O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă – modificări (O.U.G. nr. 34/2020)

Actul modificat Actul modificator Sumar
O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004
(M. Of. nr. 22 din 21 ianuarie 1999; cu modif. ult.)
O.U.G. nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (M. Of. nr. 268 din 31 martie 2020) – modifică: art. 28, art. 30,

– introduce: art. 28^1-28^4, art. 29^1, art. 33^1-33^2.

 

În M. Of. nr. 268 din 31 martie 2020 a fost publicată O.U.G. nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Astfel, respectivul act normativ aduce unele modificări, dar și completări O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004.

 

În continuare, vă prezentăm modificările și completările aduse O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

 

Art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (modificat prin O.U.G. nr. 34/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 28 prevedea că:

„Art. 28

Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice”.

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 28 se modifică și va avea următorul conținut:„Art. 28

(1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

(2) Pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la alin. (1), în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;

b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;

c) suspendarea temporară a activității;

d) desființarea unor lucrări;

e) refacerea unor amenajări”.

 

Art. 28^1-28^4 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (introdus prin O.U.G. nr. 34/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 28 se introduc patru noi articole, art. 28^1-28^4, cu următorul conținut:

Art. 28^1

Bunurile confiscate ca urmare a aplicării sancțiunilor contravenționale prevăzute la art. 28, care sunt cuprinse în categoriile stabilite, potrivit art. 282 alin. (1), în Necesarul de bunuri în stare de urgență sau în Necesarul de bunuri în stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit, și nu se supun dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 28^2

(1) Pe perioada stării instituite, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Apărării Naționale întocmește Necesarul de bunuri în stare de urgență, respectiv Necesarul de bunuri în stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate în cantități insuficiente punerii în aplicare a măsurilor dispuse în starea instituită. Documentele se comunică autorităților abilitate să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor ordinelor și/sau ordonanțelor militare.

(2) Organul constatator care a dispus confiscarea bunurilor prevăzute de art. 281 transmite Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apărării Naționale, în cel mult 24 de ore de la data constatării faptei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii, împreună cu documentele de însoțire a bunurilor confiscate.

(3) Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apărării naționale sau persoanele împuternicite de aceștia dispun prin ordin de distribuție:

a) atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, instituțiilor sau autorităților publice, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (2);

b) atribuirea bunurilor confiscate în vederea prelucrării voluntare unor operatori specializați, în situația în care acestea sunt materii prime și materiale care pot fi folosite pentru obținerea unor produse necesare autorităților și instituțiilor publice pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse pe perioada stării instituite.

(4) Transportul bunurilor de la organul constatator la autoritățile și instituțiile publice beneficiare sau/și la operatorii specializați se asigură de către structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distribuție prevăzut la alin. (3).

Art. 28^3

(1) Produsele obținute de operatorii prevăzuți la art. 282 alin. (3) lit. b) sunt atribuite cu titlu gratuit autorităților și instituțiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distribuție al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apărării naționale sau al persoanelor împuternicite de către aceștia.

(2) Condițiile și termenii în care se realizează predarea-preluarea materiilor prime, materialelor, precum și a produselor obținute se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de către Ministerul Apărării Naționale și operatorii specializați prevăzuți la art. 282 alin. (3) lit. b) prin protocol de predare-preluare.

(3) Cheltuielile operatorilor economici efectuate în vederea obținerii produselor prevăzute la alin. (1), precum și cheltuielile ocazionate de transportul produselor către autoritățile și instituțiile beneficiare sunt deductibile fiscal.

(4) Taxa pe valoarea adăugată datorată potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de către operatorii economici prevăzuți la art. 282 alin. (3) lit. b) pentru produsele prevăzute la alin. (1), se suportă de către autoritățile și instituțiile publice beneficiare.

Art. 28^4

(1) Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art. 28 nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate.

(2) În caz de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal instanța judecătorească dispune să se achite celui în drept o despăgubire care se stabilește în raport cu valoarea de circulație a bunurilor la momentul confiscării și care se asigură din bugetul autorităților și instituțiilor publice beneficiare”.

 

Art. 29^1din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (introdus prin O.U.G. nr. 34/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 29 se introduce un nou articol, art. 29^1, cu următorul conținut:

„Art. 291

(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute la art. 28.

(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute la art. 28 se fac venit integral la bugetul de stat”.

 

Art. 30 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (modificat prin O.U.G. nr. 34/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, art. 30 prevedea că:

„Art. 30

Contravențiilor prevăzute la art. 28 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, art. 30 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 30

În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, contravențiilor prevăzute la art. 28 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare”.

 

Art. 33^1-33^2 din O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență (introdus prin O.U.G. nr. 34/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după art. 33 se introduc două noi articole, art. 33^1-33^2, cu următorul conținut:

„Art. 33^1

Pe perioada stării de asediu sau a stării de urgență, normele legale referitoare la transparența decizională și dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări.

Art. 33^2

(1) Valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice se menține pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestor stări.

(2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul dovezilor înlocuitoare ale permiselor de conducere – cu drept de circulație, se menține numai valabilitatea celor emise în temeiul art. 111 alin. (1) lit. b) sau alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, precum și pentru o perioadă de 10 zile de la încetarea acestor stări. Pentru aceleași perioade se menține și valabilitatea prelungirii dreptului de circulație dispusă de procuror sau de instanța de judecată potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

DOWNLOAD FULL ARTICLE
O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență – modificări (O.U.G. nr. 34/2020) was last modified: mai 19th, 2020 by Redacția ProLege

Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.