interese și la efectele unei hotărâri judecătorești în caz de solidaritate.
În fond, efectele în sine ale obligației solidare sunt certe, sunt interpendente și trebuie înțelese ca atare; aceste efecte derivă, așa cum s-a exprimat constant literatura juridică din Quebec, din faptul că avem o unitate de obiect (aceeași datorie) și o pluralitate de legături juridice (mai mulți debitori)[7].
Ca efect principal reţinem, așadar, dreptul esenţial al creditorului, opțiunea sa fundamentală, specifică și de esența solidarității, şi anume, posibilitatea acestuia de a putea cere plata oricăruia dintre codebitorii solidari, fără ca acesta să îi poată opune beneficiul de discuţiune şi diviziune (apărarea întemeiată pe beneficiul de discuţiune şi diviziune i-ar permite debitorului să ceară executarea altui codebitor în locul său sau a tuturor codebitorilor, în același timp, în mod proporțional). Dar acest drept este, în același timp, și o opțiune, așa cum arătam, în sensul că, în realitate, creditorul va putea opta, după cum va considera de cuviință, pentru orice alternativă posibilă; astfel, urmărirea pornită contra unuia dintre debitorii solidari nu îl împiedică pe creditor să se îndrepte și împotriva unui alt codebitor sau împotriva tuturor ceilalți codebitori, evident, doar până la concurența valorii totale a obligației[8]. Având în vedere acest principiu, chestiunea importantă ce trebuie abordată aici este aceea de a stabili în mod clar ce poate face debitorul împotriva căruia s-a început urmarirea silită de către creditor, ce opțiuni are acesta, ce drepturi poate invoca pentru a paraliza acțiunea creditorului. Astfel, reținem că, urmare a acțiunii judiciare demarate de creditor, debitorul solidar urmărit va putea invoca, în temeiul drepturilor conferite de lege, anumite excepții și apărări contra acestuia. Mai exact, debitorul solidar poate să opună creditorului toate mijloacele de apărare care îi sunt personale, precum și pe cele care sunt comune tuturor codebitorilor; el nu poate însă folosi mijloacele de apărare care sunt pur personale altui codebitor. În concret, debitorul urmărit poate uza de următoarele excepții și apărări:
– Poate invoca prescripția dreptului creditorului de a cere executarea silită. Dacă există însă vreun caz de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție, creditorul este cel avantajat, întrucât suspendarea și întreruperea prescripției față de unul dintre debitorii solidari produc efecte și față de ceilalți codebitori.
– Poate invoca, de asemenea, compensația. Compensația nu operează însă între creditor și un debitor solidar decât în limita părții din datorie ce i-ar reveni acestuia din urmă. În acest caz, ceilalți codebitori nu sunt ținuți solidar decât pentru partea rămasă din datorie după ce a operat compensația.
– Poate invoca remiterea de datorie. Remiterea de datorie consimțită unuia dintre debitorii solidari nu îi liberează pe ceilalți codebitori, cu excepția cazului în care creditorul declară aceasta în mod expres sau remite de bunăvoie debitorului originalul înscrisului sub semnătură privată constatator al creanței. Dacă unui codebitor îi este remis originalul înscrisului autentic constatator al creanței, creditorul poate dovedi că nu a consimțit remiterea de datorie decât în privința acelui debitor. Dacă remiterea de datorie s-a făcut numai în favoarea unuia dintre codebitorii solidari, ceilalți rămân ținuți solidar față de creditor, dar cu scăderea părții din datorie pentru care a operat remiterea. Cu toate acestea, ei continuă să răspundă pentru tot atunci când, la data remiterii de datorie, creditorul și-a rezervat în mod expres această posibilitate, caz în care ceilalți codebitori își păstrează dreptul de regres împotriva debitorului beneficiar al remiterii de datorie.
– Poate invoca, de asemenea, confuziunea. Confuziunea îi liberează pe ceilalți codebitori solidari pentru partea aceluia care reunește în persoana sa calitățile de creditor și debitor al obligației solidare.
– Poate invoca în apărare culpa creditorului.
Dacă este însă pe cale de a fi urmărit de către creditor, debitorul poate cere chemarea în garanție, în sensul că poate cere introducerea în cauză a celorlalți codebitori prin procedura chemării în garanție, reglementată de legea procesual-civilă[9]. Această modalitate este mai simplă și mai la îndemână, întrucât debitorul urmărit va avea astfel posibilitatea să își recupereze plățile de la ceilalți codebitori în același proces în care el a fost chemat în judecată de către creditor; dacă nu înțelege însă să uzeze de această procedură, va putea face acțiunea în regres, pe cale separată.
Un aspect extrem de important îl prezintă însă renunțarea la solidaritate. Renunțarea la solidaritate în privința unuia dintre codebitorii solidari nu afectează existența obligației solidare în raport cu ceilalți. Codebitorul solidar care beneficiază de renunțarea la solidaritate rămâne ținut pentru partea sa atât față de creditor, cât și față de ceilalți codebitori în cazul regresului acestora din urmă. Renunțarea la solidaritate trebuie să fie, în principiu, expresă, însă se poate considera că un creditor renunță la solidaritate atunci când:
a) fără a-și rezerva beneficiul solidarității în raport cu debitorul solidar care a făcut plata, menționează în chitanță că plata reprezintă partea acestuia din urmă din obligația solidară. Dacă plata are ca obiect numai o parte din dobânzi, renunțarea la solidaritate nu se întinde și asupra dobânzilor neplătite ori asupra capitalului decât dacă plata separată a dobânzilor, astfel menționată în chitanță, se face timp de 3 ani;
b) îl cheamă în judecată pe unul dintre codebitorii solidari pentru partea acestuia, iar cererea având acest obiect este admisă.
În ceea ce priveşte efectele secundare în raporturile dintre creditor și debitorii solidari, două chestiuni importante trebuie reținute, și anume:
– problema daunelor-interese în cazul neexecutării în natură a obligației de către unul dintre codebitori;
– problema efectelor unei hotărâri judecătorești pronunțate cu privire la unul dintre codebitori.
În primul caz, atunci când executarea în natură a unei obligații devine imposibilă din fapta unuia sau mai multor debitori solidari sau după ce aceștia au fost puși personal în întârziere, ceilalți codebitori nu sunt liberați de obligația de a-i plăti creditorului prin echivalent, însă nu răspund de daunele-interese suplimentare care i s-ar cuveni. Așadar, creditorul nu poate cere daune-interese suplimentare decât codebitorilor solidari din a căror culpă obligația a devenit imposibil de executat în natură, precum și celor care se aflau în întârziere atunci când obligația a devenit imposibil de executat.
În cel de-al doilea caz, reținem că hotărârea judecătorească pronunțată împotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are autoritate de lucru judecat față de ceilalți codebitori. În schimb, o hotărâre judecătorească pronunțată în favoarea unuia dintre codebitorii solidari profită și celorlalți, cu excepția cazului în care s-a întemeiat pe o cauză ce putea fi invocată numai de acel codebitor.
[5] Situația este asemănătoare reglementării anterioare, unde, potrivit art. 42 Cod Comercial (în prezent, abrogat), „În obligațiile comerciale, codebitorii sunt ținuți solidar, afară de stipulație contrară”.
[6] Decizia nr. 157/2008 ICCJ, pe www.scj.ro.
[7] Collection du droit 2011-2012, Obligations et contracts, Ed. Y. Blais, Quebec, 2011, p. 122.
[8] O soluție jurisprudențială extrem de lămuritoare sub acest aspect a fost pronunțată de instanța supremă, într-o decizie în care s-a reținut că „în cazul în care s-a început executarea împotriva unui codebitor solidar, nu se poate prezuma că s-ar fi renunțat de către creditor la beneficiul solidarității față de ceilalți codebitori ” (Trib. Suprem, Dec. civ nr. 1778/1976 în RRD nr. 3/1977, p. 59, citată în Noul cod civil, op. cit., p. 782).
[9] Potrivit art. 72 NCPC, intitulat Chemarea în garanție: „(1) Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri. (2) În aceleași condiții, cel chemat în garanție poate să cheme în garanție o altă persoană.” Forma cererii, termenul de depunere a acesteia și procedura de judecată fac obiectul de studiu al dreptului procesual civil, fiind reglementate expres de 73 și 74 NCPC.
Arhive
- februarie 2024
- ianuarie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iulie 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- septembrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- septembrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
Calendar
L | Ma | Mi | J | V | S | D |
---|---|---|---|---|---|---|
1 | 2 | 3 | ||||
4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 |
11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 |
18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 |
25 | 26 | 27 | 28 | 29 | 30 | 31 |
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.